~Atingerea umbrei negre~

Vizitator

Am vazut ca v-a placut ficul meu The Moonlight si m-am gandit sa fac altul in genul Sf. adica cu vampiri si chestii dinastea.. Sper sa va placa

Capitolul 1: Dorinta.
Din perspectiva Sakurei:

La 8 ani..

Mama uitase sa-i atraga atentia noii bone in legatura cu pivnita.
Ma legan putin de prima treapta a scarii, cu mainile mele durdulii intinzadu-se ca sa apuc de ambele balustrade, cu bratele treburandu-mi atat de tare ca abia ma puteam tine. Si picioarele imi tremurau, facand sa se bataie capetele de ratuste de pe papucii mei. Pana si respiratia imi gafaia de parca alergasem.Din vocea intunecata din pivnita a lui Emma aud cum ma striga si ma intreba unde tineau parintii mei cutiile cu Cola. Eram sigura ca mama ii spusese faptul ca in pivnita nu voi intra dar vad ca nu prea baga in seama bona mea.... Stateam pe loc si ma gandeam intens. Mama ma striga si cobor ca arsa de pe balustrada in spre usa. Aceasta purta o rochie argintie si parul ei blond i se zarea prin intunericul patrunzator. Ma imbratiseaza si ma ridica in bratele ei firave. Inca mai vorbea cu tata despre mutare. Noi ne schimbam locuintele foarte des din pricina locului de munca a tatei. Nu apucam sa imi fac prieteni sau sa ma integrez in vrun fel. Tati imi ciufuleste parul si rosteste cuvantul care m-a facut sa ii zambesc "pustoaico". Acestia ies pe usa si puteam sa ii aud strigarile neincetate ale Emmei. Imi bagam in cap faptul ca nu trebuiam sa o ascult si imi astup urechile cu palmele. Nu rezist tentatiei si ma napustesc pe scari, atat de repede ca mi se incurca picioarele si ma rastogolesc gramada. Inainte imi placea sa cobor si sa ma joc, tot ce trebuia sa fac era sa nu ma uit in spatele cuptorului vechi, unde un barbat spanzurat de tavan, cu fata umflata. El nu spunea niciodata nimic, insa cand il vedeam ma apucau intotdeauna durerile de burtica. Gasesc frigiderul unde tineau parintii mereu sucurile si ma intind sus pana la cutie. Una imi scapa pe jos imprastiindu-se lichidul dulce pe ciment. Apuc a doua cutie si imi intorc privirea catre coltul incaperii unde o femeie in varsta, purtand un halat roz imi zambeste si imi face semn sa vin spre ea. Semana cu bunica insa aceasta era moarta. Imi era dor de ea asa ca nu faceam decat sa mi-o imaginez desi ea nu era cu adevarat prezenta. Urc scarile si o aud dinou pe Emma:
-Haide, Sakura! Doar nu ti-e frica de intuneric, nu? rase Emma. Se vede ca tot o fricoasa ai ramas, pana la urma.
Ce stia Emma? Era doar o fata proasta si rea. Aveam sa ii aduc imediat sucul si sa o parasc iar Emma n-avea sa mai fie niciodata bona mea.

In prezent..

Am sarit in capul oaselor in pat, cu o mana pe cristalul de la pandantivul meu. Iubeam culoarea rosie si mama mi-a dat in dar, ca sa nu ma mai sperii de persoane imaginare. Eram in baie, pregatindu-ma pentru scoala. Saptamana trecuta implinisem 15 ani. Aveam 1 metru si 68 de centimetri. Mama mea murise intr-un accident de masina, tata era la servici si o persoana sa gasit sa sara in fata masinii. Pierzandu-si controlul si zdrobind alte masini. Tata era plecat ca de obicei cu serviciul lui si ramaneam cu frumosul meu caine Husky. Intr-o secunda cobor scarile imi i-au pachetul de mancare si ies pe usa cu Jessie (cainele meu). Cand ajung la statia de autobuz ii dau drumul din lese si el pleca in locul de unde am venit. Era destul de destept sa tina minte locul casei lui. Usa era inchisa dar el putea intra pe usita lui.
Liceul fiind foarte aproape de casa mea nu a durat mai mult de 5 minute. Umplu prin scoala pana o gasesc pe prietena mea Karin la dulapul ei. O intreb daca am locuit vreodata intr-o casa cu pivnita. Imi raspunde ca pe la 8 ani dar era logic sa nu imi mai amintesc, eram decat o pitica. Ii povestesc visul meu ciudat si ma intreba daca sunt in regula. Ii raspund printr-un zambet ca da. Se uita la mine si imi inmaneaza o cutie cu vopsaea jurand ca asta ma va facea sa arat mai speciala si mai matura. Era o vopsea roz pal.
Cat despre scoala, ore normale si plictisitoare. Pentru prima oara in viata am incept clasa a IX-a odata cu ceilalti.
-O, haide, sopteste TenTen, in timp ce eu scotocem prin rucsac, in pauza de pranz. E chiar acolo. Intreaba-l daca merge la petrecere. Ce-i asa de greu?
Ii spun sa o lase in pace pe Karin, care statea cu barbia sprijinita de palma. TenTen ii da un cot lui Karin soptindu-i mai pronuntat "Intreaba-l ! ". Dintr-un colt il vad pe Neji cum vine in fuga spre mine.
-Hei, Sakura, ai promis ca ne ajuti cu pregatirea proiectului la biologie, striga vocea aspra a lui. Si oricum trebuie sa plecam.
Le cer fetelor iertare ca nu mai puteam sta si am fugit dupa Neji. Ma conduce acasa la Lisa si ne apucam de proiect. Acesta era despre celule si nu a durat prea tare. Ma ridic in picioare, imi pun ghozdanul pe umeri si ma incalt. Ies pe usa indreptandu-ma spre casa. Il aud pe Neji cum ma striga insistent "Sakura, stai! ". Ma opresc pana ce el ajunge la mine.
-Ma gandeam daca....ai vrea sa fi partenera mea la petrecere? zambeste el spre mine.
Ii accept propunerea si imi continui drumul. Eu si cu Neji eram prieteni de la inceputul anului asa ca nu ma place. Sunt sigura ca nici o fata nu l-a acceptat si s-a gandit sa ma intrebe, nu ca l-as placea. Sunt intampinata de zgomotul labelor grele ale lui Jessie. Il mangai pe cap si ma duc catre baie. Iau din rucsac vopseaua data de Karin si incep sa imi intind crema mirositoare pe par. Peste o jumatate de ora mi-am clatit parul si mi l-am uscat. Aratam destul de frumos insa nu era destul, mi-am mai taiat parul pana la umeri. Modelul din carte arata superb dar eu, nu cine stie ce. Parul meu blond auriu acum roz si cu ochii verzi, intr-adevar aratam speciala dar nu diferita, cu exceptia faptului ca mi l-am tuns. Merg catre camera mea si ma imbrac in alte haine. Cand cobor scarile catre Jessie aceasta se uita insistent la mine, ma adulmeca iar apoi da fericita din coada. Ma plimb pe afara cu Jessie in lesa pana ce primesc un messaj de la Karin.

Mi s-a facut rau si am lesinat.
Cand m-am trezit am descoperit ca acum ma aflu intr-un spital.
Din cate informatii am primit si eu sunt la cel mai aproape spital de liceu.
Adica il sti tu pe ala roz bombon..
Nu vreau sa iti faci griji, te pup
Karin

Pornesc in graba acasa sa o las pe Jessie si plec spre spital. Eram foarte ingrijorata, adica ce sa intamplat? Cand ajung intreb de Karin si o doamna in uniforma de asistenta imi raspunde" Camera 117 ". Alerg pe scari si ma uit la fiecare usa in parte pana o gasesc. Dau de mama ei care imi spune ca au externat-o. Cica i-au gasit nu stiu eu ce problema in corp destul de grava. Aceasta incerca sa ma linisteasca dar nu putea. Ea era prietena mea cea mai buna de inca de la gradinita. Nu cred ca as sti ce sa fac daca i s-ar intampla ceva..as inebuni sigur! Simteam cum mii de lacrimi imi izbucneau pe obrajii moi. Apas puternic semnul de nastere de pe mana dreapta in forma de semi-luna, ma facea mereu sa ma simt mai bine. Asta si sa ating pandantivul rosu de la gat. Peste o jumatate de ora doctorii ies din camera grabiti si ne spun ca putem sa intram. Kameila(mama lui Karin) intra prima. Dupa 5 minute intru si eu. Glumesc cu ea si o strang de mana. Aceasta imi zambeste si imi marturiseste toate secretele ei mai personale. Aceasta inchide ochii si observ cum aparatele anunta decedarea ei. Doctorii ma scot afara din camera si intr-un sfarsit ies spunandune ceea ce eu stiam deja. Ies afara din spital insa nu puteam sa nu observ lacrimile numeroase ale mamei ei. Cand ajung acasa ma clatin in stanga si in dreapta iar apoi imi regasesc echilibrul. O gasesc pe Jessie in culcusul ei intinsa urmarindu-ma cu ochii deschisi. Merg la ea si o mangai peste tot. Urc in camera, ma arunc in pat si privesc ceasul 7:45. Chiar asa de mult am stat in spital? Asa se parea. Imi pun cartile in rucsac iar apoi de plictiseala incerc sa adorm.

____________________________________________________________________________
Sper ca v-a placut, astept commentarii si imi pare rau daca acetiunea e grabita...

Vizitator

Imi vede si mie astazi cineva ficul.... frate dar chiar asa? l-am pus Ieri la 8:12 pm si nimik? nu tu commentari nu tu semn ca a vazut cineva? Of....

off sorry am ajuns eu . Pai ficul este frumi rau si vreau Nextisorul ca de nu ma spanzur si no sa mai vadeti la magazine Coca Cola

Subiect: Re: ~Atingerea umbrei negre~ Mier 08 Aug 2012, 02:06

Heii..am veni pe aici si eu.
Sincer pot spune ca deja iti iubesc ficul.
E chiar foarte interesant.
Sincer imi place felul cum scri.
Astept cu nerabdare nextul si sper sa il aduci repejor.
Siiii daca nu te superi sa ma anunti cand aduci capitolul urmator.
Kisses, See ya! kiss

Vizitator

Am venit cu nextu'l dupa 2 luni , ma bucur ca va place si sper sa va placa si acest capitol, ii multumesc lui Coca Cola si Black Mion pentru ca au comentat la primul capitol cand chiar aveam nevoie de acele pareri, va multumesc!

Capitolul 2: Ce se intampla?
Din perspectiva Sakurei:

Ma trezesc greoi ca de fiecare data. Stau cinci minute sa ma reculeg si ma indrept spre dulap, iau un tricou verde, blugi negrii 3 sferturi si pantofii mei negri. Ies din camera si intru in baie. Aceasta era frumos aranjata. Tapet blue si gresie alba, in mijloc avand un covor mic, de 1 metru. M-am spalat pe fata si pe dinti, m-am pieptanat si zambeam la reflexia din oglinda. Puteam pune ziua de ieri ca "Primul vopsit si moartea celei mai bune prietene ". Intr-adevar vopseaua ma facea mai matura, ma saturasem ca de fiecare data cand ma duc la un restaurant sa imi puna pe masa meniul pentru copii, aveam 15 ani, nu 9! Eram inalta dar fata mea era mai....nu stiu cum sa va descriu. Ma imbrac cu hainele alese si ma indrept spre bucatarie, nu am timp sa imi fac sandvisuri dar iau 32 de lei ca sa imi cumpar ceva plus restanta pe care trebuiam sa i-o dau lui TenTen.
Cand am ajuns la scoala. La ora de chimie am avut noroc ca nu ne-a ascultat rezumatul. Aveam ca tema sa facem unul, pe care eu nu m-am induplecat sa il fac. In celalalte ore Neji imi arunca zambete si TenTen biletele. Noi ramanem singura clasa care pleaca mai tarziu cu o ora....nasol. Adica stiti, dabea astepti sa pleci si te trezesti ca mai stai o ora in plus. Era ora de matematica, am noroc ca doamna de mate nu ma scoate niciodata la tabla, nu ca na's sti, mai de graba zici ca mi-ar fi lene sa imi pun creierul la treaba. Raman ultima in clasa sa incui usa. Merg la toaleta fetelor cautand o cabina goala, nu era nimeni inauntru. Nici bine nu am inchis usa si am auzit o fata plangand in cealalta cabina, de aici se vedea pe jos o pereche de adidasi ReeBok. S-o intreb daca se simte bine? Sau as face mai mult s-o stingherez? A tras apa de la toaleta si umbra ei s-a miscat. Zavorul de la usa cabinei s-a deschis si a deschis robinetul, suspinele ei s-au intetit. Apa s-a inchis. Ruloul de prosoape a scartait. Hartia s-a mototolit. Usa s-a deschis. S-a inchis la loc. Plansul a continuat.
Fiori reci mi s-au prelins pe sira spinarii. Mi-am spus ca se razgandise si avea sa ramana pana ce-si va recapata stapanirea de sine, dar plansul se auzea chiar langa mine. In cabina de alaturi.
Mi-am strans pumnii. Nu era decat imaginatia mea. M-am aplecat incet. Nici un pantof de sport pe sub peretele despartitor. Nici un pantof in nici una din cabine. Plansul se opri.
M-am grabit sa ies repede din toaleta inainte sa inceapa din nou. Cand usa s-a inchis in urma mea, s-a facut liniste deplina. Un hol pustiu.
-Hei!
M-am rasucit si am vazut un paznic venind spre mine, si-am rasuflat usurata.
-B-b-aie, am zis. Am fost la baie.
Continua sa se apropie.Nu l-am recunoscut. Era probabil de-o seama cu tata, tuns periuta, purtand uniforma oamenilor de serviciu ai scolii. Un angajat temporar, care-i tinea locul domnului Brooks.
-Vroiam sa plec chiar acum.
Am inceput sa merg.
-Hei!Vino-napoi. Vreau sa stau de vorba cu tine.
Singurul zgomot era cel al pasilor mei. De ce nu-i puteam auzi si pe ai lui?
Am iutit pasul.
O umbra a trecut pe langa mine. Aerul a tremurat la vreo 3 metri in fata mea, inchegandu-se intr-o silueta cu bluza si pantaloni de supraveghetor. M-am rasucit pe calcaie si am luat-o la fuga.
Omul a scos un marait a carui voce a cuprins intregul hol. Un elev a aparaut de dupa colt si-aproape ca ne-am ciocnit. I-am balmajit o scuza si-am privit peste umar. Paznicul disparuse. Am rasuflat usurata si-am inchis ochii. Cand i-am deschis, bluza uniformei albastre era la cativa centimetri de fata mea. Mi-am ridicat privirea... si-am scos un tipat. Arata ca un manechin care statuse prea aproape de foc. Fata arsa. Topita. Un ochi iesit din orbite, dezgolit. Celalalt ochi i se scursese pe pomete, tot obrazul atarna, de pe buze ii picura saliva, pielea era lucioasa si diforma si....Buzele schimonosite se deschisera.
-Poate ca acum o sa fii atenta la ce-ti spun.
Am rupt-o la fuga pe hol. Trecand pe langa o sala de clasa, usa se deschise.
-Sakura?
O voce de barbat. Am fugit mai repede.
-Vrobeste cu mine! se rasti glasul oribil, intretaiat apropiindu-se. Stii de cata vreme sunt prizonier aici?
M-am napustit pe usa in casa scarilor si am luat-o in sus. In sus? Toate eroinele stupide o iau in sus! Am virat pe palier si-am inceput sa urc al doilea sir de trepte. Paznicul schiopata pe sirul de trepte de dedesupt, cu degetele agatandu-se de balustrada, degete topite, prin care se iteau oasele...M-am repezit pe usile de la capat si-am alergat de-a lungul holului principal.
-Asculta-ma, pustoaica egoista. Tot ce vreau sunt 5 minute...
Am cotit in cea mai apropiata sala de clasa goala si-am trantit usa. M-am dat cu spatele inapoi pana am ajuns pe la mijlocul salii, iar paznicul trecu prin usa. Pur si simplu prin ea. Fata aceea cumplita, topita, disparuse, si-acum era din nou normala.
-Asa-i mai bine? Acum o sa incetezi cu tipatul si-o sa stai de vorba cu...
Am tasnit la fereastra si-am cautat un mijloc s-o deschid, apoi am vazut cat era pana jos. Cel putin zece metri...pana pe asfalt.
-Sakura!
Usa se deschise de perete. Era directoarea-adjuncta, Doamna Lowrin, cu profesorul meu de sport, domnul Travis, si cu un profesor de geografie a carui nume nu mi-l aminteam. Vazundu-ma la fereastra, doamna Lowrin deschise bratele, oprindu-i pe ce-i doi profesori.
-Sakura?zice ea, cu voce joasa. Draga mea, da-te la o parte de langa fereastra aia.
-Voiam doar...
-Sakura...
Zapacita, m-am uitat inapoi la fereastra.
Domnul Travis a tasnit ca sageata pe langa doamna Lowrin si m-a placat. Cand am lovit podeaua, tot aerul mi-a iesit din plamani. Ridicandu-ne de jos in patru labe, mi-a varat din greseala genunchiul in stomac. Am cazut inapoi, chircita, horcaind. Cand mi-am deschis ochii, l-am vazut pe paznic aplecat deasupra mea. Am tipat si-am incercat sa ma ridic, dar domnul Travis si profesorul de geografie m-au tinut la podea, in vreme ce doamna Lowrin bloborosea ceva de la un telefon celular. Paznicul s-a aplecat prin domnul Travis.
-Acum o sa stai de vorba cu mine, fato? Nu poti scapa.
M-am zbatut, lovind cu picioarele in paznic, incercand sa ma eliberez din mainile profesorilor. Dar ei n-au facut mai mult decat sa ma tina mai strans. Am auzit-o parca, pe doamna Lowrin ca ajutoarele sunt pe drum. Paznicul si-a varat fata sub ochii mei si a schimbat-o din nou in cea topita, oribila, apropiindu-se atat de mult incat ma uitam direct intr-unu din ochii lui bulbucati, apropae iesit din orbita. Mi-am muscat limba ca sa nu tip. Gura mi s-a umplut de sange. Cu cat luptam mai tare, cu atat ma tineau profesorii mai strans, sucindu-mi bratele si provocandu-mi dureri ascutite in tot trupul.
-Nu-l vedeti? am strigat. E chiar aici. Va rog, va rog, va rog. Luati-l de langa mine. Luati-l de aici!
Nici vorba ca sa ma asculte. Am continuat sa ma zbat, sa le explic, dar ma tineau cu aceeasi incapatanare cu care ma tachina omul ars.
In cele din urma, doi barbati in uniforma au dat buzna pe usa. Unul i-a ajutat pe profesori sa ma imobilizeze, in vreme ce al doilea a trecut in spatele meu unde nu-l puteam vedea. Niste degete mi s-au inclestat pe antebrat. Apoi, o intepatura de ac. Prin vene a inceput sa imi curga gheata. Clasa a inceput sa se legene. Paznicul s-a incetosat ba aparand, ba disparand.
-Nu! a zbierat el. Trebuie sa vorbesc cu ea. Nu intelegeti? Ea ma poate auzi. Nu vreau decat...
Glasul i s-a pierdut, iar paramedicii m-au asezat pe o targa. Targa s-a ridicat, leganandu-ma. Leganandu-ma...ca un elefant. Calarisem odata unul, cu mama, la gradina zooligica, iar mintea mi s-a intors la momentul acela, la bratele mamei in jurul meu, la rasul ei...
Urletul de furie al paznicului isi croi drum printre amintirile mele.
-N-o luati de aici! Am nevoie de ea!
Leganat. Leganat de elefant. Rasul mamei...
____________________________________________________________________________
Sper ca v-a placut, stiu ca nu l-am mai adus de mult timp dar vreau ca acest capitol sa merite asteptarile voastre Sa ma scuzati daca am gresit cu ceva....

Subiect: Re: ~Atingerea umbrei negre~ Lun 13 Aug 2012, 13:33

PRIMA !

Sincer ficul tau are acel ceva ce te atrage si imi place mult acest lucru . Astept sa vad capitolul urmator ca sunt curioasa ce se va intampla in continuare . Sa ma anunti de next .

Subiect: Re: ~Atingerea umbrei negre~ Lun 13 Aug 2012, 17:50

Heii, mersi ca m`ai anuntat kiss

Sper sa ma anunti si data viitoare dap !

Ei bine revenind la capitol a fost extraordinar in love

Totusi sunt putin confuza in legatura cu paznicul ce a urmarit`o pe Sakura. think

Pai altceva nu mai am de spus doar ca astept cu nerabdare nextul. puppy eyes

Spor la scris si la idei! a hug

Mi-chan te kiss

See ya!

Subiect: Re: ~Atingerea umbrei negre~ Mar 21 Aug 2012, 09:08

Super! Pe mine nu ma atrag ficuri-le Science Fiction, dar ak tau este ceva mai interesant. Pune next-ul.

Subiect: Re: ~Atingerea umbrei negre~ Joi 23 Aug 2012, 20:29

2 luni?Wow, asta e foarte mult dupa mine.
Pare interesant ficul, sincer iti spun ai actiune si asta e bine in love

Sunt curioasa daca o sa fie si o poveste de dragoste sau doar cu fantome? well? awesome right?

Te rog sa ma anunti cand pui next kiss

Subiect: Re: ~Atingerea umbrei negre~ Mier 29 Aug 2012, 00:32

O.o
Ce dragut Sakura e necromata!
Sunt curioasa ce se va intampla in continuare?
Sasuke ce va fi? Varcolac , magician , vrajitor , saman , demon sau poate fantoma?Cine stie?Bine! Bine! Doar tu stii!
Si ca eu sunt curioasa din fire asa ca: NEXT! ->
$rainbow :\$ (Imi place mult emoticonul asta happy2

)

Subiect: Re: ~Atingerea umbrei negre~ Mier 29 Aug 2012, 23:20

Buna ^^
Wow...da ce e cu acel om...
Adica aici sigur se petrece ceva supranatural
Cred ca o sa fie ceva de genul Scary Movie in Love
Astept ce nerabdare next-ul Te pwpacesc dulce si sa nu uiti sa ma anunti

Yukii!

Fan Fic Sasuke&Sakura blocat din cauza inactivităţii.
Ultimul post datează din 29 August.