imi place foarte mult este o idee excelenta spor la scris si adu repejor nextul:)

este preatare scumpo iti iubesc ficul

hey hey am ajuns si eu pe aici cu intarziereei bine e minunat, si doamne da ce e cu toate perversiunile astea???iar pune pariu cu ii ia virginitatea si etc, vechea poveste, sper s-o dezvolti frumos si sa nu fie ca celelalte te-am pupat bye bye si sper sa ma anunti cand pui nextul

Hey!
Deci ce sa zic... imi place foarte mult cum scrii
Capitolul a fost superb e atat de amuzant incat ii sfatuiesc pe cei care citesc sa nu manance in acelasi timp deoarece s-ar putea sa c-am murdareasca monitorul(o spun din proprie experienta).
Next repede

Multumesc dragelor>:D< chiar ma bucur ca va place si vreau sa pun nextul cat mai curand

Sakura POV


Chiar sper ca ora caeasta să treacă repede şi să nu mai fie nevoie să stau alături de Sasuke, care astăzi se comporta chiar mai ciudat decât de obicei, ceea ce am crezut că e imposibil. Făcea glume, deşi noi nu prea vorbeam când stăteam amândoi la chimie şi chiar l-am surprins de câteva ori privindu-m insistent..ciudat!
Tsunade părea mai bine dispusă astăzi, aproape zâmbea, aproape.
- Fiecare dintre voi va extrage un proiect din pălăria asta, ne anunţă. Toate proiectele sunt la fel de interesante şi presupun munca în echipă cu partenerul atât la ore cât şi înafara orelor de curs.
-Atunci cum rămâne cu footballul? Sare ca şi ars Gaara. Nu pot lipsi de la antrenamente.
-Sau cu noi, majoretele? Intervine Hotara înainte să apuc să spun şi eu acelaşi lucru.
-Orele de curs au prioritate! Împreună cu partenerul, trebuie să vă organizaţi în aşa fel timpul încât să vă convină amândurora, zice doamna Tsunade în faţa mesei noastre întizând pălăria.
-Auziţi doamnă T, nu aveţi cumva un proiect pe tema etnobotanicelor, ştiţi dumneavoastră, reacţiile chimice care se produc şi chestii d’astea… întreabă Sasuke cu atitudinea lui obraznică care mă scoate din sărite. Se pare ca s-a zis cu buna dispoziţie a lui Tdunade. Văd deja şasele în carnetul de note, un şase garantat dacă partenerul meu nu va fi ceva mai serios şi pe bune, asta nu se va întâmpla niciodată. Extrag un bilet fără tragere de inimă. Scria cu litere îngroşate: Încălzitoare de mâini.
-Ce mama dracului înseamnă încălzitoare de mâini? Ţipă Sasuke.
-Dacă vrei să rămâi după ore, am un alt bilet albastru pe catedră cu numele tău scris pe el, aşa că ai face bine să-ţi reformulezi întrebarea.
-Mi-ar face mare plăcere să săm la o şuetă, doamnă T, dar prefer să-mi petrec timpul învăţând împreună cu partenera mea de chimie răspunde Sasuke, după care are tupeul să-i facă cu ochiul lui Gaara. Prin urmre reformulez: ce anume înseamnă încălzitoare de mâini?
-Termochimie, domnule Uchiha. Asta folosim pentru a ne încălzi mâinile.
Uchiha se întoarce spre mine cu rânjetul ăla arogant îmtipărit pe faţă.
-Sunt sigur că găsim noi alte chestii mai demne de încălzit.
-Te urăsc. Spun sufficient de tare să fiu auzită de Gaara şi restul clasei.
Sasuke îmi şopteşte.
-Între dragoste şi ură e o linie foarte subţire. Poate că nu pricepi prea bine ce simţi.
Întorc capul cu un zâmbet ironic.
-N-aş fi prea sigură de asta.
Privirea lui Sasuke se îndreaptă acum spre uşa clasei. Îl văd pe Naruto prin geam, făcându-I semn cu mâna. Au probabil de gând s-o şteargă de la oră, ceva ce nu mă miră câtuşi de puţin.
Brunetul îşi ia cărţile şi se ridică în picioare, dar Tsunade se întoarce.
-Stai jos, Sasuke.
-Trebuie să fac pipi.
Profa se încruntă şi îşi duce mâna la şold.
-Cu tot cu cărţi? Pentru ce îţi trebuie, să îţi ţină companie? Pune-le înapoi pe masă.
Sasuke strânge din buze, dar face precum i s-a zis. Tsunade icneşte de uimire când îi smulge şi ultima carte pe care nu voia din nu ştiu ce motiv să o dea şi o ţinea în faţa pantalonilor. Eu ţip “Dumnezeule” la vederea petei mari de pe pantalonii lui.
Unul câte unul, elevii izbucnesc în râs şi eu fac la fel, desigur.
Gaara se hilizeşte cel mai tare.
-Nuţi face griji, Uchiha. Străbunica mea are aceeaşi problemă. Scutecele rezolvă totul.
Aluzia la scutecele pentru adulţi mă loveşte din plin. Nu mă amuză deloc glumele de genul ăsta căci Tayiuki face parte din persoanele care nu-şi pot controla funcţiile biologice.
-Iubita ta nu şi-a putut ţine mâinile departe de nădragii mei. Mi-a arătat o nouă definiţie a încălzitoarelor de mâini, amice. Zice Sasuke părâd mândru de gluma lui proastă.
De data asta a mers prea departe. Mă ridic în picioare iar scaunul hrâşneşte pe podea.
-Ai vrea tu, idiotule! Era pentru prima dată când îl jigneam în mod direct dar aproape că îmi dădeau lacrimile de nervi.
Gaara dă cu pumnul în masă şi dă să se ridice dar Tsunade întrerupe totul.
-Ajunge!! Sasuke, du-te la baie şi...aranjează-te. I-aţi cărţile cu tine, căci după aceea ai să te prezinţi lui Kakasi. Ne întâlnim în biroul lui, împreună cu prietenii tăi, Gaara şi Sakura.
Îl vedeam pe Naruto cum se prăpădea derâs pe hol. Minunat, mai multă umilinţă.
-Doamnă Tsunade,începe Sasuke.Nu am făcut pe mine.Dacă vreţi să ştiţi, spune răspicat adresându-se de data asta întregii clase, e o pată de taco pe care minunatul meu prieten a scăpat-o din greleaşă şi acuma venit cu pantaloni de schimb. Îi arunca priviri ucigătoare lui Naruto, care după cum văd, se amuza copios de situaţie.
Tsunade încearcă să facă linişte, în timp ce eu mă gândesc la succesul efemer de a o evita pe Karin. Dacă ea mă consideră o ameninţare pentru relaţia pe care o are cu Sasuke, atunci zvonurile care urmează să se lanseze ar putea fi mortale..pentru mine.


Sasuke POV

Absolut minunat. Tsunade şi Kakashi stând de aceeaşi parte a biroului. Domnişoara perfectă stând de o parte cu Faţă de Măgar, iar eu de unul singur în cealaltă parte.
Kakashi începe.
-Sasuke, pentru a doua oară în biroul meu în numai două săptămâni de când a început şcoala.
Mda, pe scurt, cam asta e situaţia. Ce să spun. Tipul e un geniu.
I-am explicat pe cât de calm posibil incidentul cu taco-ul.
După discursul meu Sakura intevine.
- Domnule director, nu pot să fiu partenera lui!
Gaara face un pas în faţă.
-Poate să fie parteneră cu mine şi Hotara.
Îmi vine să râd când sprâncenele ltu Tsunade se înalţă atât de tare încât ameninţă să i se urce pe frunte.
-Şi mă rog, ce vă face să vă credeţi atât de importanţi încât să îmi schimbaţi mie regulile? Ţipă atât de tare încât îl văd şi pe Kakashi cum se sperie.
Femeiea asta e nebună rău. Ar trebui să se teamă de mine, sau măcar să o intimidez puţin, dare cred că profesoara asta nu s-ar speria nici dacă i-aş îndesa o grenadă în mâini.
-Îmi pare rău, băieţi, râde Kakashi, dar nu am să mă opun. Ora ei, regulile ei.
Începe să-mi placă de directorul nostru. Dacă eu şi Sakura nu mai eram parteneri la ora de chimie, nu aveam nici o şansă să câştig pariul şi puteam să îi spun adio lui Julio şi pe deasupra să îl aud pe Sasori cum se laudă că a câştigat pariul pentru următorul an, dacă nu şi mai bine. Mi se face pielea de găină numai când mă gândesc la asta.
După ce ieşim din birou mă grăbesc să îl catut pe Naruto. Am să îi dau vreo câteva capace de să le ţină minte toată viaţa!
Era cu Sai lângă dulapul lui, iar eu mă îndreptam cu paşi tot mai apăsaţi şi cu o faţă de Chuky probabil. Pe acesta îl pufneşte râsul, după care o ia la fugă, iar eu după el, pe când Sai se uită la noi cu o faţă gen “Wtf”.
Când îl prind îi dau una în cap rău de tot.
-Ţi se părea foarte amuzant, nu? Poate ar trebui să vezi ce amuzant e să mergi în cârje. Naruto râde şi mai tare, nu mă ia în serios, adică era evident că nu am să mă bat cu prietenul meu cel mai bun.
Se aude soneria, care anunţă ora de română, curs pe care îl am cu Naruto.
Pe hol deja nu mai era nimeni, dar noi nu ne grăbeam deloc. Numai când mă gândeam la poeziile şi operele lui Guy, profu de română, mi se întoarce stomacul pe dos.
Se aud din spate gâfâielile unei personae care era probabil în întârziere la vreo oră şi alerga să ajungă mai repede, evident, nu ca subsemnatul.
Ca să vezi, e micuţa prietenă a Sakurei, cea care caută todeauna ceva în poşetă.
Încetineşe şi când ne vede pare că are o dilemă dacă să continue sau să o ia înapoi, dar nu prea mai are ce face. Echiar amuzant să vezi cum fetele din nord se sperie ca de dracu de noi. Ne vedem de treaba noastră, dar când trece prin dpreptul nostru, puteam şi să jur, Naruto se ia de ea.
-Ce mai faci, Hin? Ţi-a fost dor me mine?
Aud o înghiitură în sec şi fata nici nu-şi întoarce privirea.
-Aşa deci, adaugă Naruto. Şi mie mi-a fost dor de tine. După faţa lui Naruto m-am prins că are vreo idee “genială” de a lui.
-Ei Sasuke, zice acesta cu o voce plină de subânţelesuri, cine are nevoie de rahaturile lui Guy, ce-ar fi ca ora asta să facem un act caritabil, să o învăţăm pe Hinata cum e să chiuleşti.
Bruneta se întoarce şi pentru întâia oară se uită direct la noi.
-Voi chiar nu aveţi altceva de făcut decât să vă luaţi de mine?
-Hei, hei hei. Sar eu chiar amuzat de situaţie. Nu mă lua pe mine în turi ci pe Casanova aici de faţă, spun în timp ce arăt cu degetul mare spre Naruto.
-Ei bine seniorita, nu îmi amintesc să îţi fi cerut acordul. Naruto se duce în faţa ei. Sunt curios cum ai să mergi la oră, dacă nu ajungi la sală. Hai, treci de mine, zice Naruto dând din sprâncene în semn de provocare.
-Nu înţelegi? Am test la geografie ora asta, aşa că dă-te!
Naruto pufneşte în râs.
-Şi mai bine! Puţină detenţie nu strică pentru o fată ca tine, nu? Naruto continua să o facă pe irezistibilul, dar Hinata nu părea decât îngrijorată de testul ăla la geografie şi probabil de faptul că era singură pe hol cu noi doi, iar pretenaşul meu nu părea că vrea să renunţe la ideea lui caritabilă.
Naruto a avut dpretate. Chiar a fost mai amuzant să mă uit cum hărţuieşte o fată din nord decât să merg la română. Degeaba încerca săraca fată să treacă de el, era clar că nu se putea pune cu Naruto. Din când în când mai interveneam şi eu în “vorbă”.
-Ai grijă, Romeo, are prieten deja, doar nu vrei să desparţi un cuplu aşa de frumos, nu? Şi mai presus de asta nu vrei să ai parte de o luptă cu Kiba, nu-i aşa? Spun râzând pe cinste. Era clar că dacă Naruto se bătea cu Kiba, ciudatul iubitor de animale ar fi păţit-o rău, prietenul meu ştie să se bată la fel ca mine. Hinata se făcu roşie ca focul, de nervi sau de ruşine, chiar nu-mi dau seama. Nu era vina ei, a fost în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, dar tot nu o scuteşte de glumele proaste ale lui Naruto. După ce se sună, Hinata aproape că plânge şi pare destul de panicată, iar Naruto o lasă să plece.
-Cu plăcere, frumoaso! Ţipă acesta în urma ei.
- Uzumaki chiar eşti un idiot!
Vocea îi tremură când zise asta, cred că îi era totuşi teamă de noi, iar chestia asta chiar îmi plăcea. Eram sigur că nu îi va spune directorului, dar mă întrebam dacă va fi pedepsită şi mi le şi imaginam pe cele mai bune prietene vorbind cum eu şi Naruto ne luăm de ele şi făcându-ne în toate felurile. Acum dacă stau bine să mă gândesc, hărţuirea prietenei cele mai bune a
Sakurei nu a fost o idee foarte bună, chiar dacă nu am avut în mod direct niciun amestec, nu cred că asta mă va apropia foarte mult de câştigul pariului.

Deci tu clar ar regizezi un film de comedie esti absolut geniala
Naruto si Sasuke merita dati cap in cap iar eu ma ofer sa fac asta
Nu e fumos ce faceti baieti
Sakura fii tare nu il lasa pe Sasu sa te umileasca
Next-ul repede

ai fi buna de regizor, regizor de comedie esti fantastica mai aveam nitel si lesinam de ras astept nextul

in primul rand multumesc pt anunt si spar sa o faci again cand poztezi urmatoarele capitole:)
in al doilea rand vreau sa te felicit pentru ca ai reusit sa imi colorezi si mai mult ziua si m-ai facut sa rad:)))) te pup si astept cu nerabdare nextul

Multumesc dragelor:-*

deci ficul asta e superr astept nexttt

Buna sunt noua pe forum si ai un fic foarte reuit!!!PLS NEXTU K MOOOOR

Deci.. nici nu stiu cu ce sa incep. Nu am mai postat de un care de ani. Am fost chiar ocupata si ma gandesc sa las balta ficul...voi ce ziceti?

Am sa vad ce pot sa fac...:-s dar chiar nu stiu...

Fan fic redeschis la cererea autoarei.
Spor la scris :3

Buna *hug*
Nu-mi vine sa cred ca am ratat acest fic minunat -.- Imi pare rau ca trec tocmai acum pe la ficul tau :o3
Este foarte interesant <3 Chiar m-am indragostit de el pe loc ^^
Mor de curiozitate sa aflu ce se intampla :-s Vrei sa mor, sa fi acuzata de crima si sa mergi la puscarie? :-w Eu cred ca nu, deci .... ADU NEXT-UL REPEDE!! :*
Spor la scris si multa imaginatie! :D
Sper ca ma vei putea anunta cand aduci next-ul ^^
Te si te si te

M-am hotarat sa reiau ficul, nu stiu cat de bine o sa imi iasa :D

Sakura's POV





Din lecţia de educaţie fizică nu a mai rămas decât jumătate de oră. Mă schimb în echipamentul de gimnastică, gândindu-ma la cele întamplate în biroul lui Kakashi.
Sasuke Uchiha îmi strică deja ultimul an de liceu şi abia a început! Omul ăsta e imposibil!
Îmi trag pe mine tricoul şi sunetul hârşâit al unor paşi mă avertizează că nu sunt singură în vestiar. Mă uit oarecum debusolată şi în clipa urmatoare Karin îşi face apariţia.
Minunat!
-Cred că e ziua mea norocoasa, zice, măsurându-mă din cap până-n picioare, ca o pumă gata de atac, dar sincer mie mi se părea a arăta mai mult ca un taur înfuriat, mai bine zis o vacă.
Mă uit neexpresivă direct în ochii ei. Chiar nu îmi face plăcere. Chiar ar trebui să fiu speriată, să fug, şi deşi mă simt intimidată de Karin, faţa ei pur şi simplu cere pumni.
-N-ai venit aici să vorbeşti despre noroc, Karin, ai venit aici să ma bati. O spun cu atâta uşurintâ încât încep să mă conving chiar şi pe mine că nu îmi pasa. Totusi, Karin nu e
tocmai persoana potrivită cu care să mă pun,în principiu datorită faptului că e în Akatsuki. Sasuke ăsta! Dacă aş fi ştiut câte problmene îmi
va crea aş fi făcut tot posibilul să stau departe de el. Doar gândul la asta îmi face sângele să clocoteasca de nervi şi simt cum prind un curaj straniu pe care nu l-am mai simţit până acum.
-O, te roog, încep eu cu ironie. Sasuke? Chiar crezi că aş avea vreodata vreo treaba cu el? Tipul e mai prost decât hamsterul meu, şi în plus voi doi vă potriviti de minune, chiar vă meritaţi unul pe altul.
zic bătând de două ori din palme ca şi cum aş fi la spectacol.
Mă uit la Karin cum înaintează spre mine cu faţa de vacă înfuriată, ceea ce mă face pe mine să devin şi mai furioasă. Mă împinge rapid, iar eu dau cu umărul de dulapul meu. Nu stau mult pe gânduri şi revin în pozitia mea iniţială;
sunt gata să ma bat pentru prima dată în viaţa mea. O luptă pe care garantat o voi pierde datorită lipsei de experienţă. Karin încearcă din nou să mă împingă dar reuşesc să îi prind braţul şi să i-l dau la spate. Scapă cu uşurinţă
din strânsorea mea dar nu am de gand sa cedez. Simt cum adrenalina îmi curge prin vene.
-Las-o în pace, Karin! Întoarcem amândouă capul la auzul unei voci feminine. Era Ino. O neprietenă. O simplă cunostintă care pare că îmi sare în ajutor, deşi ele fac parte din aceeaşi bandă.
-Nici să nu aud Ino. Ce îţi închipui, că tu şi rozalia sunteţi prietene doar pentru că fâlfâiţi pampoanele alea stupide împreună? Nu te băga în treaba mea.
Ino nu o ia în seamă şi începe un adevarat razboi al replicilor si înjurăturilor la care nu mă abţin să nu iau parte. Când mă distam şi eu mai bine
intră Sarutobi, proful de sport care sincer, n-am idee cum se mai ţine pe picioare având în vedere că are vreo 70 şi ceva de ani. În fine, moşul ne întrerupe disputa.
-Ce faceţi aici, vă distraţi şi nu ne-aţi invitat si pe noi?
-Stăteam şi noi de vorbă, spune Karin pe un ton de parcă am fi deodată cele mai bune prietene. Da, fata asta chiar e o c**vă cu doua feţe.
-Am văzut cum discutaţi voi. Hai mai repede afară domnisoară Karin pâna nu vă fac rost de detenţie la toate trei!
***
Dupa ora de sport eu şi Ino mergeam spre vestiar într-o tăcere apăsătoare.
-Ăă, mersi prntru că m-ai apărat în faţa lui Karin-biatch,zic eu spărgând tăcerea.
Ino îşi întoarce brusc capul spre mine părând întreruptă dintr-o adevarată meditaţie, dar începe să
râdă instantaneu la uzul poreclei inventate de mine pentru Karin.
-Uite care e treaba, Sakura. Noi nu vom fi niciodată prietene, asta e clar. Dar se pare că nu suntem nici inamice. Chiar nu am nimic cu tine
şi pot spune clar că scorpia de Karin mă scoate din pepeni de ceva vreme.
Mă surprinde calmul lui Ino. Are dreptate, noi două făceam parte din lumi total diferite, şi, sinceră să fiu
sunt uimita că m-a ajutat pe mine în ciuda percepţiilor.
-Şi înca ceva, Sakura. Nu trebuie să te necăjeşti în privinta lui Sasuke. Îl cunosc de multă vreme şi nu e nici pe departe atât de rău
cum îl consideră lumea, nu e nici măcar atât de rau pe cât îi place lui să creadă.
Tot acest moment oarecum jenant se risipeşte după ce începem să vorbim despre lucruri comune ca şcoala şi problemele pe care orice adolescent
le are şi deşi facem parte din doua lumi diametral opuse mă simţeam chiar confortabil în preajma ei.
*******
Sâmbată devreme m-am trezit într-o dispoziţie buna. Toată chestia cu Karin era rezolvată şi eram
gata să safurez un weekend în care nu trebuia să îl vad pe Sasuke sau orice alt tip din Akatsuki.
Până după amiază toate temele erau terminate, deci oficial începea distacţia din weekend.
La ora 5, Temari mă sună să se plânga de Hotara. E de părere că Hotara s-a schimbat peste vară şi că a devenit încrezută
pentru că are un iubit student. La ora 5 şi jumătate mă sună Hotara, ca să îmi spună că o bănuieşte pe Temari
că e geloasă pe ea pentru că are un iubit student. La 6 făra 5 minute mă suna Hinata care mă anuţă că a discutat atât cu Temari cât şi cu Hotara
şi nu vrea sa fie prinsă la mijloc. O înteleg, deşi am impresia că deja suntem prinse. Eu şi Hinata hotărâm
să ne întalnim la cafeneaua din centrul oraşului să discutăm. De multă vreme nu mai ieşisem doar noi două şi chiar îmi lipseau zilele acelea.
******
Nu îmi vine să cred!! Sasuke şi prietenii lui chiar au intrecut măsura. Să se ia de Hinata în halul ăsta.
Naruto ăla se crede foarte şmecher, la fel ca şi Sasuke de altfel. Săraca Hinata. Tot ce trebuie să fac e să o
corup pe Hinata şi să o fac să fie de partea mea, să ne razbunam pe ăia doi.
-Nu ştiu ce să spun, Sakura. am avut destul de aface cu ăia doi încât să îmi dau seama că nu îi duce capul.
Dacă nu ar fi aşa tăntălau, Naruto ar fi chiar drăguţ.
Fac ochii mari şi totuşi mă comport ca şi cum Hinata nu ar fi spus acele ultime cuvinte şi se pare că ea la fel.
Deşi probabil că şi eu cred la fel despre Uchiha..O God! Doar când mă gândesc că am gândit asta mi se
ridică părul din cap. În loc să ma concentrez pe imaginea lui Sasuke, mai bine m-aş gândi cum aş putea pur si
simplu sa mă prefac că nu există.

Sasuke POV



Îl lipesc pe tip de maşina lui Camaro, neagră, strălucitoare şi superbă, care costă probabil mai mult decât câştigă mama într-un an.
-Uite care e treaba, Haku, zic. Fie plăteşti acu' pe loc, fie-ţi rup oasele. N-o să-ţi distrug maşina aia nenorocită, nici mobila din casă.. o să-ţi
sfărâm ceva de care eşti ataşat permanent, m-ai înţeles?
Haku, slab ca un ţânţar şi palid ca o nălucă, se uită la mine de parcă tocmai i-aş fi pronunţat condamnarea la moarte. Ar fi trebuit să se gândească
la asta înainte să dea lovitura la pariuri ca mai apoi saăspele putina fară să plătească. Ca şi cum Madara ar fi dispus să îl lase să scape. Ca şi cum eu
aş fi dispus să îl las în pace. Când Madara mă trimite la recuperare, o fac. Ştie că nu mă bag în afaceri cu droguri, sau că nu intru să fur din
case la oameni, dar ma pricep tare bine să bag spaima în rataţii ăştia.
-N-am banii, mormăie Haku.
-Asta n-o să-ţi rezolve problema, tipule, se bagă în vorbă Naruto, care până acum a stat deoparte. Lui Naruto îi place să vină cu mine. Intervine şi el dacă e cazul, dar încă are impresia că ăsta e un joc
de-a poliţistul bun şi poliţistul rău, deşi e defapt poliţistul rău şi poliţistul şi mai rău şi nu e greu de ghicit ce rol joc eu.
-Care mădular vrei să ţi-l rup primul? întreb. Uite, vezi ce drăguţ sunt cu tine, te las să alegi.
-Hai să-i tăbăcim fundul, se entuziasmează Naruto.
-NU! ţipă Haku. O să fac rost de bani, promit. Îi aduc mâine.
Îl împing, proptindu-l de maşină şi apăsându-i gâtul cu antebraţul ca să îl sperii.
-Doar nu o să te cred pe cuvânt, ce-ţi închipui, că-s tâmpit? Am nevoie de garanţie. Stau un moment să mă gândesc. Maşina, spun hotărât.
-Maşina mea.. nu, nu pot nicicum..
Dar nu apucă să termine că scot deja pistolul. Nu am de gând să împuşc niciodată pe nimeni, dar Haku nu are de ce să ştie una ca asta. Imediat ce-mi vede arma în mână, îmi dă cheile fără ezitare, dupa care se face nevăzut.
-Dintodeauna mi-am dorit un Camaro, chicoteşte Naruto după care se urcă la volan.
********
Cum era de aşteptat, a doua zi Haku şi-a achitat datoria iar Naruto i-a returnat cheile de la maşină, prăpădindu-se de râs, ceea ce era puţin ciudat, chiar şi pentru Naruto.
După asta eu şi Narto ne-am instalat în parcul de la periferie, parcul nostru, al celor din Akatsuchi. Cam pustiu în seara asta, iar eu mă simţeam oarecum ciudat. Mă gândeam dacă a fost o idee bună
să pun pariul acela cu Sasori. Ideea era să nu fiu implicat în nimic ce are de aface cu Haruno, să o evit, aşa cum am făcut până acum.
Chiar nu ştiu ce a fost în capul meu, dar era deja prea târziu, nu mai puteam da înapoi.
Am fost întrerupt din gândurile mele de scârţâitul puternic al maşinii lui Neji, ce opri pe aleea din faţa băncii pe care stăteam eu şi Naruto.
Din vehicul ies Neji şi Pain, iar de pe locurile din spate îi văd ieşind pe Karin şi Kisame. Pun pariu că cei doi şi-au facut de cap, o cunosc pe Karin când îşi face de cap.
-Băieţi, avem probleme. spune Neji cu răsuflarea tăiată. Câţiva tipi din Satin Hood vin încoace împreună tipul ăla Haku. Par destul de furioşi, cred că o să avem parte de o încăierare.
Satin Hood era altă bandă de cartier, rivala noastră putem spune. Ce motiv ar avea să ne atace? Chiar trebuia să îi tăbăcesc fundul lui Haku când am avut ocazia.
În fine, acum nu mai e nimic de făcut decât să ne pregătim de luptă, şi uite-i că vin.
Ne depasesc numeric, dar asta nu e o problema. Noi sase suntem o echipa mortala, chiar si Karin care da unde apuca.
-Care e treaba băieti? Ne pare rău dar nu avem timp să ne învârtim în jurul focului cu voi, avem treburi serioase de făcut aşa că treceţi direct la subiect. Încep în forţă
pentru că în acest moment chiar am chef de o bătaie. Un tip din Satin Hood se năpusteşte asupra lui Naruto, dar îl evită cu succes aplicându-i un pumn în abdomen.
Intru şi eu în ajutorul prietenului meu şi îl lovesc din plin pe adversar, fiind ceva mai dur decât Naruto, pentru că vreau să închei repede cu asta.
feţele celorlalţi membri ai grupului din Satin Hood arată chiar nervoşi. Perfect, începe distracţia.
Tipul pe care l-am tabacit se ridica si arata spre mine.
-Eşti mort!
-Ia ascultă, piticule, zic. Tipii scunzi urăsc să faci aluzie la înalţimea lor, iar eu nu pot să rezist tentaţiei. Cară-te la ai tăi şi lasă
fundătura asta cui îi aparţine.
-Omule, tipu' mi-a furat volanul! intervine Haku, arătând spre Naruto.
Mă uit spre Naruto, ştiind că e stilul lui să işi bată joc de cei din Satin Hood cu o chestie aşa de stupidă şi se explică buna sa dispoziţie de azi dimineaţă când i-a înapoiat cheile de la maşină lui Haku.
Îmi întorc privirea spre pitic şi-l vad mânuind un briceag. Pe care îl ţine îndreptat spre mine.
Frate. După ce termin cu tipii ăştia din Hood, o să-l omor pe prietenul meu cel mai bun.