Hei..
Sunt cam nouă pe aici.
Am citit câteva ficuri și sincer mi-au plăcut mult, și nu de mult timp am început să scriu și eu o "poveste" cu personajele din Naruto foarte similară cu animeul.
Acesta este primul meu fic, nu știu cât de bun poate fi dar vreau să citesc părerile voastre.



C 1 ♥ ~ Începutul


NARUTO P.O.V.
Să încep de aici, cu acest început ... 
Asta a fost cu 6 ani în urmă pe atunci eram ...


SAKURA P.O.V.
Totul s-a petrecut atât de repede. Academia, absolvirea, eram nebună după el. Cum a putut să plece și să ne lase în urmă ?
Am petrecut o mulțime de clipe împreună și am avut parte și de bucurii dar și de necazuri. Lucruri triste pe care nu poți să le scoți din inimă o data ce s-au imprimat adânc acolo. Pur și simplu o să rămâi cu ele toată viata, și asta nu depinde de cât de puternic ești pentru că la un moment dat or să te doboare, încetul cu încetul. Așa au făcut cu mine. Mi-au scotocit în suflet pană când mi l-au distrus de tot.


Am să cedez psihic, nu mai rezist. Acest război este mult prea dur, mă termină în fiecare minut și cu fiecare zi ce trece la 17 ani mi-se suma încă 2 ani.
Toți îl luam în serios, încercam să ne protejam, să avem grija de ce ne-a mai rămas, să iubim acum cât mai mult pentru ca cine știe cine va mai pleca de lângă noi. Am pierdut deja atâția prieteni încă o pierdere pentru mine și înnebunesc. Nu știu cum Naruto este atât de puternic, l-au doborât problemele și el continua cu zâmbetul pe buze, acest băiat este nemaipomenit dar vad în ochii lui cât de trist este, cât suferă în el pierderea lui Jiraya și a lui Neji-kun. Încerc să-l animez dar el îmi zice " - Sakura-chan, sunt bine, nu-ți face griji " și zâmbește.
L-a revăzut pe Sasuke. Acesta i-a spus că o să-l îngroape în durere și tristețe omorându-mă pe mine și pe toți la care tine. Din acea zi Naruto nu mă lasă singură în misiuni și i-a interzis doamnei Tsunade să mă lase să părăsesc satul fără el. Dar nu pot sta numai lângă el, în sat este nevoie de mine. Tsunade-sama nu poate să ducă toată povara pe umerii ei. Ea a suferit rani foarte grave, aproape fatale.. trebuie să se odihnească iar cum suntem in razboi trupele de jonnin sunt pe campul de lupta iar geninni nu pot părăsi satul, iar eu m-am decis să ajut. Am rugat-o să mă lase pe mine să-i duc pergamentele cu informațiile scoase din ADN-ul unui fragment al lui Juubi trupelor shinobi aflate în razboi, dar aceasta m-a refuzat. După multe încercări am reușit, dar trebuia s-o iau pe Kanade cu mine. Am acceptat. Nu înțeleg de ce am făcut-o, nu am nevoie de cineva care să mă protejeze. Știu ce fac și pot să mă descurc cu Sasuke și cu oricare alt ninja care mi-ar ieși în cale.

...

Mergeam împreuna cu Kanade spre Sediul Central, ajungând în țara vântului ea a fost chemată și a trebuit să se ducă. Nu pleca dacă nu era ceva foarte important dar asta nu contează. Am continuat să merg. Eram foarte obosita după 4 ore de meres am decis sa ma așez la umbra unui copac lângă un lac cu o cascada. Era cald afara iar acolo era putina răcoare. M-a luat somnul și brusc am simțit o respirate ușor tulburătoare. Am deschis ochii dar tot cea ce am putut vedea a fost o cămașa alba. Simțeam cum ma ținea pe brate și cum o briza de aer îmi lovea corpul. Alerga. Un val rece de apa m-a cuprins. Nu puteam sa vad nimic eram legata la ochi, și cu cât ma zbăteam mai mult lanțurile puse pe mâinile mele îmi absorbeau chakra.

SAKURA: - Cine ești ? Da-mi drumul.
(?): - Hei Sakura, nu cred că ești în situația necesară să-mi dai ordine.
Știam acea voce, era el, iar eu.. eu eram speriata nu știam ce pot să fac, îmi era teama de ce va face Naruto, dar totuși eram foarte calma. Nu voiam sa-i arat că îmi este frica de el.
SAKURA: - Sasuke. Am spus pe un tot putin răgușit dar indiferenta.
SASUKE: - Mhm. Spuse cu aceeași voce rece ca întotdeauna.
SAKURA: - De ce m-ai adus aici Sasuke ? Ce vrei de la mine?
SASUKE: - Am nevoie de tine.
SAKURA: - Ai nevoie de mine ? Cu ce te-as putea ajuta eu ? Nu as face niciodată nimic pentru cineva care a încercat să distrugă satul.
SASUKE: - Atunci nu ai să pleci de aici. Niciodată.
Înfuriata am dat frâu liber chakrei și am rupt lanțurile.
SAKURA: - Nu am să plec ? Privește-mă.
Ma îndreptam în spre ieșire.
SASUKE: - Eu nu as face așa ceva, crede-mă.
SAKURA: - De ce?
SASUKE: - Din câte știu tu nu ai chakra de fulger.
" Asta înseamnă că ..  Ah! "
SAKURA: - Cu ce vrei să te ajut?
SASUKE: - Așa pari putin mai draguță. Da-mi acele ierburi.
Era așa schimbat .. Iar mie îmi era atât de dor de el încât nici nu puteam să rămân indiferentă fată de el, pur și simplu îmi scăpau acele micuțe zâmbete care erau inevitabil de ascuns în preajma lui.





Păăăi, sper să vă placă.

Buna!Bun  venit  pe  forum!M-a atras ficul tau din  cauza titlului.Ador echipa  asta.Darasta  nu  conteaza.Pai,mi  se  pare  un  inceput  bun,mai ales  ca  esti incepatoare,ca mine.Imi    place ador  mediul tau  de  desfasurare  a actiunii,dar  si ca  ai facut-o  pe  Sakura puternica.Cand ai inceput  conversatia  cu  Sasuke,ma  temeam ca se vor reimprietenii  pe  loc,dar ma  bucur  ca  nu  a  fost  asa   Apropo,iti  dau  un sfat ca  sa  nu  obosesti  repede si  sa  nu  scrii  degeaba:cand ai  o  discutie  intre  doua  persoane,nu  mai scrie  cine vorbeste,ne  dam  seama.Ei bine,cam  atat  am avut  de  spus.Anunta-ma  te  rog  cand  pui next! 
Ciao!

Hellau dear.:) Bun venit pe forum ,in primul rand.
Ficul tau intradevar e captivant inca de la titlu si actiunea e absolut magnifica faptul ca dezvolti o parte din anime si in acelasi timp ca il schimbi in anumite privinte e foarte foarte tare.Soer sa ai ideei frumoase si in'continuare.
Te pup,si succes !
p.s: anunta-ma cand o sa pui nextul!

Cat de sentimental este Sasuke si firav in acelasi timp,sunt tare curioasa cum o sa decurga lucrurile,astept continuarea.:)

    Mi-au dat lacrimile la cat de dragut e Sasuke cu Sakura. Ceva nu e inregula, nu prea seamana cu Sasuke pe care il stiu eu, dar imi place. 
Te rog sa ma anuti si pe mine cand pui next. 
Ja ne !

C 5 ♥ ~ Kabuto

" Au trecut aproape 6 luni, în acest timp am tot auzit de Naruto.. Într-un timp am auzit că este bolnav.. Eram foarte îngrijorată pentru el iar Sasuke m-a dus în Konoha cu speranța de al găsii acolo.  Ei bine nu l-am găsit .. Eram foarte dezamăgită, îmi era foarte dor de el.
Sasuke mi-a spus să nu-mi mai fac griji, și ca vom aștepta aici pană se întoarce Naruto. Am stat în ascunzătoarea secretă Uchiha, bineînțeles eu neaparținând clanului Uchiha nu am avut un asa mare acces la intrare dar totul s-a rezolvat.
In fiecare zi Sasuke ieșea și la întoarcere îmi aducea un coșuleț cu afine.Erau asa gustoase, iar eu le mâncam pe toate fără să-i mai las și lui Sasuke ceva. Aveam nevoie de forță maximă!
Timpul a trecut, plictiseala creștea tot mai mult acolo singură cu Sasuke deoarece el nu era prea comunicativ .. Într-o zi când Sasuke s-a întors din sat mi-a spus ca l-au adus pe Naruto și că este la spital inconștient. Mai mi-a spus și că Tsunade-sama a fost prinsa în război iar acum este pe moarte la fel ca și ceilalți Kage.  
Asta m-a durut chiar foarte tare .. Maestra mea, Naruto, prietenii mei! Nu puteam să mă mai abțin în fata lui Sasuke și am izbucnit în plâns"
SAKURA: - Tsunade-sama..
SASUKE: - Haide sa-l vedem pe Naruto.
Naruto era într-un cort medical cu gărzi de corp. O mulțime. Pentru Sasuke era ușor, dar eu în starea care eram nu puteam sa lovesc pe nimeni asa ca Sasuke s-a pus la treaba.
SAKURA: - Printre lacrimi ii spun : Sasuke, te rog nu-i omori!
Asa a și făcut.
O data terminat cu asta am intrat la Naruto. Mi-s-au imuiat picioarele când i-am văzut fata palidă și tristă cu corpul întins pe acel "pat" .
SAKURA: - Naruto!! Trezește-te! Naruto, te rog!

" Plângea. Avea un chip asa trist .. Ei doi au evoluat mult de când am părăsit eu grupul. Pot sa vad că Sakura îl iubește pe Naruto..
Din păcate el nu se trezea, era într-un somn profund. "


SASUKE: - Îndepărtează-te.

SAKURA: - Sasuke? Ce faci?
" Dacă nici asta nu merge nu știu ce as putea face. Am intrat în mintea lui cu un gen-jutsu. Pana acum ceva timp ma gândeam doar la suferința mea dar Naruto a suferit mai mult decât oricine și totuși zâmbește.. "


SASUKE: -Kyuubi.
KYUUBI: - Tu! Ce cauți aici ?
SASUKE: - Am venit după Naruto!
KYUUBI: - Pai multa bafta.. Eu am încercat totul sa-l readuc la normal și uite în ce stare este.."
SASUKE: - Trezește-te Naruto! Nu este timp pentru somn acum!
NARUTO: - Sasuke..
SASUKE: - Am venit împreună cu Sakura, eram îngrijorați. Revino-ți.
NARUTO: - Oh.. este și Sakura-chan aici ..
SASUKE: - Aici nu.. Afara da.
NARUTO: - Vreau s-o vad..
Avea o voce slăbită .. Idiotul.
SASUKE: - Atunci trebuie sa-ți revii Naruto, trebuie sa ieși de aici.
NARUTO: - Sigur..
SASUKE:- Tine-te de mine, pisicuță speriată.
NARUTO: - Sasuke, mulțumesc.
SASUKE: - Taci.
Il vad pe Naruto ridicându-se ușor, îmi luminase ochii .. Parcă nu vroiam să mai plec vreodată de lângă el..
SAKURA: - Naruto!
NARUTO: - Sakura-chan.
Am sărit la gatul lui și l-am îmbrățișat, nu puteam sa ma abțin, plângeam atât de tare..
NARUTO: - Sakura-chan.. Ma doare.
Afara era un viscol foarte mare, ploua cu găleata, era frig, iar săracul Naruto era înghețat. L-am îngrijit, i-am dat un medicament și părea că funcționează.
SAKURA: - Sasuke uita-te afara și vezi dacă vine cineva. Nu mai avem mult timp..



NARUTO: - Ce faceți aici?
SAKURA: - Am venit sa-ți explic Naruto.
NARUTO: - Ar fii bine sa ai o explicație bună Sakura..
SAKURA: - Naruto.. îmi pare rău! Am vrut sa-ți spun din prima clipă ce se întâmplă doar ca Sasuke-kun nu era prea sigur de ce vei face.Vrem sa ajutam în acest război! Sa-l distrugem pe Madara. Dar avem nevoie de tine. Mai știi? Ca în timpurile vechi .. Insă nimeni nu mai trebuie să afle. Te rog Naruto.
NARUTO: - Hmm, voi aveți nevoie de minee.
" Eram roșie de furie la față și nu mă puteam abține. I-am dat un pumn în cap! "
SAKURA: - BAAAKA!
NARUTO: - Sakura-channnn, era o glumă.
SASUKE: - Sakura, sa mergem. Vine Ino!
SAKURA: - Naruto, ai grija de tine! Am să țin legătura cu tine. Ai grija.
NARUTO: - Sasuke, ai grijă de Sakura.
SASUKE: - Aham.
...
INO: - Naruto! Ești bine! Dar totusi se auzeau niste voci, cu cine vorbeai?
NARUTO: - Ce tot spui Ino? Nu vorbeam cu nimeni.
HINATA: - V-vad ca ești mai bine N-Naruto.
NARUTO: - Sunt mult mai bine Hinata.. Mult mai bine.
HINATA: - Slavă Domnului.
INO: - Și totuși, ce s-a întâmplat aici? Toti acești ninja de elită.. Nu-mi pot explica.
In drum spre cascadă am văzut o lumina, ceva ardea. Cuprinsese un întreg sat vecin și jumate din pădure. Se auzeau țipete și plânsete.
SAKURA: - Sasuke! Hai să vedem ce s-a întâmplat.
SASUKE: - Acel Kabuto! A aflat despre pergamentul sigilat..
SAKURA: - Cum poate face asta?! 
"Dacă Kabuto m-ar fii văzut cu ea i-ar fii spune lui Madara, nu puteam să las ca asta să se întâmple dar totuși am acceptat să mergem acolo. " 
SASUKE: - Să mergem.

* Țipete și strigăte de ajutor * 

SAKURA: - Buna micuțule. Liniștește-te nu am sa-ți fac nici un rău. Am sa te scot de aici.
" Se uita atât de trist la mine, atât de supărat și tot o dată înfuriat, dar nu lasă să se vadă. Vroia să pară puternic. Nici nu plângea dar ii părea atât de rău. Era atât de mic.. Un copil. Cum a putut face una ca asta? Kabuto.. el chiar nu are inima deloc. "
Un " mulțumesc " slab se aude în spatele Sakurei. Era copilul acela care își mușca buza și își freca mâinile cu îndurerare.
SAKURA: - Vino, aici vei fii în regula.
COPILUL: - Te rog, salveaz-o pe mămica mea.
SAKURA: - Am să fac tot ce pot. Promit.
Am plecat în căutarea a mai multor supraviețuitori și împreună cu Sasuke am reușit să salvam ceva din putinii oameni care populau acel sat. Micuțul băiat s-a revăzut cu mama lui. Parcă nu mai avea ochii atât de triști și un zâmbet forțat am văzut pe fata lui. Dar se vedea că era fericit. Câtuși de putin.
SASUKE: - Haide Sakura să mergem.



SAKURA: - Săracii oameni. De ce a făcut Kabuto una ca asta?
SASUKE: - In acel sat era ascuns pergamentul luminii. Ii mai lipsește doar cele 6 jumătăți pentru a fii complet și pentru a putea aduna și restul pergamentelor.
SAKURA: - Si la ce ii folosesc aceste pergamente?
SASUKE: - Edo tensei trebuie perfecționat. Nu este destul de puternic pentru a le tine sufletele închise tuturor războinicilor și câteodată eșuează. Cu acele pergamente poate îmbunătății controlarea de spirit.
SAKURA: - Înțeleg.. Si cum toți ninja sunt în război profită de această oportunitate .. 

...

Lunile treceau iar eu pe fiecare zi ce se scurgea deveneam mai puternică. Sasuke m-a învățat o mulțime de tehnici noi, care desigur sunt interzise.
In fiecare zi ma duelam cu el și l-am extenuat doar de 2 ori în 8 luni. Este puternic, prea puternic. La fel ca Naruto.
SASUKE: - Incă putin și îl vom putea scoate din joc pe Kabuto.
In Konoha Naruto împreună cu Sai se antrenau la fel de mult ca mine și Sasuke. Sai își perfecționase toate tehnicile. 

Hinata învățase de la Ino sa folosească jutsu medical iar Ten-Ten controla tot ce era legat de arme iar prin noua tehnica învățată putea sa-i fure arma sau să o îndrepte contra adversarului.
Toate echipele luptau zi de zi în război. Unii ziceau ca este mai dur decât ai 3-lea cel mai mare război ninja. Dar nu era asa având în vedere că toate națiunile formau una singură le era mult mai ușor.
Mai mergeam în vizita pe la Naruto. S-a duelat de câteva ori cu Sasuke dar ori terminau amândoi extenuați ori se băteau pana se plictiseau. Erau egali din toate punctele de vedere. La fel de buni.
SASUKE: - Sakura pregătește-te, vom pornii spre satul Apei.
SAKURA: - Bine.
" Niciodată nu ma întreba nimic de ce, pentru ce, cum sau unde pur și simplu dădea afirmativ din cap și mergea după mine. Asta era ce apreciam cel mai mult la ea. "

"Mergeam de 2 zile, într-un timp mi-se părea ciudat acest drum, treceam pe lângă acelas lac de sute de ori. Nu i-am spus nimic lui Sasuke pană ce nu am fost sigură de asta. Dar devenea chiar obositor!"

SAKURA: - Sasuke.. nu ți-se pare ciudat? Trecem pe lângă acelas lac de ceva ore..
SASUKE: - Da, știu.
" Nu am mai zis nimic. Pur și simplu mergeam după el. Dacă nu s-a oprit sau nu a făcut nimic în legătură cu asta înseamnă că știe ce face. "
SASUKE: - In sfârșit te arăți.
KABUTO: - Vai, vai ce băiat deștept. Sasuke.
SASUKE: - Dea.
" Mii de săbii veneau dintr-o parte și din alta în spre Sasuke. Iar în spre mine acelas șarpe gigant de care am avut parte și în "Pădurea Morții" "
SAKURA: - SASUKEEEEEEEEEEE!
Nimic. Nu se mișca, nu știam ce să fac asa că m-am îndreptat spre el dar era prea târziu se prăbușise jos. Alergam spre el dar parcă nu mai ajungeam și când insfarsit eram aproape să-l ating a dispărut. Era o clona.. "Inteligent" am spus pe un ton putin sâcâit. " Ce pacoste de șarpe! Shannaro! "  Il despicasem în doua. 
SASUKE: - Bine Sakura.
SAKURA: - Sasuke! Ai grija!
" Ah, de unde a venit asta?! Kabuto stie multe despre mine, îmi știe tehnicile și aproape toate din slăbiciunile mele, dar nu știe ceva. "
SASUKE: - Susan'o!
Un munte de oase se formase deasupra lui Sasuke. Asta era doar începutul lui Susan'o era foarte puternic dar îl slăbea vizibil pe Sasuke.
KABUTO: - Acesta este.. Susan'o! Iar asta nu e nimic din el. Sasuke Sasuke.. cât ai crescut. Doar că nu contează cât de mult crești. Niciodată nu vei fii mai puternic decât mine.
SAKURA: -Shannaro!
SAKURA: - Mai taci.
Cu acel pumn l-am îndreptat în spre Sasuke iar acesta l-a prins în mana lui Susan'o și l-a distrus. Milioane de șerpi micuți au ieșit din el iar la nici 5 secunde a revenit la normal. Un nou Kabuto dar parca mai mort.
SAKURA: - Sasuke! In spate!
Doua ace se îndreptau spre gatul lui Sasuke, puteau trece prin măduva lui Susan'o și să ajungă la gatul lui Sasuke. Panicata m-am speriat și am aruncat un kunai înspre el la care a lovit acele dar l-a tăiat putin pe el.
SAKURA: - Ești bine?
SASUKE: - Da.
KABUTO: - Sakura se pare ca nici tu nu ești prea slabă. Ai devenit ca o a doua Tsunade. Doar ca mai naivă.
Aveam agățați de mine doi șerpi cu bombe. La fiecare mișcare făcută scădea timpul bombei și puteam exploda.
SASUKE: - Sakura nu te mișca!!!!!!!!
SAKURA: - Știu Sasuke.
SASUKE: - Am sa termin cu tine!
KABUTO: - Nu fii atât de credul.
SASUKE: - Învierea celor 6 bestii!
6 bestii invizibile au ieșit din mâinile lui Sasuke iar fiecare avea puterea de a te sigila și de ați manca sufletul. Kabuto știa asta și se ferea de atacurile lor.
KABUTO: - Nu-mi permit sa mor aici! EDO TENSEI!!!!
8 morminte au ieșit în fata lui Sasuke. L-au înconjurat. Dar asta nu conta, Sasuke putea sa se descurce singur asa ca și-a îndreptat atenția înspre Edo Tensei ia Kabuto pregătea un jutsu de sacrificare. 
SAKURA: - Sasuke! Lasă aia! Fii atent la Kabuto!
Din toate părțile veneau aceleași ace spre Sasuke. El nu putea face nimic iar eu încă aveam bomba pe mine. Erau atât de aproape de el, trebuia să fac ceva!
SASUKE: - SAKURA! Nu o face!
M-am mișcat rapid, aveam 80 de secunde ca sa fac totul, însa am reușit doar să-l apar pe Sasuke. Eu am fost aruncată în aer imediat după ce am alungat cel dea-l 3-lea ac.
SAKURA: - Asta a fost bine ..

Hei!Stiu ca am ajuns cu intarziere la ficul tau,dar imi place la nebunie!
Si te rog frumos sa ma anunti si pe mine cand pui next-ul!
Merci!
Pup!

buna 
imi place ficul tau si sakura chan de ce a trebuit sa mori chiar tu ??
de ce?
poti te rog frumos sa ma anunti cand adaugi uurmatorul capitol??
ja ne 

Este super tare ficul tau imi place foarte mult te pup!

super prima    
deci imi place acest capitol foarte mult si aastept urmatorul capitol
daca poti sa ma anunti ar fi minunat 
multumesc pentru capitol 
ja ne