Ξ Capitolul VI Ξ



Deschid ochii incet obisnuindu-ma cu lumina din incapere. La prima miscare facuta deja simt o durere care imi trece prin intregul corp precum un fulger. Adormisem intr-o pozitie nu foarte buna, asa ca amortisem in totalitate. Ma ridic incet in sezut si imi inalt mainile intinzandu-mi fiecare muschi. Intr-un final pot sa stau in picioare asa ca ma indrept spre camera mea, Urc rapid scarile, imi aleg o rochita alba si imi strang parul intr-o pleata, iau geanta si cobor urmand sa ies afara. In fata usii era Naruto care tocmai vroia sa intre in casa, asa ca se hotaraste sa vina cu mine . Imi pune mana de dupa gat bagandu-si cealalta mana in buzunarul de la bermude si incepem sa mergem. Se pare ca vroia sa ma duca intr-un parc. Am mers aproximativ jumatate de ora. Mergeam foarte incet admirand fiecare lucru pe langa care treceam. Copacii inalti si batrani erau plini de fructe sezoniere. Copilasii alergau in jurul lor incercand sa se catare. Erau atat de nostimi.

Parcul in care fratele meu ma dusese era foarte populat. Fantana arteziana din mijlocul acestuia servind drept piscina pentru multi dintre oamenii care se aflau acolo. Sub un castan batran era o canapea alba din lemn. Ne asezam pe aceasta si incepem sa privim intregul peisaj. Ahh, era atat de frumos. Pe lacul apropiat de parc erau 2 lebede care inotau in cerc, valsand. Intorc capul spre Naruto dorind sa ii arat cele doua vietuitoare, dar nu reusesc deoarece privirea mea o intalneste pe cea a lui Sasuke. Era insotit de o domnisoara foarte frumoasa. Era inalta, pielea ei fiind alba si lipsita de impuritati. Ochii ii erau mari si negri, parul lung si brunet, prins intr-o coada, o suvita din bretonul dat intr-o parte picand pe obrazul rozaliu.
-Buna! Spune aceasta cu un zambet larg si dulce. Tu trebuie sa fi Sakura. Sasuke mi-a spus atat de multe despre tine! continua ea intinzand mana spre mine. Ma numesc Nana.. Sasuke este..
-Salut! Da, eu sunt Sakura. Ma bucur sa te cunosc, Nana! zic rapid nelasand-o pe fata sa isi continuie fraza. Intind mana si o trag pe fata langa mine pe bancuta. Nu, nu vroiam sa aflu de la ea ca este iubita lui Sasuke. Ar fi fost mult prea mult pentru mine. Stiu deja ca nu am nici o sansa de a fi cu el, iar faptul ca are si o iubita acum ma ruineaza. Zambeam continuu ca o snoaba si incepusem sa ii pun multe intrebari. Se pare ca era cu 4 ani mai mare decat Sasuke, adica avea 22 de ani. Fusese la o facultate de medicina din strainatate, acum intorcandu-se dupa terminarea acesteia. Deci era atat de mare, dar totusi era cu el? Se pare ca ii plac fetele mature.. ah. Eu sunt mai mica decat el cu un an.

Orele treceau incet, de parca cineva tinea timpul in loc pentru a imi cauza mie rau. Fata era atat de simpatica si de dulce, fiind amuzanta si dragastoasa cu brunetul. Il mai imbratisa din cand in cand sarutandu-l pe frunte. Erau atat de frumosi impreuna. Eu deja priveam in alta parte, spre o statuieta din parc. Ma pierdeam iarasi in aceste ganduri care nu imi mai dau pace. Ma ridic de o data si privind in gol spun doar ca nu ma simt prea bine, asa ca vreau sa ma duc acasa, Nu mai spun nimic, nici macar "pa", pur si simplu plec. Mergeam cu mainile lasate pe langa corp. Nu mai aveam nici o forta, eram ca o pruna uscata, ca o planta neudata, ofilita din caza setei. Mergeam precum un zombie lovind persoanele pe langa care treceam. Paseam doar inainte, treceam printre masini fara a imi fi frica. Continuam sa avansez pe un drum care ducea spre un teren de fotbal amenajat probabil de oamenii care veneau sa joace din placere. Ma trantesc pe spate pe iarba, in centrul terenului. Noaptea se lasase, stelele fiind deja pe cerul negru abisal. Milioane de stele straluceau, milioane de ingeri stand in spatele acestore. Mereu mi se spunea ca fiecare era ingerul lui pazitor, dar eu? Eu oare am ? Nu, daca as fi avut as fi fost mai fericita, poate cineva m-ar fi iubit cu adevarat. Acel cineva dupa care tanjesc de cand sunt aici. Cum de mereu reusesc sa sufar? Cum de mereu sunt eu cea care plange nelasandu-i pe ceilalti sa ma vada? Continui sa fiu o ciudata chiar daca doream sa nu fiu. Asa eram eu, nu ma voi schimba niciodata.

Telefonul suna incontinuu perturband linistea din locul in care ma aflam . Apasam mereu pe butonul rosu care intrerupea instantaneu acea melodie deranjanta, dar incepea dinou. Ridic intr-un final telefonul si il duc la ureche, neuitandu-ma cine este cel care ma suna. Spun rapid un "da" subtire. Era Sasuke, intreband unde sunt si ce fac. Mereu ma suna cand dispaream asa. De ce? De ce o facea? De ce isi facea griji pentru mine ?
-Nu te mai gandi la mine! Ai grija de iubita ta! spun termindand apelul si inchizand de tot telefonul. Ma intorc pe o parte, imi pun o mana sub cap si inchid ochii. Vroiam sa adorm, dar evident ca nu reuseam. Ma ridic in sezut si privesesc inainte. In cateva clipe o lumina puternica ma orbeste. Pun mana in fata ochilor si incerc sa privesc printre degete. Era o masina, mai exact masina lui Sasuke. Coboasa incet si face un pas inaite, spre mine. Ochii lui ma priveau bland. Zambea.. zambea parca facandu-mi in ciuda. Ma ridic si incerc sa fug.. nu il vroiam aici. Vroiam sa fiu sigura. Ma prinde din urma si ma intoarce cu fata la el. Ma atrage in bratele lui ca intr-o plasa. Pun capul pe umarul lui, el facand lafel.
-Nana nu e iubite mea.. e sora mea. Imi zice calm cu o urma de amuzament in glas. De ce ai crede ca as putea fi cu o fata mai batrana decat mine? continua ridicandu-mi capul cu doua degete, intratat incat sa il pot privii in ochi. Ii simteam respiratia atat de aproape, caldura, bunatatea, perversitatea. Ma strangea din ce in ce mai tare de sold apropiindu-se de mine. Buzele noastre erau acum la doar cativa centimetrii departare. Inchid ochi si imi relaxez intreg corpul. Imi arcuiesc buzele intr-un zambet gingas, fiind distrus de buzele lui Sasuke. Asta chiar se intampla? Chiar era el, chiar ma saruta ? Simteam ca picioarele mi se inmoaie si ca sarutul se adanceste din ce in ce mai mult. Ii pun o mana pe fata, pe obraz simtindu-i pielea fina. Imi ridic si cealalta mana si il prind de gat tragandu-l mai aproape. Eram inebunita dupa el, dupa gustul buzelor lui pe cate vroiam sa il aflu de atata timp. Se indeparteaza putin si dandu-mi o suvita de par de pe chip spune.
-Tu nu vezi ca numai pentru tine am ochi? Visam, clar visam . Imi dau o palma peste frunte si una peste obraz. Trebuia sa ma trezesc odata. Ma uitam in toate derectiile ca o dementa, iar brunetul ma urmarea cu o spranceana ridicata in sus. Hai acasa! Zice prinzandu-ma de mana si tragandu-ma dupa el. Ai nevoie de somn!

Intru in masina, imi pun centura si imi ridic picioarele, tinandu-le pe scaun. Intorc privirea spre el si zambesc intruna. Cred ca incepusem sa il sperii. Ii pun mana pe bratul plin cu muschi, mangaindu-l .
-Tu.. de ce m-ai sarutat?
-Pentru ca te plac.. imi raspunde uitandu-se inainte si zambind. Nu sunt genul care sa faca prima miscare. In general fete sar pe mine, dar tu esti altfel. Pe toto parcursul drumului nu am mai spun nimic. Doar am privit inainte zambind din toata inima mea.