Chapter 9
Miez de noapte. Ce se intampla atunci? Luna este un mare cerc alb pe abisul cerului. Singura licaire de lumina de pe planeta. O briza usoara adie prin gradina miscand incet frunzele. Copaci cu ale lor frunze vesnic pictate apartineau acum noptii. Insa doar un copac, avea aceea culoare splendid, roz. Micile lui frunze erau nemiscate, copacul era un tablou perfect. Langa el era pozitionat lacul. Ca de sticla, nimic nu misca era atat de linistit, nici cea mai mica unda nu se putea observa in el.
Din castel coboara mica fiinta intr-o rochie de vara alba pana la genunchi cu niste pantofiori albi. Pasii ei silentiosi nici nu se aud pe suprafata lucioasa a treptelor din piatra.
Pov by Sakura
Este foarte tarziu dar, mie nu mi-e somn. Ma ridic din pat, si ma indrept spre usa. Cobor scarile castelului si ies afara in gradina. Adie doar o mica briza primavaratica. Ma indrept spre o poteca din pietre marii si solide. Merg pe ea pana ajung, la un mic lac. Razele lunii se oglindeau in albastru acela senin. Ma asez incet la marginea lui incercand sa observ o mica vietate.
Dintr-o data, apa incepe sa prinda forma, materealizandu-se. Ma dau in spate, oarecum infricosata, pe cand in fata mea apare o femeie, intr-o rochie albastra, care zambea cald si placut.
-Nu te speria mica mea copila. Vocea ei era ca a unei privighetori, iti face placere sa o auzi vorbind. Aceea fiinta statea deasupra apei in continuare zambind. ,,Deci tu esti norocoasa care i-a cucerit inima,, m-ai imi spune ea, raman uimita, de unde il stia pe el, pe Sasuke. Se apropie de mine incercand sa doboare limitele apei, sa se extinda. Ajunge la margine, nemaiputand face nicio miscare, imi face semn din mana sa ma apropi. Fac pasii mici spre ea, speriata.
-Cine esti tu? Ochii mei se facura marii, de curiozitate si uimire. Aceasta scoate un mic chicot zicandu-mi ca ea este ,,sfatuitoarea,,. Ma uit uimita la ea. Cum adica ,,sfatuitoarea,,.
-Eu sunt cea care il ajuta pe Sasuke in probleme. De fiecare data cand nu-I merge ceva bine, sau nu sties a faca vine la mine, si cred ca tocmai are o problema. Zicand acestea se uita la niste ciresii batrani. Ma uit si eu si vad o siluta iesind din ascuns, din intuneric. Era brunetul care se apropie cu pasi mici de noi. Imbracat intr-o camasa alba cu paltaloni lungi de aceeasi culoare. Ajungan la noi incepe sa-si draga acel glas perfect.
-Cassidy… vad ca ai cunoscut-o pe Sakura. Mica fantoma din apa da aprobator din cap dupa care ne cuprinde mainile amandorura, si ne trage mai aproape de ea. Atingerea ei era fiina, desii era din apa, nu era uda. Aceasta ne spune doar:,, Sasuke, Sakura sa traiti multe milenii fericiti de acum incolo.,, si zicand acestea se sparge in mici picaturi de apa, introcandu-se inapoi locul de unde a venit, apa. Ma uit la Sasuke, caruia ii aparuse un mic zambet. Acesta se uita spre mine, dupa care ma ia de talie tragandu-ma spre el, incepand sa mergem spre castel. Il intreb cine este aceasta Cassidy. El imi spune ca e ,,sfatuitoarea,,. Ma incrunt la el zicandu-I ca stiu asta déjà. Scoate un mic chicot dupa care ma intoarce cu fata la el.
-Cassidy a fost cea mai buna prietena a mamei in urma cu un mileniu in urma. Ma uit la el speriat dar, acesta imi zambeste si-mi spune ca a murit cand Itachi a aruncat-o de pe pod lasand-o sa cada in gol. Din fericire o vrajitoare Melissa i-a putut materializa corpul in forma unei fantome, lasand-o sa ,,locuiasca,, in acest castel. Ne oprim pe o mica bancuta din fata usilor scluptate din lemn de arama. Ochii lui mistici ca priveau cu iubire si caldura. Inima imi pulsa tot mai tare, pe cand el isi lasa usor buzele asupra mea intr-un final formand un sarut dulce ca mierea. Imi trec mainile de dupa gatul sau pe cand acesta ma ia in brate intrand cu mine in casa. Urca incet acele scarii, pana cand ajunge in camera mea. Ma lasa incet pe pat punanudu-se deasupra mea, sarutandu-mi gatul, infierbantandu-ma. Simtea cum sangele imi zvacneste pretutindeni asa ca-I prind aceii canini albi, care se lungisera si incep sa ma joc cu unul dintre ei intr-un final infinganud-i in gatul meu. Nu am simtit nimic, nici cea mai mica intepatura. Imi placea ceea ce facea el. Cum scurgea acel lichid din mine. Dar, simt ceva ciudat. Luase prea mult, incerc sa-l imping dar, nu se opreste. Ma uit pe geamul din sticla si vad ca e luna plina. Scot un icnet de durere. Ochii incep sa mi se inchida, pe cand corpul mi se lasa greu pe pat. Nu stiu ce s-a intamplat cu mine. Sunt moarta sau vie?

Chapter 10
Briza rece a diminetii domneste in camera rozaliei. Mica fiinta statea intinsa pe paturile din casmir, dormiind. Paturile ii se mulasera pe trup, descoperiindu-i fomele perfecte. Dar, usa camerei ei se deschide, de unde o silueta gratioasa intra pasiind incet pe podeaua de frasin. Pasii aceia de feline se apropiara tot mai mult de patul ei, pana cand se oprira. Ochii lui mistici si trecuti prin milenii o priveau neincetat. Se apropie de chipul ei scluptat vrand sa-l atinga, dar, o voce rece parca de gheata il opreste. Brunetul se intoarce si-l vede pe el, fiul reginei noptii, luna. Ochii lui aveau culoarea onixului si-l priveau cu ura. Era fratele lui, Sasuke.
Pov by Sasuke
E a mea. Numai acel gand imi trece prin minte acum. Ma uit la Itachi, cum indrazneste sa o atinga si sa o priveasca dragastos. Sentimentul acela de trecut il simt acum in mine. S-a intorors dar, de ce? Nu i-a ajuns ca a trecut-o pe Cassidy in nefiinta, vrea sa faca la fel si cu ea?
,,Ce cauti aici frate?,,il intreb eu prin telepatie nevrand sa-mi trezesc printesa.
,,Stii ca am plecat atunci cand, ai adus-o dar, m-am gandit si am revenit. Imi place.,, Stang din pumni si ma indrept spre el cu viteza impingadandu-l in sifonier. Itachi imi evita cu o fractiune de secunda lovitura facandu-ma sa-mi pierd echilibrul.
,,Frate aseara puteai sa o omori.,, Imi spune el cu egoul lui mare si tare.
,,Cum ai facut tu cu Cassidy, fiindca te-a respins deoarece ma iubea pe mine? Era cea mai buna prietena a mamei noastre Esther si in ziua balului ai condus-o pe pod si ai intrebat-o daca vrea sa fie cu tine, ea ti-a raspuns neagativ si atunci tu de nervi, ce ai facut? Ai impins-o spre pod aruncand-o in apa.,, Il apuc da jacheta si-l dau de langa ea. Acesta vrea sa ma loveasca si eu ma pregatesc sa-l contraatac dar, cand sa ne intersectam un tipat acutit ne face sa ne oprim. Ne intoarcem amandoi in acelasi timp si o vede pe rozalie in capul oaselor. Ochii ei de smarald erau cei ai unei caprioare speriate. Ii puteam auzii respiratia accelerata. Privirea ei era atintita asupra noastra. Se ridica incet din pat indreptandu-se pasii mici spre noi. Ajunse in dreptul nostrum suvitele angelice ale parului ii cadeau pe chip.
-De ce faceti asta? Nu vreau sa va bateti, nu vreau sa va certati din cauza mea. Itachi, sunt foarte fericita ca te-a intors, insa eu acum il iubesc pe Sasuke.
Ma uit la fratele meu. Era mai palid decat de obicei. Se scuza si iesii ca fulgerul din camera trantind usa de perete.
Pov by Sakura
S-au batut pentru mine, de fiecare data cand au ocazia se cearta. Mereu a fost asa sau doar acum? Intrebarea aceasta mi-o pun de fiecare data. Sunt prinsa in mii de ganduri insa, imi amintesc ca nu sunt singura. Imi atintesc privirea spre fereastra din camera mea unde era el. Se gandea la ceva. Privirea lui era goala si lipsita de viata. Ma indrept cu pasii mici spre el intr-un final ajungand in dreptul lui. Il intreb ce are. Se pare ca vocea mea l-a trezit din aceea transa. Ochii lui abisali ma priveau fix in ochii. Era o privire de furie si poate, ca si de gelozie. Intr-o fractiune de secunda ma apuca de talie tragadandu-ma cu forta spre el, izbindu-ma de trupul lui.
Pov by Narator
O privii in ochi o clipa, apoi, cu un suierat salbaic care facu sa i se ridice Sakurei parul de pe ceafa, isi dezgloi dintii. Sakura se uita constransa la acel chip apoi saruta acea gura care animal. Simtii cum el ceda pentru prima oara, el ceda primiind sarutarile cu blandete. Simtii trupul lui infiorandu-se si stransoarea de pe talie scazand, devendind imbratisare. Intr-un final il trase incet de par, pozitionandu-I gura pe gatul ei. Apoi simtii durerea ascutita care, disparu aproape imediat. El lua boabele mici si rosii care se scurgeau neiincetat din gatul ei. Nu o ranise si nu o va mai ranii niciodata el, o iubea prea mult. Intr-un final isi retrase coltii apoi o saruta dulce pe buze. Oare se schimbase sau era doar o farsa?

Chapter 12
Mici picuri de roua cad de pe frunzele verzi ale pomilor. Norii albi cu pufosi ai cerului au diferite forme. De inima, de sageata, de catel. Pe balcon erau asezate florile roz de cires fiecare pusa intr-un ghiveci alb ca zapada. Insa una dintre ele era mai frumoasa de cat toate. O floare care admira cerul.
Pov by Sakura
Cat de frumoasa poate fi lumea? Acest lucru ma intreb mereu cand vad natura in plina sarbatoare din gradina. Deodata simt o mana rece ca de gheata pe umarul meu. Ma introc si-l vad pe Itachi care imi arata un zambet mic. Brunetul ma i-a de mana apoi coboram incet scarile, pana ajungem la o masuta din cristal unde ne asezam jos.
-Sakura…eu te…. Iu..b..e..s..c.
Ochi mei verzi se fac mari de uimire. Itachi ma iubeste? Deci de asta e gelos pe Sasuke de fiecare data cand ma atinge. Imi las capul in jos lasand suvitele mele roz sa-mi acopere fata. De asta s-a batut mereu cu Sasuke… din vina mea. Ma simt prost… fug de langa Itachi si ma napustesc in casa pe scari. Ma indrept spre camera mea dar, din greseala calc stramb si in urmatorul moment o durere imensa mi se pune pe glezna atat de mare incat ma las in jos, in ghemuit. La capatul coridorului o silueta gratioasa isi face aparitia, si in urmatorul moment era langa mine. Brunetul ma fixeaza cu privirea, apoi fara sa zica nimic ma ia in brate, si ne indreptam spre camera sa. Deschide usa cu picorul si apoi ma pune pe pat in timp ce el se duce la baie. Se intoarce cu bandaje si-mi infasoara picorul dupa care ma impinge usor spre pat.
-Itachi ti-a marturisit sentimentele lui?
Ma uit la el. Privirea lui era atintita undeva in gol. Fara sa mai zica nimic se indreapta spre fereastra. Era nervos si asta o puteam observa din miscarile si comportamentul sau. Ma ridic si eu la randul meu si ma duc langa el de unde ii spun ca simt ceva pentru Itachi dar, pe el il iubesc. S-a intors nervos la mine si m-a privea cu furie. Nu trebuia sa ii zic asta. M-a apucat de brate si m-a izbit in geam, fara a-mi da drumul. Ma strangea destul de tare, insa nu i-am zis nimic. Il priveam si nu puteam sa vad decat un vampir gelos si furios. Stransoarea lui incepuse sa se intensifice. Scot un mic sunet de durere dar, el tot nu-mi dadu drumul.
-Sasuke ma doare te rog da-mi drumul, iti jur numai pe tine te voi iubii cat oi trai.
Brunetul imi da drumul dintr-o data la maini si se uita la mine nelamurit. Oare am zis ceva ce nu trebuia? Imi cuprinde talia cu bratele sala si apoi simt respiratia rece la urechea mea.
,,Sakura, eu nu vreau sa te pierd pana oi murii si de aceea mai devreme sau mai tarziu va trebui sa te transform.,,
Ochii mei verzi se facura marii de tema nu vroiam sa ma schimb. El citi teama in ochii mei, ma prinse de talie si ma trase catre el cu,forta izbindu-ma de trupul lui. Numai acel cuvant imi invada mintea ,,schimbare,, fara sa-mi dau sema incep sa tremur din toate inchieturile, si imi pun o singura intrabare: ,,De ce vrea asta?,,
Pov by Sasuke
O simt pe rozalie tremurand. Cred ca o speriasem cand ii spusesem ca vreau sa o transform. Deodata simt cum camasa imi devinde uda. Ea incepuse sa planga. Nu suportam sa o vad asa. Ma las cu ea jos pe podea, si incerca sa-si sterg lacrimile care nu se mai opreau. Am ranit-o. Ii prin barbia ridicandu-I fata in sus pentru a o privi. Ii sterg incet lacrimile cu degetele si apoi ii spun ca o sa o transform cand vrea ea. Ochii ei se facura marii si ma atinteau cu privirea. Fara a mai spune nimic imi unesc buzlele de ale ei formand un sarut dulce. O iubesc si nu vreau sa o ranesc.