Secretele din trecut ale vampirilor

Declar pe proprie raspundere ca aceasta opera nu imi apartine dar o postez deoarece mi-a placut mult.

Acesta poveste arata dragostea dintre o fata normala si un vampir.Punctele culminante vor fi tripletele Rodica, Rena si Raysa (fetele semanau in tot nu doar prin faptul ca sunt triplete:erau brunete cu parul lung si cret, aveau ochii albastii stalucitori, erau inalte, slabe si frumoase ca si cristalul) care se urasc din toata inima si aparent daca veti citi nici moarte nu vor avea liniste si vor face tot posibilul in a se distruge una pe alta, mai ales Raysa pe Rena...Dragostea dintre Alexander (fratele tripletelor care este un cavaler adevarat brunet cu ochii negrii si frumos ca.....ma rog era frumos) si Alice(o fata ce prefera sa stea departe de lume, satena cu ochii caprui si foarte misterioasa) va inviinge aproape tot
ce le va sta in cale, pana intr-o zii cand Alex nu va mai fii, iar Alice se intoarce la viata trista de la inceput cu o mica schimabre si anume ca va fii vampir.

Cat despre triplete si dragostea dintre Rodica si Eduard( un adevarat fat-frumos, superb cu ochii de te ametesc, brunet si un zambet fermecator) pai ramane sa aflati.....

Cap 1

1-RAZBOIUL TRIPLETELOR

1.cap1-Draga jurnalule,

Astazi este o zii ca oricare alta. Sau cel putin asa mi se pare mie. Stau si ma gandesc ce se va mai intampla astazi. Sa fie oare ceva in favoarea mea sau impotriva. Primele minute din viata mai exact cand ma scol din pat imi spun ca ''te-ai linistit dupa o zii de calvar'', dar dupa imi spun ''te-ai trezit dintr-un calvar, urmeaza a intra intr-un cosmar''. Mie nu mi se pare corect! Parca doar mie mi se intampla doar lucruri rele. Vesti rele la tot pasul. Ma intreb in ce zii am calcat stramb de am ajuns sa am o viata de cosmar...Un singur lucru stiu sigur:'' M-am nascut intr-o lupta ca sa sufar''!!!...
Dupa cum poate ati observat viata mea este cam plictisitoare, pt altii poate fara valoare, pe cand a altora este cea mai pretioasa. Este asa de importanta a unora incat ti-o pune in umbra pe a ta...
Toata viata mea a fost stresanta si inca e, dar am invatat sa lupt si sa-mi indrept greselile pe cont propiu. De ce spun asta ? Pt ca adevarul este ca dragostea este singurul razboi real!!! Exista un proverb :''In dragoste si razboi totul e permis''.GRESIT!!!!!! De ce ? Simplu..Pt ca dragostea este un razboi, altul nu exista. De ea nu scapi toata viata!!! Dar de ce o spun ca si cum ar fii ceva groaznic?? Pt ca eu una am cunoscut doar dragostea imposibila, ca fiind unul dintre cele mai groaznice intamplari din viata mea! Dar am cunoscut si dragostea posibila care prezinta mai multe variante
1-Dragostea fata de un baiat caruia ii place de mine, dar nu mi se pare o varianta placuta...
2-Dragostea fata de un baiat care n-ar avea curaj nici sa ma priveasca, dar curuia ii fac ochi dulci...
Cu toate astea inca imi astept cavalerul care din visele mele ar rezulta a fii un vampir care sa ma inteleaga. Ma gandesc ca poate mi-ar schimba viata. M-as putea razbuna sau sa-mi iau revansa in orice daca as fii cu un vampir, dar in acelasi timp m-ar putea face sa stau o viata lunga sa privesc lumea pe care o urasc asa de mult si totusi sa am atat de multa experienta de a supravietui in ea//.....
12.05.1864

2-cap1-Inceputul

Dar niciodata nu mi-am imaginat ca mi se va intampla asta vreodata. Mai exact sa mi se indeplineasca visele, dar cu timpul sa se transforme in cele mai rele si groazince cosmaruri traite vreodata, caci astazi eu implinesc 166 ani de cand sunt obligata sa convietuiesc aici cu alti oameni sau ba chiar vampiri......
Ca de altfel n-as povesti dar trebuie sa spun caci in 166 de ani am invatat sa ma descarc sa nu pastrez totul in mine..Dar poate ca unele secrete in veci n-ar trebui rostite, amintite, sau ba chiar retraite.... Probabil ca o sa am o viata lunga de trait...sau mai putin decat m-as astepta..Dar simtind ca in orice clipa imi poate veni momentul caci un vampir poate fii ucis mai repede decat un om, am sa povestesc tot ceea ce oamenii au incercat sa afle cu timpurile si totusi n-au reusit....Raspunsul eu am fost mereu catre raspunsurile altora. Dar cu toate astea am sa incep sa povestesc momentele frumoase, urate traite in cei 166 de ani , caci nu vad o posibilitate mai buna de a ma descarca, decat scriind in jurnalul ce n-am mai fost atins din 1865...

3-cap1-Dorinte si fapte

12.05.1864-Un an ca oricare altul...
Astazi este o zii mare. Ca o eleva merg pe holurile scolii, uitandu-ma in jurul meu la toti oamenii. Tot timpul ma gandesc la ce naspa e viata de om...Si totusi azi trebuie sa fiu mai fericita, doar e ziua mea. Dar am o mare problema. Miss stie tot, pupaza scolii era nascuta in aceeasi zii cu mine. Ce viata pe mine...Eu una ii zic Chitra. I se potriveste, ma rog de fapt se numeste Bella, asa cum eu ma numesc Alice.
N-am ce face daca asta e numele meu.Daca as putea , as da timpul inapoi pt a fi sigura ca numele meu va fii Rebekah. Nu pare infricosator caci cam acesta e genul meu dar imi place mult cum suna. P.S.N-am nevoie de parerea nimanui, sunt o persoana caruia nu-i place a i se dicta!
Si revenind!..Eu si cu Chitra nu ne intelegem de nicio culoare. Ne uram reciproc. Ne-am facut viata un calvar. Ne-am jurat razboi din clipa cand ne-am vazut pt prima oara.
Dar in fine. Astazi trebuia sa fiu mai in centrul atentiei. Pacat ca nu a fost asa. Totul a inceput la ora de rusa, cand Chitra s-a bagat in fata mea si a inceput sa dea anuntul cum ca este ziua ei, va invit pe toti sa petrecem blah blah blah. Eu trebuia de fapt sa-i invit pe toti. Dar am ramas cu familia. Dar cand a venit timpul pauzei, Chitra a venit in fata mea si a rostit cuvintele la care ma asteptam cel mai putin sa le spuna vreodata:
Chitra(Bella):-Alice! M-am gandit bine si am gresit. Astazi este si ziua ta si trebuie sa ti-o serbezi si cu colegii tai , asa ca ce-ar fii sa o facem impreuna?
Alice:-Suna oribil cu O mare!Nu mi-as petrece ziua cu tine nici daca ar fi sa cada un meteorit!
Bella:-Dar ce ti-e frica?
Alice:-Mie de tine? Te rog... Si cred ca am sa vin doar e si ziua mea si n-am de gand sa mi-o stric doar pt ca tu existi pe acest pamant!
Bella:-Bine! Stii locatia, petrecerea incepe la ora 17:00. Sa fii acolo...
Cred ca a fost cel mai tampit lucru pe care l-am putut face vreodata.
Ora 17, ora inceputului calvarului. Toti erau acolo si ma priveau. Chiar ma simteam in centrul atentiei. Si veni si Chitra..
Bella:-Alice, credeam ca n-ai sa vii.
Alice:-Sa lipsesc de la o asa zii importanta. Nici gand..
Bella:-Da asa e hai sa urcam pe scena caci doar noi suntem azi vedete ..
Alice:-Daaa numai pot de ''bucuriee''..
Acum a urmat cele mai urate momente petrecute vreodata in viata mea. Ca sa spun pe scurt; Cand tortul a venit am fost pusa sa suflu in lumanari. Atunci frisca mi-a venit in fata si am simtit ca mor de rusine caci toti radeau de mine si ca sa fie paharul plin, cand am iesit afara Chitra m-a urmarit si m-a impins in fantana arteziana si acolo am ramas, aproape zacand de durere. Ma refer mai mult la durerea sufleteasca...
Atunci suparata am plecat la stadion, unde stiam ca n-o sa dau de niciun nesimtit care sa ma faca sa-mi ies de tot din fire. M-am suit in varful scaunelor unde stateau privitorii meciurilor. Am stat acolo cam vreo 2 ore plangand si spunandu-mi in gand cat de mult imi urask viata. Intr-un final am decis sa plec. Atat de suparata, nici nu vedeam pe unde merg si trebuia sa ma grabesc caci simteam ca ceva ma urmareste, ca ma are in vizor. Neavand de ce sa ma tin a trebuit sa fiu foarte atenta pe unde calc. Dar s-a intamplat. Pur si simplu am cazut. Am crezut ca acolo imi este sfarsitul. Ca acolo se va termina totul. Asa ca in timpul caderii, am inchis ochii si mi-am dorit sa nu simt nimic si sa se termine rapid. Dar s-a intamplat ceva.
M-am trezit pur si simplu jos stand ca pe un scaun neavand nimic. M-am uitat in jurul meu dar nu era nimic. Si totusi am simtit ca ceva m-a prins , ca ceva stia ca am sa fac o prostie , dar oare ce?....

Sper ca va place <3 <3 <3

A doua zii m-am trezit plina de nervi incercand sa evit toate comentariile despre ce s-a intamplat la petrecere.
Ora de teatru (ora de somn ce sa mai). Inainte sa incepem cursul pardon sa dormim profa ne-a atras atentia cu anuntul ''sa-i intampinam bun venit noului nostru coleg, Richard Van Bestro''. Da ce pot sa zic dupa nume probabil un tantalau de mare clasa, dar cand a intrat in clasa toate elevele au lesinat si mai ales eu care sunt cea mai retrasa si mai pretentioasa, parca mi s-au inmuiat picioarele..
Privirea lui de vultur, zambetul lui cuceritor si mai ales sarmul lui m-au facut sa simt ca m-am indragostit. Desigur vine Chitra si desigur ca de obicei ma calca pe nervi. Intentionat s-a facut ca s-a impiedicat doar ca sa cada in bratele lui Richard. Da ce sa zic, si eu tot intentionat i-am pus inghetata in cap. Pacat era buna. Preferata mea caramel cu vanilie. Si cu toate astea tot m-am dat indiferenta fata de Richard. Credeti-ma meritam un 10 la cat m-am abtinut sa nu sar pe el .As zice ca si profa era vai de ea..
Pauza..
Richard avea dulapul langa al meu, ma rog era un dulap ce ne despartea. Acesta a venit la mine si m-a intrebat cum ma numesc. Eu politicoasa i-am raspuns:
-Nu ma dau in vant dupa tine asa ca dispari din calea mea si la revedere!
Richard:-UU, o pisica rea...
Alice:-Auzi, mai tu domnule Bisturiu, ce-ar fii sa te duci la altcineva care sa-ti asculte vorbele de doi bani.
Richard-Da, daca asa zici tu desi ar tebui sa-mi fii recunoscatoare pentru ieri seara..
Si m-a pus pe ganduri...

Alice:-M-ai pus pe ganduri de ieri.
Richard:-Cu ce miss increzuta?
Alice:-Cum adika sa-ti fiu recunoscatoare?
Richard:-O deci nu-ti amintesti de cel care ti-a salvat viata?
Alice:-Adika tu?..
Richard:-Da, eu sunt cel care nu ti-a facut poza murdarita de tort care s-o puna in ziarul scolii. Acolo stau, caci asta e ocupatia mea, ziarist!
Alice:-Esti un tampit!La revedere!
Suparata am mers acasa. Dar mergand am dat peste cineva. Un baiat foarte dragut. Cu o privire de inger. M-a facut sa vars cafeaua pe mine. Desi mi se parea ca-l cunosc de o vesnicie.
-Hey!
Alexander:-Scuze nu a fost cu intentie, sunt un neatent!
Alice:-Nu esti singurul, asa ca nu-ti face griji, a fost si vina mea.
Alexander:-Te duci cumva la biblioteca?
Alice:-Da din pacate:))!
Alex:-Te pot insoti?
Alice:-Nu vad nicio problema.
Alex:-Eu ma numasc Alexander Lonce de Leon
Alice:-Interesant nume, al meu este Alice Omali.
Esti nou venit? Adika nu te-am mai vazut pana akum.
Alex:-Da am venit cu sora mea Rodica aici. Am venit akum 2 zile.
Alice:-Aha si ea invata tot aici?
Alex:-Da ieri ne-am inscris pentru a putea face cursurile.
Alice:-Pai bun venit in orasul descreieratilor!
Alex:-Pai multumesc, cred :))!!
Alice:-Da aici se intampla numai ciudatenii. Nu ma refer la fantome , strigoi poate cine stie si vampiri:)) ci ma refer la oamneni, care sunt mai prosti decat cuvantul insusi PROST.
Alex:-O, deja mi-e si frica:))!!
Alice:-Da am ajuns. Intram?
Alex:-Da desigur!!!
Alice:-Eu trebuie sa ma duc la raftul cu litera i, ma rog caut despre istoria noastra, tu?
Alex:-Pai nu stiu am venit sa vad ce m-ar mai interesa sa citesc. De fapt uite-o si pe sora mea ,Rodica..
Rodica:-Heyy!! Ce faci draga frate?
Alex:-Bine pe aici ca de obicei.
Rodica:-Ea cine e?
Alice:-Ahh, eu sunt Alice.
Rodica:-Eu sunt Rodica, sora lui Alexander.
Alice:-Da am auzit. Esti foarte dragutza.
Rodica:-Multumesc si tu la fel..Deci Alice tu unde te indreptai?
Alice:-Pai la raftul despre toata istoria noastra..
Rodica:-Ce coincidenta si eu tot acolo ma duceam. Te pot insoti?
Alice:-Sigur. Sa mergem
Ma simteam ca intr-o familie cu fratii Leonce de Leon. Atat de draguti eleganti si tacuti. Avand aceste calitati ieseau in evidenta si totusi erau atat de retrasi...

Trecand zilele am devenit foarte apropiata de Rodica(mi-a devenit cea mai buna prietena) si de Alexander ( de care am realizat ca-s indragostita si totusi parea a nu-i pasa)...
Weekend....
Rodica m-a invitat sa petrec alaturi de ea si de Alexander in padure. Desigur am mers cu cortul. Toti trei gata pregatiti am pornit la drum foarte entuziasmati ca ne vom distra.
Rodica studia pentru turism. Era foarte bine instruita. Si desigur ne-a dus intr-un loc foarte ciudat si totusi palpitant. Arata totusi a un cimitir :)) e imaginatia mea, dar daca ai paria pe ce a fost in trecut as zice cimitir..
Ne-am instalat corturile, am pregatit cina, deja luna era pe cer si stralucea ca cel mai pretios diamant al noptii si am inceput sa vorbim, vorbim si tot vorbim pana am adormit de tot...
Ora 01:00 dimineata. Toti dormeam bustean pana cand de gatul meu s-a apropiat ceva sau poate cineva. Tot ce simteam in momentul ala era ca muream de frica si totusi eram adormita, dar pana si in somn simteam ca-s in pericol..
Am deschis ochii si am vazut cum un barbat (dragut ce pot sa zic) se apropia de mine. Acesta avea colti si ochii stralucitori ca luna. Am simtit ca acolo imi este sfarsitul. Si am tipat pana n-am mai putut. Repede Alexander s-a trezit si a venit intr-o viteza de nedescris, as putea zice mai repede ca viteza luminii si s-au luat la bataie. In cearta lor am observat ca si Alex avea colti. Moarta de frica am hotorat sa fug, dar am dat peste Rodica care m-a facut sa nu-mi mai simt picioarele cand am vazut ca si ea avea colti.
De frica am tipat si lesinat.
A doua zii m-am trezit teafara si nevatamata. AleX si cu Rodica stateau langa mine. Eram toata speriata. Alex s-a apropiat de mine si m-a intrebat daca pot explica ce am vazut aseara. Puteam dar eram prea socata sa vorbesc despre ce s-a intamplat. Si atunci mi-am dat seama ca m-am imprietenit cu dusmanii oamenilor de o viata- vampirii..

7-cap1-Intelegeri si neintelegeri

Alice:-Nu pot sa cred sunteti vampiri.
Rodica:-Linisteste-te, nu-i asa de grav.
Alice:-Adika stau de vorba cu niste mancatori, ucigasi de oameni care beau sange in loc de suc si tu imi spui mie sa ma linistesc?
Alex:-Uite ce e noi nu suntem exact asa cum ne-au descris oamenii..
Alice:-Bun adika nu-i asa cum spun oamenii ca in fiecare minut beti sange, deci altfel, ca beti o data la 3 ore?
Pe bune lasati-ma in pace. Sunt sigura ca m-ati adus aici ca sa va hraniti din mine..
Eu am plecat. N-am de gand sa stau aici si sa-mi astept sfarsitul.
Vrand sa plec Alex cu acea viteza de nedescris s-a bagat in fata mea incercand sa ma opreasca:
Alex:-Stai!
Alice:-Am spus sa ma lasa-ti in pace. Voi vreti numai raul si faceti numai rau.
Rodica:-Nu-i adevarat. Te consideri o desteapta, ca e ca si cum le-ai stii pe toate. Cumva ai mai intalnit un vampir pana akum sa-ti dovedeasca ca e asa cum e descris de oameni? E greu sa traiesti in umbra stramosilor tai vechi de 2000 sau nush eu cati ani care au lasat ca reputatie, ca noi am fii ucigasi..Daca ei au fost asa asta nu inseamna ca noi suntem la fel. Tu n-ai cum sa intelegi caci nu traiesti de 175 de ani..De fapt au trecut asa de multi ani incat nici nu stiu exact cati au trecut.
Alice:-Pe mine nu m-ai impresionat. Asa ca am sa plek. Si uitati ca exist si faceti bine ca nici voi sa numai existati caci noua oamenilor nu ne pasa de latura voastra buna, tot aveti instinct de ucigasi.
Alex:- In mod normal ar fii trebuit sa ne fii recunoscatoare..
Alice:- Pentru ce ?? Ca era sa mor?
Rodica:-Alex ti-a salvat viata cand ai fost pe stadion.
Alice:-Asa si ce-i cu asta? Nu v-am cerut eu asta. In acel moment trebuia, de fapt voiam sa mor.
Dupa cateva ore...
Stateam si ma gandeam.Oare am fost prea rea?Totusi mi-au salvat viata si daca chiar voiau sa-mi suga sangele o faceau pana akum. Deci ar cam trebui sa-mi cer scuze si sa-i las sa-mi fie prieteni.

Alex:-Ce faci tu aici?
Alice:-Ce fac aici?Am venit sa-mi cer scuze pentru ce s-a intamplat, am cazut printr-o piatra aici si cand am incercat sa ies cineva a pus ceva sus ca sa raman blocata aici.
Alex:-I-ai vazut fata?
Alice:- Nu avea masca pe fata.Dar stii ce asta numai conteaza adika in timp ce am stat aici am avut timp sa ma uit in doua carti. Imi poti explica si mie cine a fost Raysa?
Alex:- Asta nu te priveste pe tine.
Alice:-Nu ma priveste??In caz ca n-ai observat deja sunt implicata destul de mult in aceasta poveste asa ca astept explicatii.
Alex:-Raysa este o persoana de care trebuie sa te feresti si nici macar nu merita amintita..
Alice:- Stai asa.... ''Este''?Adika inca traieste?
Alex:- Da si tu trebuie sa stai departe de ea. Si hai sa mergem.

Rodica:-Hey!! Ce faceti? De ce ati iesit din podea?
Alex:-Pai se pare ca Alice a fost impinsa acolo.
Rodica:-Cum asa?
Alice:-Ma gandeam sa mergem la cumparaturi la mall.Ce zici? Si-ti povestesc pe drum.
Rodica:-Suna delicios. Hai sa mergem/..
Dupa cateva ore am ajuns in sfarsit la mall. Era destul de departe. Desigur eu de fapt am vrut s-o testez pe Rodica. Totusi nu-mi puteam lua gandul ca este un vampir si am vrut sa vad daca chiar este reala povestea cum ca ''nu toti suntem asa''. Si am inceput:
1-M-am taiat intentionat la mana si incepuse sa-mi curga rau de tot sange.
Surpriza mare!!:m-a ajutat, ba chiar mi-a curatat rana si fara sa faca gesturi de abtinere sau neabtinere. Deci a trecut!
2-Nu m-am lasat. Stiam sigur ca trebuie sa nu reziste la ceva. Asa ca am omorat un papagal. Ma rog am facut sa para un accident. Am vrut sa vad poate reactioneaza la sangele de animal, poate e mai dietetica, eu stiu, dar nimik, aproape ca facea si respiratie gura la gura doar ca sa-l salveze.
3-Trebuia sa fie ceva. Parca nu ma impacam cu gandul ca totusi e un vam pir cuminte care se comporta ca un om oarecare.Si asa ca am decis s-o testez in urmatorul fel: s-o las in pace, s-o observ dea lungul timpului pe care il vom petrece impreuna.
Si dupa o zii enorma plina de cumparaturi, ne-am intors la ea acasa. Dar cand sa intram pe usa , am auzit un zgomot venind din spate. Eu si cu Rodica ne-am dus sa vedem ce e. Si era ceva in tomberon. Cand am luat capacul era sa facem infarct caci ne-am speriat de o pisica. Noi ne speriasem de o pisica care s-a dovedit a fii periculoasa pentru ca de fapt era o capcana, caci atunci cand ne-am intors, usa era daramata si casa vraistie. Sigur era vorba de un vampir adika cum poate cineva intr-un timp asa de scurt sa intoarca o casa pe dos si noi sa nu auzim. Am intrat sa investigam. Poate lasase un mesaj. Si chiar a lasat. Pe perete era scris cu sange initiala ,,R''. Pe mine imediat m-a dus gandul la Raysa. Sigur trebuia sa fie ea sau vorba despre ea. Cand am intrebat-o pe Rodica daca asa e, ea mi-a spus ca nu, dar atunci sa fie vorba despre ea? Nu sigur era Raysa. Incercam s-o conving sa-mi spuna adevarul, adika ca este vorba despre Raysa, dar ea nu si nu, pana ce a aparut Alexander cu o replica care m-a dat pe spate sau poate doar m-a ametit:
-Este vorba despre Rena.
Alice:-Cine-i Rena?
Rodica:-Sora mea geamana.
Alice:-Pai si Raysa cine este?
Rodica:-Cealalta sora geamana a mea.
Alice:-Duceti-ma la dezintoxicare ca am baut prea mult.....Cum adika 3 surori identice si un frate aparent neidentic?
Rodica:-El este adoptat.
Alex:- Stii bine ca nu-s adoptat, doar ca mama ta imi este mama vitrega.
Rodica:- Iar tu stii foarte bine ca nimeni nu a vrut sa afle asta, de ce vrei tocmai akum sa divulgi totul? Ce ai avea de castigat? Acest secret a fost pastrat datorita altui secret pe care nici noi nu l-am aflat pana astazi.
Alice:-Stati!!! Nu va mai certati. Akum ce credeti?/ Daca va luati la cearta o sa va vina secretele in mana? Nu, asa ca mai bine cooperati ca pana akum.Si in plus daca voi spune-ti ca Raysa e periculoasa, despre cine vorbea in jurnal? Despre tine, Rodica, Rena sau mai exista vreo sora sau vreun frate???
Alex:-Sincer nici noi nu stim.
Alice:-Asta mai zic si eu familie. Ati inebunit??? Ati trait cu o criminala si nici macar nu stiti pe cine vrea sa omoare?
Rodica:-Ce stim e ca trebuie sa ne protejam, pentru ca familia e cea mai importanta, de fapt toti suntem importanti si trebuia sa cooperam cu totii.
Si atunci am inteles ca vampirii sunt de fapt fiinte aproape normale care pun valoare pe familie si prietenie....

Fic inchis pentru inactivitate.

Ultimul post al autoarei dateaza din 29 Mai.

Daca doresti redeschiderea acestui fic poti anunta un Moderator/Critic.