Hey v-am adus un nou fic care sper sa va placa. astept parerile si criticile voastre. Va pwp dulce, Ja ne!

Capitolul 1

Dragoste la prima vedere? Posibil.

Era o zi frumoasa de vara. Copii stateau la umbra copacilor, altii se ingramadeau sa intre in piscina facuta acum cateva zile. Intr-o camera unde ferestrele erau larg deschise, iar aerul conditionat era pornit, statea o tanara de 16 ani, cu parul roz ravasit pe perna si ochii verzi ca si cele mai frumoase margele. Din cate se vedea ii era cald. Astazi era prima zi de vara. Profesorii ca sa nu ii lase pe liceeni liberi le dadusera o gramada de teme, dar rozalia noastra le terminase deja. Ea era o fata foarte desteapta si foarte frumoasa, prietenoasa, avea un tupeu de nemaintalnit, si era o rebela in toata regula. Avea un corp de invidiat cu niste forme mari si apetisante. Dar sa revenim la prezent, fata aceasta se numea Sakura Haruno, poreclita si Rozzy Rebela. Fata se plictisea de moarte in casa asa ca puse mana pe telefon si isi cele mai bune prietene Hinata si Ino si pe verisoara sa Kosuki. Hinata era o fata frumoasa cu parul lung brunet cu tente de albastru si ochii lila in varsta de 16 ani. Ino are parul lung blond si ochii de culoarea marii, ea avand aceeasi varsta ca si a Hinatei. Iar verisoara Sakurei Kosuki avea 14 ani, parul de un negru ca noaptea si ochii rosii. Chiar daca avea 14 ani avea un corp cu niste forme apetisante. Intr-un cuvant ele erau frumusetile liceului dar nu se dadeau mari cu asta. Acum sa revenim la oile noastre din nou. Sakura le suna pe fete si le intreba daca vor sa mearga cu ea la piscina, ele acceptand. In zece minute Rozzy era gata, si le astepta pe fete in parcul din apropierea casei ei. Intr-un final au ajuns si Hina, Ino si Suki, si au pornit toate patru inspre piscina. Cand au ajuns fetele li s-au luminat. Era o piscina imensa, doua baruri cu tot felul de bauturi, baieti, fete, de toate. Parca ar fi fost in rai. Suki si Saku de indreptasera inspre vestiare sa se schimbe in costumele de baie, mai putin Ino si Hinata care le aveau pe ele deja. Dupa ce ies cele patru fete merg si se aseaza pe primele sezlonguri care le gasisera libere. Fiecare baiat ce trecea pe langa ele incepea sa fluiere, sa le faca complimente…etc. nici nu e de mirare de ce. Fetele aratau splendid in noile lor costume de baie. Sakura purta unul two pieces, prins dupa gat, negru cu buline roz, Hina tot two pieces dar de culoare mov cu dungi albe, Ino unul simplu, galben, iar Suki unul rosu ca focul cu un craniu pe slip in partea dreapta a soldului. Era o caldura enervanta, de puteai sa prajejsti oua si sunca pe trotuar. Rozzy si Ino se gandisera sa mearga in apa, iar verisoara ei si Hin, ramansesera sa se bronzeze.
Apa era asa de rece, si foarte buna pe vremea de afara. Cele doua fete se bateau cu apa, de distrau de minune, atragand privirile baietilor, celelalte fete trimitandu-le fulegere din ochi. Deodata in spatele Sakurei apare un tip ce reuseste sa o bage la apa. Fata enervata se intoarce la el, iar privirea ei intalneste doi ochi negri. Era un negru abisal, parca erai prins intr-un labirint din care nu mai poti iesi pana ce ramai fara suflare. Brunetul o priveste cu un zambet pervers, dar rozalia nu se lasa ci il baga si ea la apa, dupa care iesi din piscina fugind, cu baiatul dupa ea. Privind in spate, Sakura nefiind atenta se ciocni de cineva. Isi ridica privirea si din nou dadu de niste ochi negri, doar ca acestia o priveau cu balndete, dragoste, si putina perversitate. Spre deosebire de brunetul cel mic, el era mai inalt si avea parul lung prins intr-o coada.
- Fratioare, iar alergi dupa fete? Nu vezi ca ea e prea draguta pentru un mitocan ca tine. Spuse brunetul cel inalt dandu-si ochii peste cap.
- Ei nah, si? Treaba mea dupa cine ma uit. Acum hai dute, am treaba cu frumusetea asta. Zise brunetul cel mic.
- Scuzal pe fratele meu, asa face el cand vede vreo fata sexy. Ah….eu sunt Itachi Uciha, iar el Sasuke, la toamna va veni la noi la liceu.
- Aha, Sakura Haruno, sau cum imi spun altii Rozzy Rebela.
Dupa ce m-ai stau putin de povesti, rozalia afla ca tipul are 17 ani, si e in a 11a B. Fetele nestiind pe unde umbla prietena lor, incep sa o caute, pana ce observa ca statea de vorba cu Itachi. Timpul trece destul de repede iar brunetul ii spune Sakurei ca trebuie sa plece. Cei doi isi iau la revedere, apoi rozalia se intoarce la prietenele ei, incepand sa povesteasca totul, cum s-au cunoscut, ce au vorbit, cum ca i-a cerut numarul de telefon…etc. Au stat acolo si au povestit ore intregi pana ce se facu ora 20:00. tinerele adolescente se schimbasera de costumele de baie si pornira inspre casele lor, Suki ramanand peste noapte la Sakura.
Pe drum verisoara rozaliei ii povestea fel si fel de lucruri, dar fata nu era atenta ci era cu gandul in alta parte, mai exact la Itachi. Se simtea parecum ciudat, si se intreba daca nu cumva s-a indragostit de el. Fluturii incepeau sa isi faca aparitia agitandu-se, inima fetei incepusa bata tare, iar ea nu-si putea lua nicicum gandul de la brunetul ce l-a cunoscut. Intr-un final cele doua ajung acasa, isi saluta parintii dupa care se duc sus in camera Sakurei. Cele doua fete se schimba in pijamale, apoi se baga in patul de doua persoane pornind televizorul. Si tot butonand ceva i-a atras atentia. Pe canalul de stiri, se anunta ca un tanar de 17 ani, brunet cu ochi negri a avut un accident grav pe una din strazile orasului Konoha. Rozalia incremenise, pe chip facandu-si loc o lacrima de tristete. Dar se intreba de ce…de ce plangea pentru un tip pe care deabea l-a cunoscut. Ea niciodata nu se indragostise, nu iubise cu adevarat, iar acum apare tipul acela. Se dadu repede jos din pat si isi lua o pereche de pantaloni scurti de blug mulati, un maiou gri cu pietricele mici sclipitoare, bascheti apoi iesi afara alergand disperata inspre locul unde avusese loc acidentul. Cand ajunsese pur si simplu ramansese stupefiata. Nu era nimeni acolo, nici o persoana, masina, sange, nimic. Parca nici nu s-ar fi intamplat ceva. Acest lucru i se parea foarte ciudat fetei fiindca femeia de la stiri spunea ca totul s-a intamplat in acesta seara. Rozalia cazu un genunchi, frica inconjurand-o. Mici bile de apa isi fac aparitia pe chipul ei. Se intreba ce se intampla. Ce e cu orasul asta, de ce a vazut acea scena groaznica la stiri, iar acum in locul unde s-a petrecut totul nu era nimic. Se ridica incet in picioare, deabea mergand inspre casa. Nu se putea tine pe picioarele ei, simtea cum cerul parca i-ar cadea in cap, cum totul devine foarte ciudat, misterios. Cu greu ajunge acasa unde deschide usa incet si merge in living unde se pare ca televizorul era pornit. Se apropie mai mult si peste tot observa sange, iar parintii ei zaceau pe jos intr-o balta de sange. Vazandu-i fata a inceput sa strige cat a putut de tare. Inima ei batea din ce in ce mai tare si simtea cum nu mai putea rezista acelui cosmar. Deodata in spatele ei apare Kosuki care cand vede acel „peisaj” macabru incepe sa planga incercand sa o linisteasca pe Sakura. Cu greu bruneta reuseste sa o duca pe verisoara ei sus in camera lor. Dupa multe ore de plans cele doua incetul cu incetul adorm. In aceasta vara totul se va schimba. Vietile celor doua fete si a prietenelor lor Hinata si Ino vor fi complet schimbate. Konoha va deveni un oras plin de mister, durere, iar cele patru fete vor descoperii adevaruri ingrozitoare despre ele si familiile lor. Cu toate acestea vor invata sa treaca peste toate, vor descoperi puterile ascunse inauntrul lor si vor avea parte de putina dragoste.

Tare frumos!

Ar trebui sa reduci din dialog, dar restul imi place!

Pupici, Saku.

Inca o idee bestiala venita de la dulcica mea prajiturica

WTF??????????????????

Adica cum?

A patit sau nu ceva Itachi?

CIne ia omorat pe parinti Sakurei?

Ce adevaruri misterioase?

E, curizitatea a omorat pisica dar ...

Vreau repede next!

Capitolul asta mi sa parut bestial..

Chiar nu am cuvinte..

Dar m-am obijnuit cu astfel de ficul minunate din partea ta , deci:

N
E
X
T

I
U
B
I
R
E

Buna, nu prea am avut ce face asa ca v-am adus nextul. stiu ca e cam repede dar nah, sper sa va placa si scuze daca e dublu post

Capitolul 2

Lacrimi, durere si dragoste trecatoare sau poate adevarata

O noua zi avea sa inceapa. O zi ce va fi mai diferita fata de celelalte. O zi ce va aduce multa durere si suferinta oamenilor din Konoha. Intr-o camera frumos decorata, doua fete dormeau linistite. Pe noptiera neagra din lemn statea telefonul Sakurei ce incepe sa sune pe melodia CRBL – K boom. Fata se ridica somnoroasa si observa ca are pe ea hainele cu care se imbracase aseara. Ia telefonul si vede ca cel ce o suna era Itachi. Ochii i se facusera cat cepele, si isi aminti acele imagini macabre de aseara. Raspunde cu putina teama si murmura un „alo”, inima batandu-i din ce in ce mai tare. La telefon o voce balnda o intreaba daca e in regula si daca vrea sa mearga cu el la o plimbare prin parc. Rozalia vru sa raspunda dar parca, cuvintele nu vroiau sa iasa. Nu putea sa spuna nimic, era pur si simplu socata, credea ca brunetul a fost accidentat. Nu stia ce sa mai creada, nu intelegea ce se intampla. Doua lacrimi cristaline isi fac loc pe chipul alb al fetei. Vocea lui Itachi o intreaba din nou daca e bine, aceasta revenindu-si intr-un final, si spunandu-i ca e bine si i-ar placea sa mearga cu el la o plimbare. Cei doi inchisera telefonul, iar Sakura se uita putin la ceas, ce arata ca era ora 12:00. Sakura isi lua niste haine, apoi se indrepta inspre baie sa faca un dus. In tot acest timp Kosuki se trezi si ea. Ii se parea totul cam ciudat, se simtea ciudat, nu stia ce e cu acel sentiment de nesiguranta pe care il simtea. Bruneta se da jos din pat, apoi se schimba de pijamale. Isi ia un tricou rosu cu un decolteu generos, o fusta mini de blug si niste bascheti negri. Dupa ce se imbraca cobori jos unde nu era nimeni. Ramase stupefiata de tot ce era in fata ei. Bucataria era plina de sange, iar in living…mama si tatal Sakurei zaceau intr-o balta de sange, corpurile lor fiind injunghiate pana la os. Toate acestea parca ar fi fost scoase dintr-un film horror. Kosuki incepe sa tipe cat de tare poate, spaima si durerea imbratisand-o. Sakura care tocmai se imbraca a coborat in graba sa vada ce s-a intamplat. Cand ajunge in living cade in genunchi incepand sa verse lacrimi amare. Se intreba de ce ea, de ce i se intampla tocmai ei asta. Rozalia nemai suportand asta iese incet pe usa impreuna cu verisoara sa, mergand undeva…unde nici ele nu stiau. Pe drum cele doua se intalnisera chiar cu brunetul ce o sunase pe Sakura. Baiatul vaznad-o in ce stare e o lua in brate pe Rozzy incercand sa o linisteasca. Kosuki incetul cu incetul se linisti si ea, doar Sakura nu se mai oprea din plans. Il tinea strans in brate pe Itachi, nevrand sa ii mai dea drumul. Nu stia ce e cu ea si de ce reactiona asa. Il cunostea doar de o zi, si deja incepea sa simta ceva pentru el.
- Sakura…..te rog, linistestete, uite eu…trebuie sa iti spun ceva ce cu siguranta ti se va parea ciudat dar sper ca vei intelege. Aseara, ai vazut si tu la stiri acel accident, stiu ca ai fugit in acel loc si nu ai gasit nimic, ei bine acel accident a avut loc, si chiar eu am fost cel accidentat dar nu am patit nimic fiindca eu..sunt un Shinigami, adica un zeu al mortii. Da..e greu de crezut. In legatura cu parintii tai, aceia erau niste fiinte supranaturale scapate din lumea mea, ce te-au rapit cand tu erai doar o tanara de 13. Nici nu ai vazut cand te-au rapit fiindca erai lesinata. Si eu sunt cel care i-a omorat doar ca sa te salvez. Tatal tau adevarat nu mai e de cand s-a pornit al doilea razboi mondial iar mama ta inca traieste. Ea e regina Shintori, adica zeita lumii magice sau ceva asemanator iar tu esti Mājorīe Doe, Cantareata de Elegii. Specialitatea ta e sa te transformi intr-un varcolac, si sa folosesti incantatii. Inainte parul tau era blond si purtai ochelari, iar acum ai parul roz, dar nu conteaza aceasta culoare a parului. Tu foloseai cartea Grimoire, pe nume Marchosias ( Jurin no Soga). El este Coltii si ghearele de incalcare. Tu esti cea ce va conduce lumea candva, iar eu ti-am fost promis de catre tatal tau inainte sa moara si de mama ta. Astazi in lumea noastra totul se va schimba. Stiu ca nu ma crezi dar....
- e...eu, Itachi...unde e Marchosias ? zise rozalia privind in jos.
Brunetul pocni din degete si o carte mare ii aparu fetei in fata. Privind-o, niste amintiri despre viata ei ii aparura in minte facand-o sa cada jos in genunchi pe cimentul rece. Inainte ca ea sa devina o flacara Haze, a suferit mult si a trait doar pentru razbunare. Cu timpul s-a maturizat si a uitat de viata ce o avea, nu mai stia absolut nimic despre ea desi asta e cam ciudat, posibil ca acele fiinte ciudat ce au rapito i-au sters amintirile, sau cine stie ce altceva. Dar sa revenim la prezent.

Sakura p.o.v

Itachi il cheama pe Marchosias, care apare numaidecat. Privesc putin cartea mare si groasa ce avea un fel de « panglica » mai diferita ca sa il pot duce pe Jurin no Soga dupa mine oriunde. Mii si mii de amintiri imi apar in minte. Acum imi amintesc, imi amintesc totul, absolut totul. Dar cum am putut sa uit toate astea, nu inteleg, chiar nu inteleg. Nu stiu de ce dar ma simt ciudat...adica nu pot sa cred ca acei oameni sau ce erau nu erau parintii mei. Din nou lacrimi apar pe chipul meu dar fara motiv. Marchosias incepe sa bombaneasca ceva dar nu ii dau importanta. Imi revin putin apoi ii spun lui Itachi sa imi spuna si despre Kosuki, Ino si Hinata. In timp ce mergeam inspre casele celor doua prietene ale mele, aflu ca, Kosuki este doar o pamanteanca, fica matusii si unchiului meu care sunt si ei niste oameni, sau mai bine zis lanterne, niste inlocuitori pentru sufletele duse pe cealalta lume. Ma intreb de unde stiu asta....dar ce conteaza, cel putin o stiu. Dupa putin timp de mers ajungem acasa la Ino unde spre surprinderea mea se afla si Hinata. Aceasta ne-a intampinat cu bratele deschise intrebandu-ne ce vant ne aduce la ea. Acum ca suntem toti ii spun lui Itachi sa le spuna si fetelor ce mi-a spus despre mine si Kosuki. Dupa ce afla cele doua fete raman pur si simplu incremenite. Dar isi revin ascultand si restul povestii.
- ..Ino tu esti un fel de semizeita a dragostei si razboiului. Tu erai intrun fel protectoarea lui Majorie. Chiar daca aveai o putere mica nu pierdeai niciodata. Hinata...tu, esti sora Wihellminei. Esti o nimfa, a apei. Sora ta este un ziforuki, un sarpe ce amageste pe oricine, si face ca persoana respectiva sa ii indeplineasca orice dorinta. In timpul unui antrenament a incercat sa foloseasca puterile ei pe Majorie dar nu a reusit. Majorie e mai puternica ca si oricine si orice, nu e de mirare ca e fica reginei lumii magice.
Dupa tot ce a spus, cele doua fete ramansesera incremenite. Pur si simplu nu le venea sa creada. Cu greu au acceptat aceste adevaruri, dar asta nu era tot, cele doua fete aflasera ca parintii lor au avut aceeasi soarta fiindca se cunosteau si au murit intr-un accident provocat de un ryokuji, un monstru cu cap de leu, cornite, corp de taur, si aripi de demon. Dupa ce brunetul termina ce are de zis isi indrapta privirea inspre mine, privindu-ma cu dragoste si blandete. Se ridica de pe scaun si vine inspre mine si se aseaza in pat cuprinzandu-mi talia cu bratele lui puternice.
- Oooo, porumbeilor, cand veti face nunta ca tot veni vorba ? pot si eu cavalerul de onoare? Spuse Marchosias facand putina caterinca.
Dau cu pumnul in acea carte spunand tare si clar « Baka-Marcho », dupa care imi continui unde ramansesem. Brunetul incepu sa rada putin dupa care ma imbratisa mai tare parca nevrand sa-mi mai dea drumul si sa-si aline dorul.
- Auzi..eu...tu..suntem promisi unul altuia ? intreb eu destul de curioasa.
- Da, mama si tatal tau ne-au dat binecuvantarea lor, stiind ca tu le vei lua locul candva vei avea nevoie de cineva sa fie langa tine mereu, iar eu am fost cel ales. Si ca sa zic asa inainte cand te-am vazut prima oara am crezut ca esti doar o increzuta, retrasa, si putin cam piti, dar acum am o alta parere. In tot acest timp ti-am urmarit fiecare miscare asteptand ca acest moment sa soseasca. Pe zi ce trecea incepeam sa tin din ce in ce mai mult la tine, ma simteam gol pe dinauntru, parca nu eram incomplet, si cand vedeam cum baietii se dadeau la tine imi venea sa explodez de nervi, cu greu am putut sa ma stapanesc, dar acum noroc cu fratele meu mai mic, care mi-a dat sansa sa te intalnesc fata in fata dupa atatia ani si care din cate am vazut te cam place cu toate ca el ii e promis unei alte fete.
Auzit acele cuvinte spuse de brunet, simt cum inima imi bate mai tare, fluturii se agita in stomacul meu, ma simt in al noualea cer. Dupa cum am mai zis e ciudat, ca eu sa il plac, pentru ca doar ce l-am cunoscut, desii simt ca il cunosc de o vesnicie. Scot un oftat dupa care nimeni nu mai spune nimic. E o liniste asa de apasatoare. Ca din senin in mijlocul camerei apare o sfera albastra ce emana un fel de fum din care iese o holograma a unei femei foarte frumoase. Are parul lung roz pana la genunchi lasat sa ii cada pe umeri, ochii de un negru abisal, si purta o rochie simpla neagra, ci o coroana rosie ca focul cu un cristal alb pe ea si o voce asa de blanda si de suava. Cateva lacrimi de bucurie ii apar femeii cand ma vede. Itachi zambeste dupa care face o plecaciune si ii spune ca totul e in regula si o va aduce pe fica ei inapoi chiar acum. Ia stai...deci ea...ea e mama mea ? nu pot sa cred...e asa de frumoasa....acum stiu pe cine seman. Dupa ce brunetul si mama mai vorbesc putin acel glob dispare, iar Itachi pocneste din degete, iar noi ne teleportam intr-o alta dimensiune, care cred ca e lumea mea. Am un sentiment de nesiguranta pe mine, ma simt melancolica. Examinez cu atentie tot ce ma inconjoara in timp ce ne indreptam spre casa mea. Aici cerul era de un albastru inchis, norii gri, copacii fara frunze, casele erau destul de frumoase, iar peste tot puteai vedea fel si fel de monstri si craturi magice. Nu stiu de ce dar imi place, da imi place, ma simt oarecum in largul meu. Dupa putin timp de mers ajungem in fata unei porti mari de lemn ce se deschide, iar noi intram inauntru unde intram intr-un fel de castel. Ajungem in fata unei usi mari de fier. Itachi bate de doua ori, apoi o voce dulce ne spune sa intram. Inauntru era o sala mare, plina cu baieti si fete imbracate intr-un fel de pelerine cu maneci lungi si largi de culoare neagru ce aveau un fel de insigna galbena pe care nu stiu ce scria. Inaintea noastra pe un tron argintiu statea chiar mama. Doamne ce frumoasa e...e asa de pura, de gingasa. Cum ar putea crede cineva ca ea e zeita acestei lumi, o zeita am mortii, distrugerii si haosului. Totusi infatisarea ei ii ofera un avantaj, pe care o sa va las sa va dat voi seama care e. Aceasta se ridica de pe tron venind la mine si kuandu-ma in brate. Imi spune ca i-a fost dor de mine, si imi promite ca ma va proteja mereu, fiindca eu sunt tot ce are ea mai depret. Si eu la randul meu ii raspund imbratisarii, spunandu-i ca nu o voi mai lasa niciodata singura. Aceasta se despinde din imbratisare si ma prezinta tuturor adolescentilor din sala. Ma simt ciudat din nou, adica parca as fi o diva. Revenind la prezent o fata cu parul lung castaniu deschis si ochii albastri vine inspre mine si prietenele mele carora le spune sa le urmeze. Itachi ma ia de mana si iesim din sala mare lasand-o pe mama sa-si continue treburile. Eu si bruentul mergem dealungul unui coridor decorat cu multe tablouri cu multi monstrii care cred ca imi sunt rude. Deci ajungem intr-o camera frumos decorata in culorile negru si roz, mobila de culoare alba, un pat mare cu baltachin si o baie spatioasa. Uciha imi spune sa fac un dus dupa care sa ma imbrac cu hainele ce mi le-a lasat pe pat, el iesind pe balcon pana ce termin eu. Dau drumul apei, lasand sa curga lichidul incolor ce face contact cu pielea mea alba. Dupa cateva minute de relaxare ies din baie, corpul fiindu-mi infasurat cu un prosop alb pufos. Imi usuc corpul si imi iau pe mine o lenjerie neagra cu dantela alba, si observ ca brunetul trage cu ochiul muscandu-si buza de jos. Of baiatul asta, dar ia sa vedem cum reactionezi la asta. Ma duc cu pasi senzuali in spatele lui si il imbratisez. El se intoarce cu fata la mine, privirea fiindu-i atintita pe formele mele mari si voluptoase. Im apropii chipul mai mult de al lui pana ce mai sunt doar cativa centimetri intre buzele noastre. Pana la urma el nemai rezistand, ma saruta pasional, mangaindu-mi spatele, eu incolacindu-mi bratele in jurul lui. Trebuie sa recunosc saruta bine baiatul, iar inima mea mai sa iasa din piept. Pana la urma rup aceasta mica placere a brunetului, pe chip citinduise trisetea. Eh..ce sa ii fac, perversul asta, dar ce tot zic, nici eu nu sunt mai inocenta. Deci imi iau pe mine hainele ce mi le-a adus, acestea fiind un fel de tricou, kimono pana cu o palma sub fund, negru cu un decolteu generos, niste colanti albi, cizme ninja negre cu toc, si peste un fel de halat ca si al celorlalti. Parul din cate am observat, imi e mai lung decat inainte. Mi-l prind intr-o coada la spate lasand doua suvite sa imi cada pe chp, si imi pun o pereche de ochelari. Pai ochii mei nu sunt tocmai perfecti, si mai nou purtam lentile de contact, adica mai demult. Dupa ce termin, ii spun brunetului sa se intoarca, el ramanand din nou cu privirea atintita asupra decolteului meu.
Acesta imi zambeste pervers dupa care ma prinde cu o mana de talie si eu la fel si iesim din camera dar nu inainte sa il iau pe Marchosias si o coasa primita cadou de la Itachi. Tipul imi spune ca de astazi trebuie sa reincep antrenamentele ca sa devin mai puternica decat sunt. Intram intr-o sala mare unde toti stateau in bancile lor si ascultau ceea ce vorbea profesorul. Toti is atinteau privirea asupra mea, facandu-ma sa ma simt cam incomod. Pasesc printre bancile de lemn urmata de brunet pana ce ajung in dreptul catedrei profesoarei. Ma prezint dupa care toti fac ochii cat cepele, si incep sa susoteasca tot felul de chestii gen « waaw, ea e fica regine », « ce draguta e » « sigur o sa fie protejata profesorului ». de unde stiu astea ? am descoperit ca am o tehnica secreta prin care pot auzi orice, si pot citi ganduri.
- Auziti aici dragilor, nu voi fi protejata profesorului, va previn , nu vreti sa vedeti cum e cand ma dezlantui, si nu vreau sa fiu intr-o clasa plina de egoisti si falsi. Nu am venit aici ca sa ma cert, ci ca sa invat, ceea ce cred ca si voi ati facut. Cine are chef de vreo cearta sa spuna acum, fiindca vreau sa scap de toate mizeriile de aici si din toata lumea. Sper ca m-am facut inteleasa !
Dupa care ma indrept inspre o banca unde le zaresc pe Ino si Hinata care ma priveau amuzate dar care imi spuneau din priviri « Asa fato, zile ! nu te lasa ! ». si asa incepe o ora plictisitoare, dar din care am invatat multe lucruri. Se suna de pauza, iar profesorul pleaca lasandu-i pe toti sa isi faca de cap. Eu ma ridic de pe scaun si ma asez pe banca, la fel facnd si prietenele mele, apoi incepem sa povestim despre cele intamplate astazi, dar suntem intrerupte de trei tipi. Unul brunet cu ochii negri, unul blond cu ochii albastri si chiar micul Uciha cel enervant.
- Ooo..mai sa fie, ia uite cine isi arata fata pe aici ! frumoaso, ti-a fost dor de mine ? spuse Sasuke, zambind pervers.
Brunetul se apropie mai mult de mine, cuprinzandu-mi talia, apoi lipindu-si corpul bustul de al meu. Mai erau doar cativa centimetri distanta intre buzele noastre. Incerc sa il dau la oparte, dar degeaba. Un zambet imi apare pe buze atunci cand in spatele brunetului apare un tip inalt, pe care sincera sa fiu imi place cand e gelos. Da..era chiar Itachi, ce ardea de nervi. Il ridica de guler pe fratiorul sau dupa care il da la oparte si ma ia in brate, soptindu-mi la ureche : « pisicuto, chiar vrei sa ma faci gelos ? » dupa care afisez un zambet pervers si il sarut pe gat facandu-l sa geama putin. Tin tot timpul asta toti se holbau la noi. Da..nu stiu ce e cu mine dar m-am schimbat mult. Si sa nu credeti ca voi scapa usor pentru faza de acum cateva minute. Stiu ca mama ma urmareste, desi nu stiu cum o sa reactioneze. Ma dau jos de pe banca, iesind din clasa. Ma duc inspre cantina, care arata destul de bine si putin cam infricosator. Ma duc la un « tonomat » de unde imi iau un baton de cereale cu ciocolata, apoi merg sa imi cumpar un iaurt de capsuni. Dupa ce i-au iaurtul ma duc in gradina din spate a cestui liceu, la umbra unui copac vestejit. Raman stupefiata cand vad ca..................[b]

hey, mersi pentru commuri, nextul il voi posta maine pe la ora 12:00 sau 13:00 asta depinde la cat ajung acasa si tot maine seara veti avea o surpriza fiindca stiti si voi maine e Sf Valentin si m'am gandit sa va aduc inca un capitol.

Capitolul 3

Majorie ( Sakura) p.o.v

Imi intorc privirea in cealalta si raman vizibil incremenita si stupefiata de ceea ce vedeam. Waw….baiatul asta chiar nu stie cu cine are deaface. Pe bune? Sa ma insele cu prima t***a care ii iese in cale? Asta e cam ciudat, si lucrul si mai ciudat e ca imi pasa de el, adica nu inteleg de ce tin atat de mult la unul ca el, stiti si voi ca nu l-am cunoscut de mult timp. Dar sa revenim, brunetul vazandu-ma o da jos pe tipa ce o saruta cu foc, si vine repede inspre mine. Nici nu avu timp sa imi spuna ceva ca am inceput eu sa vorbesc inaintea lui.
- Waw..marele Uciha, sti? Credeam ca esti diferit, credeam ca esti un tip care nu se da la orice t***a ce ii iese in fata, dar se pare ca m-am inselat, si se pare ca nu esti altceva decat un afemeiat ca si fratele tau care e mai rau. Doamne…cum am putut sa ma las pacalita de unul ca tine, chiar nu inteleg. Hai….dispari, nu vreau sa iti mai vad mutra de mare macho.
Si asa ma ridic de jos si dau sa plec dar brunetul ma prinde de mana si incepe sa se rasteasca la mine.
- Auzi aici, fato, nu eu m-am dat la ea, ea s-a dat la mine. E doar una din papusile lui Sasuke. Suntem frati, semanam nu se vede? Crezi ca mie imi place sa sara orice fata pe mine? Tu…doar tu esti singura fata pe care o iubesc. Nu as putea sa te inlocuiesc nici daca as vrea. Dar…hai ce mai conteaza, domnisoara cap roz aici de fata trage concluzii pripite inainte sa asculte ce are de zis persoana respectiva.
Pe chp imi apar lacrimi de tristete, el observandu-le. Ma ia in brate apoi ma priveste in ochi. Acei ochi negri abisali, pur si simplu nu pot sa ii rezist. Oi fi eu puternica dar lui nu pot sa ii rezist. Simt cum buzele lui se unesc cu ale mele formand un sarut dulce, pasional. As vrea ca momentul asta sa nu se termine dar ce tot spun, as putea face sa nu se termine dar nu acum, nu aici, cu miile de priviri asupra noastra. Si cu toate astea chiar nu pot sa il cred…ma simt ciudat, tradata. Inima parca imi e strapunsa de mii de ace otravite, cerul parca mi-ar cadea in cap, si ar vrea sa ma duc in lumea de jos. Deodata vocea lui Marchosias ma readuce la realitate, si imi spune tot felul de chestii despre brunet care din cate vad le spune cu mult entuziasm. Il iau pe Marcho si plec in sala tronului unde cu siguranta mama e acolo. Cat ai zice peste am ajuns, si intru inauntru unde o vad pe frumoasa mea mama ce semna niste hartii. Ma duc repede la ea si o iau in brate, lasand lacrimile sa curga in voie risipindu-se pe cimentul rece. Himiwa caci asa o chema, ma intreaba ce s-a intamplat, apoi incep sa ii povestesc totul.
- Draga mea…uite am sa iti spun ceva, l-am ales pe acest Itachi, care e un Shinigami, pentru ca eu si el aveti acel ceva, ceva special. Aceste certuri si greseli sunt doar un inceput, dar ai sa vezi pe parcurs ca relatia dintre tine si el va deveni mai puternica asta daca nu apare un alt baiat in viata ta. Acum te rog, nu mai fi trista ci dute si traiesteti viata, nu baga de seama acele greseli, Itachi e un baiat bun, iti este fidel, si te iubeste enorm, credema fiindca l-am „spionat” delungul anilor pana te-a gasit.
Ii multumesc mamei, apoi plec din sala dar nu inainte ca aceasta sa imi spuna ca in camera mea se afla o scrisoare pentru mine. Ma intreb de la cine e. ma duc cu pasi mici inspre camera mea. Intru unde observ pe noptiera scrisoarea despre care vorbea mama. O iau, rup acel plic alb ca neaua si scot o foaie frumos impaturita de culoare alba. Scrisoarea suna cam asa:
„ Sakura, sau sa iti zic Majorie,

Scumpa mea, imi pare nespus de rau ca nu voi fi acolo atunci cand tanarul Uciha te va aduce inapoi in lumea noastra. Imi e dor de tine, si o sa imi fie mereu. Chiar daca nu ne vom intalni, eu te voi veghea mereu de acolo de sus. As vrea sa fi fericita, sa gusti din viata dulce-acrisoara. Sper si cred ca atunci cand mama ta nu va mai fi la conducere tu ii vei lua locul si vei fi cea mai buna regina din cate au existat. Ai grija de mama ta, si de viitorul tau sot.

Cu multa dragoste,
Tatal tau Hiroto”

Mii de lacrimi isi fac aparitia pe chipul meu vazand cine a scris scrisoarea. Tata…cat mi-as fi dorit sa fi aici in momentul asta, sa fim o familie unita. Doamne…uitate la mine, parca sunt o sentimentalista, nu o flacara Haze, gata de a fi regina. Dar stiti ceva…chiar nu sunt pregatita sa devin regina cestei lumi. Va dura ceva timp, si ma bucur fiindca am doar 16 ani. trecand peste astea, plictisita ma arunc in pat, nu prea am chef de ore. Stau intinsa pe spate privind „tavanul” ganditoare. La ce ma gandesc, nici chiar eu nu stiu.

Dupa multe ore de liniste in camera isi face aparitia, ia ghiciti cine. Da..exact, chiar marele macho, regele minciunilor, Itachi Uciha. Nu il bag in seama, el fiind iritat de asta. Inchide usa dupa care vine in pat punandu-se peste mine.
- Sti….nu prea rezolvam nimic daca ne certam pentru niste greseli inutile. Spuse el privindu-ma in ochi
- Mda…cum spui tu. Acum, ce cauti aici, in camera mea, peste mine, spunandu-mi toate astea? Spun eu.
Raspunsul degeaba il asteptam fiindca nu venea, in schimb buzele noastre se unira formand un sarut pasional. Sarutul se adanceste, brunetul coborand mai jos inspre gat. Ia stai…sper ca nu are de gand sa faca ce cred eu ca vrea sa faca. Ma ridic repede si il privesc iritata. Il intreb ce pune la cale, dar nu il las sa raspunda spunandu-i ca daca el crede ca o voi face cu el se inseala amarnic. Va trebui sa astepte si sa imi dovedeasca ca el chiar ma iubeste, si atunci ma voi oferi lui. Eh…nu ma las usor la orice baieti, imi place sa ii vad cu fierb, dorindu-si sa ma aiba. Oh, frate acum am inceput sa gandesc ca o stricata. Brunetul se intinde pe spate privind tavanul. Ma asez si eu langa el simtind dorinta de al imbratisa. Incepem sa povestim despre noi, vietile noastre, amintiri, totul. Din cate am auzit de la el, mi-am facut o parere buna, si acum imi dau seama ca nu e cum credeam eu. Doamne…cat am gresit, si regret tot ce i-am spus. Poate ca parintii mei au facut o alegere buna, intr-o zi, brunetul imi va deveni sot si cu siguranta va fi un conducator foarte bun.

Itachi p.o.v

O privesc pe rozalia mea cu coada ochiului, vazand cat de atenta si concentrata era, in timp ce ii povesteam despre mine. Acei ochi verzi pur si simplu ma fac sa innebunesc. E o fata asa de frumoasa, puternica, perversa..are de toate. Recunosc o iubesc, da o iubesc enorm si nu stiu ce mi-as face daca ar pati ceva aceasta micuta floare de cires. Cand sunt in preajma ei simt cu pamantul imi fuge de sub picioare, ducandu-ma intr-o alta lume unde sunt doar eu si ea. Zambetul ei, buzele rozalii si moi, ochii, corpul sufletul…ma fac sa o doresc din ce in ce mai mult. Dar hai sa lasam sentimentele mele. Termin insfarsit de povestit si vad cum Sakura se aseaza mai aproape de mine imbratisandu-ma, eu facand la fel. Doamne cat ma bucur ca o am langa mine. Singurul lucru de care ma tem e sa nu faca Sasuke vreo prostie si aceasta relatie a mea cu Rozzy sa se destrame dupa ce m-am chinuit sa o incep. Dupa cum am mai spus pe zi ce trece o iubesc din ce in ce mai mult pe fata asta. Cateodata e asa de copilaroasa, alteori serioasa, visatoare...etc. simt cum buzele mele sunt lipite de ale fetei readucandu-ma la realitate. Sarutul asta..e mai diferit adica simt cum si-a pus toata dragostea in el. dupa un minut, doua rupem sarutul si incepem sa ne alergam prin camera ei razand ca doi copii inocenti ce se distrau. Stiu la ce va ganditi, cred ca ne-am sarutat astazi de zeci de ori. Pai ce sa-i fac, chiar imi place fata asta si nu renunt asa usor la ea. Intr-un final o prind si o iau in brate invartind-o putin, pana ce pe usa apare…….

Sper sa va placa. Va astept parerile si mai ales criticile. Lectura placuta! Ja ne!

acest fic se inchide la cererea autoarei care speram sa revina curand la el