Rain Clouds come to play again [ +16 ]

Subiect: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Vin 12 Oct 2012, 19:58

- Capitolul I -

Yume POV:

Era o noapte intunecata. Stateam si priveam cerul, gandindu-ma la trecut. Gandindu-ma la toate persoanele care au trecut prin viata mea si intr-un final m-au parasit. In momentul de fata, locuiesc doar cu mama, care este din pacate foarte ocupata. Probabil ma va lasa si ea...

Ma ridic din pat si ma indrept spre oglinda. Imi privesc parul saten lung pana la umeri. Imi vedeam propria reflexie prin ochii mei negrii Capul ma durea intr-un hal fara de hal. Simteam ca voi ameti in fiecare secunda. Voiam sa dorm, insa ceva nu ma lasa. Cea mai buna prietena a mea, Akie, nu ma suna sa de des. Ea e singura mea prietena, singura persoana careia ii pasa de mine, colega mea de banca. Ma simt exclusa din colectivul scolii, insa nu l-as parasi pentru nimic in lume. M-am obisnuiit sa fiu invizibila...

Mereu am fost asa. Cand mi-a palcut de un baiat, intotdeauna mi l-a luat cineva de sub nas... Mama nu imi cere niciodata parerea. Stiu, poate totusi gandec prea mult, insa... ma raneste... La doar paisprezece ani ai mei, ma gandesc la ziua in care nu voi mai fi aici... Totul va ramane la fel, nu am marcat viata nimanui in niciun fel, toti m-au uitat.

Ma arunc pe pat, si privesc tavanul alb, iar vantul incepe sa bata. Imi trag patura pe mine. Cat as vrea sa am pe cineva langa mine, sa ma tina in brate... Sa stiu ca orice ar fi, il am de partea mea... Sunt un forever- alone, toti stim ca nu se va intampla asta niciodata! Mi-e frig, si la propriu, si la figurat... sufletul meu e inghetat, desi am sentimente. Mi-a palcut de multi baieti, insa fiecare mi-a fost 'suflat' de alte fete, mult mai frumoase ca mine... Strang patura in pumn, si adorm plangand, sperand ca toata viata mea sa fie un vis...

Rain Clouds come to play again [ +16 ] 4595

Rain Clouds come to play again [ +16 ] 4595

Sunt trezita de telefon, un Nokia C3 negru, care suna de zor pe refrenul de la Wasting Love. Raspund, si era Akie. Imediat ce i-am auzit vocea, mi s-a format imaginea ei in cap: parul blond, ondulat si lung, ochii verzi si fata gingasa. Eu eram prea palida, ma intreb de ce e prietena cu cineva ca mine...

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Cgblondeboom

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Cgblondeboom

- Ne vedem azi, pui? ma intreaba aceasta vesela.
- Nu, scuze, nu pot... trebuie saaa.... merg la mama la servici, te pup.
- Aaa, nu poti vorbi? Ok, scuze de deranj, pa! Si eu te pup.

Ii inchid telefonul. Azi era sambata. Nu am chef de nimeni. De absolut nimeni, nu vreau sa vad fetele oamenilor. Iar incep sa plang. Nu am mai mancat de o saptamana nimic, tot ce am consumat a fost apa. Eram deja super-slaba, acum voi fi si mai si. Vreau sa mor, nu inteleg ce caut eu aici.

Toate gandurile imi sunt intrerupte de o bataie in usa. Spun un 'Intra!' obosit, si o vad pe mama. O femeie bruneta, cu parul scurt si ochii albastrii.

- Scumpo, trebuie sa vorbim... spune aceasta, bagandu-ma in sperieti cu privirea ei.
- Ce e?
- Voi fi directa... Nu te mai pot tine aici, scumpo. Daca nu schimb serviciul, va trebui sa stam pe strazi. Asa ca, te voi inscrie la liceu cu camin... Stiu ca e abia primul semestru de liceu, ca te-ai chinuit sa intrii aici, impreuna cu Akie si ca voiai sa mergi in continuare alaturi de ea, impreuna pe acelas drum... insa, cu acest serviciu obositor, nu te pot lasa sa stai singura acasa, stii foarte bine ca e zona nesigura...
- Nu-i nimic, te inteleg... mint eu.

In interiorul meu, gandeam cam la fel, de fapt. Nu imi placea extraordinar de mult la scoala, dar ca aici voi fi pe cont propriu, voi trai singura de tot. Am luat-o pe mama in brate, care plangea de mama focului.

- Nu suport sa te las asa, dar... directorul este o cunostinta veche... Macar, esti pe maini bune... Sper ca ne vom mai vedea de acum in colo, bine? Iarta-ma...
- Nu-i nimic, te iubesc...
- Hai sa mergem... Fa-ti niste bagaje, de azi ramai acolo, imi spune aceasta pe un ton ferm.

Eram uimita. Mama nu era exigenta niciodata, dar acum e chiar... severa. Cu lacrimi in ochi imi iau toate lucrurile si le indes intr-o valiza. Bineinteles, ca dupa toate astea, o sun pe Akie sa ii zic totul.

- Suntem prietene de mici! Sunt singura care nu te-a parasit... Tu de ce ma parasesti?!
- Akie, nu te parasesc, te implor, intelege-ma, ii spun eu plangand...
- Te... inteleg, imi raspunde aceasta incepand si ea sa planga.

Ies enrvoasa pe usa, si ma urc cu mama intr-un taxi. Soarele ardea incredibil de puternic, iar eu ma imbracasem toata in negru. Perfect! Taxi-ul mergea minute in sir, parca spre nicaieri. Ploaia incepe sa cada pe geamul taxi-ului, ceea ce era ciudat. Iarasi mi se face frig, si imi strang bratele in jurul meu. Ma urasc intr-un fel pentru ca situ cum am facut-o pe Akie sa se simta, insa nu am ce face... Oricum nu imi voi face alti prieteni...

Dupa doua ore si ceva de mers in continuu, ajungem in fata unui conac.

- Am ajuns, spune mama zambindu-mi.

Nu eram foarte fericita. Arata ca o casa bantuita foarte noua si cocheta. Imi inspira ceva bun, dar si teama in acelas timp... Cine stie ce ma va astepta in continuare? Ma intreb daca ma va baga cineva in seama...

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Vin 12 Oct 2012, 22:12

Iulia, draga mea Iulia. lough

Ai mai inceput un fic si pe mine nu m-ai anuntat? Vroiai sa vezi daca il descopar singurica? (D) Oricum, am facut sapaturi si acum iata-ma aici. (D) Deci, deci, deci.. imi place tare mult inceputul, mai ales ca seamana cu o poveste de viata a unei fete care chiar exista in realitate. A fost intr-adevar emotionant si ma intreb sincer ce se va mai intampla in continuare si ce se va schimba (sau nu) in viata adolescentei. :0 Spor la scris in continuare. kiss

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Sam 13 Oct 2012, 21:43

- Capitolul II -

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Img-thing?

Yume POV:

Intru cu pasi ezitanzi in cladirea sinistra si intunecata, impreuna cu mama. Parchetul scartaia. De teama, am aprins lumina, si am privit uimita. Totul era alb cu auriu, ca-ntr-un palat, dintr-o poveste pe care mi-o citea tati cand eram mica. Tati... nu mai stiu cum arata, a disparut fara urma, dar nu vreau sa imi amintesc asta acum.

Se auzeau sunete ciudate, ca un fel de vant si niste frunze de copaci uscate, insa afara era vara, desi ploua. In fata mea aveam niste scari de marmura. Anxietatea mea se activeaza in momentul in care sunt luata de la spate de cineva. Era un barbat inalt, cu parul blond, ochii verzi si un zambet copilaresc. Rosesc toata, iar acesta imi intinde mana.

- Shikari Kaito, sau doar Kaito, seful comitetului de elevi, ma bucur sa te cunosc!
- S-si eu, dau eu mana cu el rusinoasa.

Nu pot sa cred. Mi se luminase privirea. Nu am mai vazut in viata mea un baiat mai frumos si mai amabil. Acesta se uita de zor la mine si parca astepta sa ma uit si eu la el. Nu il puteam privi in ochi, oricum.

- Permiteti-mi sa va conduc...
- Yume... spun eu lasand capul in jos.
- Yume- chan, rosteste blondul lasandu-ma fara grasi si facandu-mi cu ochiul.

Inima imi batea foarte tare, si simteam furnicaturi in stomac. Cred ca...

- Deci cum va numiti? ma trezeste domnul director.
- Yume Ishimasu. Cum am ajuns aici...

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Adf66266401f30_full

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Adf66266401f30_full

Directorul ii da mamei niste hartii, aceasta le semneaza si ma lasa acolo. Nici macar nu-si luase la revedere de la mine. Imi venea sa plang, insa nu voiam sa ii arat lui Kaito cat sunt de sensibila. Directorul imi da o cheie spre camera numarul 6. Ii smulg cheia din mana, si fug cu tot cu bagaje acolo, incuindu-ma. Nu aveam coleg de camera, eram complet singura.

Dintr-o data, cineva bate in usa mea. Ma indrept intr-un suflet, sperand ca era Kaito, dar... era un baiat cu parul negru si ochii gri, foarte frumosi. Acesta imi intinde mana.

- Ma numesc Kira, incantat de cunostinta.
- Eu sunt Yume, incantata si eu.
- E ora mesei si ma gandeam ca poate vrei sa iti arat unde e sala de mese, spune el scarpinandu-se dupa cap.
- Sigur! De ce nu? raspund eu. Doar asteapta un pic sa ma schimb, il expediez eu inchizandu-i usa in nas.

Doamne ce nesimtita am fost. Acum o sa plece si o sa ma pierd prin ditamai conacul. O sa fiu o ratata, ca intotdeauna si... Oh, Doamne, gandesc prea mult. Imi pun pe mine un pulover alb-galbui spre bej si o fusta scurta roz, niste cizme negre cu siret in picioare si imi prind parul intr-o coada.

Ies pe usa, si raman masca. Kira ma asteptase jumatate de ora.

- Off, Doamne, imi pare atat de rau, eram sigura ca nu... In fine, hai, spun eu grabindu-l.
- Urmeaza-ma. Te pierzi usor pe aici, raspunde el serios.

Dau afirmativ din cap, iar acesta imi face semn sa ma opresc.

- Ti-e... chiar asa foame?
- Nu chiar, raspund eu, desi muream de foame.
- Hai sa stam in curte, eu nu am chef sa mananc, ti-e ok? ma intreaba el.
- Da, raspund eu fara sa gandesc.

Nu era corect. De ce faceam asta? As fi mancat si un cal cu foamea pe care o am in mine. Ma rog... Merg pe holuri cu Kira. Era super sinistru, ma mir ca nu se pierde.

- Cum de nu te pierzi?! il intreb eu speriata.
- Off, de cat timp sunt eu aici...
- Cum adica?!
- Pai stau aici de cand aveam patru ani, adica... de vreo 12 ani, nici mai mult, nici mai putin.
- De ce? il intreb eu. Off, sunt prea indiscreta, continui lasand capul in jos.
- Stai linistita, spune el ridicand mana spre umarul meu, dar ezitand sa ma atinga. Acum 11 ani, familia mea a fost ucisa in totalitate de varcolaci. Veneam de la gradinita, si ca niciodata, nu m-a asteptat nimeni. Toti aveau telefoanele inchise, iar cand am intrat pe usa... Era sange peste tot, continua el, incepand sa-i tremure vocea.
- I-imi pare rau...
- Tu ce cauti aici?

Dupa ce ii spun toata povestea mea, acesta continua a afista o atitudine serioasa. Nu era prea uimit de faptul ca toata familia m-a lasat balta, iar mama, in care am avut cea mai mare incredere m-a parasit tocmai acum cateva ore.

Ajungem in curte. Ne asezam pe scarile liceului si el ma privea.

- Presupun ca ai ajuns sa-l cunosti pe Kaito...
- DE CE?! strig eu rosind din cap pana in picioare.
- Ah, nimic, stai calma, toate fetele sunt disperate dupa el, raspunde el, jignindu-ma intr-un fel.

Ma uit urat la el si imi pun capul pe umeri. Nu stiu de ce stateam tocmai cu el, de ce m-am razgandit pe parcurs la masa, de ce ma plictisesc in halul asta... Il vreau doar pe Kaito, tanjesc dupa ochii lui, dupa parfumul sau, dupa atitudinea sa... E atat de masculin, de frumos si de atragator. As face orice sa-l am doar pentru mine... Offf

- Uite cat e de tarziu. Pai, ma bucur ca am vorbit, dar eu am ore acum, i se aude vocea lui Kira.

L-am ignorat, si mi-am ingropat capul in genunchi. Acesta statea efectiv si se uita trist spre mine, dar nu a venit sa vada ce am. Logic, sunt deja obisnuita ca nimanui sa nu-i pese...

Dupa vreun sfert de ora de la plecarea lui, ma ridic si eu si intru in scoala, dand nas in nas cu o fata roscata.

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Red20Haired20Anime20Girl

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Red20Haired20Anime20Girl

- Scuze, imi pare rau, te-am lovit? disper eu.
- Off, nu, stai calma. Ma numesc Ruki, incantata, spune aceasta intinzandu-mi mana.

Parea o persoana buna, dupa privire. Ii spun si eu cum ma cheama, apoi realizez ca suntem colege de clasa. Decidem sa mergem impreuna spre sala.

- Care e povestea ta? ma intreaba ea.
- Adica?
- OFF, aici e un cerc vicios. Vezi tu, fiecare are povestea lui. Eu, de exemplu... familia mea a fost ucisa de vampiri insetati de sange. Veneam intr-o zi din parc, acum cinci ani, si tot ce am vazut a fost un vampir urias devorandu-mi parintii. Nu am avut ce sa fac, asa ca am fost gasita si adusa aici.

I-am explicat si ei tot, iar aceasta nu a ezitat sa ma ia in brate.

- Nu-ti fie teama. Iti voi fi alaturi, spune aceasta incepand sa planga in bratele mele.

Rup imbratisarea, pentru ca in fata mea apare...

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Sam 13 Oct 2012, 21:53

Buna. :) Capitolul al doilea a sosit mai repede decat m-as fi asteptat, iar eu am aterizat pentru un comentariu. :D Este interesanta continuarea povestii, mai ales ca nu ma asteptam ca ceilalti sa fi ramas fara familie intr-un asemenea mod. Hmm, acest Kaito pare un personaj care atrage atentia, deci ma intreb ce secrete o sa descopar pe parcurs. lough

Asaa, in rest, am de facut doar o observatie si anume ca la un moment dat, spre sfarsit ai spus: "Ma uit urat la el si imi pun capul pe umeri." Ai vrut sa descrii miscarea pe care a facut-o, sau in loc de 'umeri' era 'genunchi'? In orice caz, nu cred ca expresia folosita este cea mai buna. lough

Spor la scris in continuare si multe idei pe viitor. :) kiss

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Dum 14 Oct 2012, 10:29

waaaaiiii

Rain Clouds come to play again [ +16 ] 1733309228

Rain Clouds come to play again [ +16 ] 962758

cat imi place! stiu eu ca ficurile tale sunt bune si originale, dar nici chiar asa! acesta cel putine genial! descrii foarte frumos, dar cam repede, dar nu te grabii ca nu te alearga nimeni. Pe mine una m-ai facut sa intru deja in pielea personajului ceea ce este tot ce mi-as putea dorii.....vreau sa vad ce se intapla mai departe, avand in vedere ca fiecare are povestea lui, si sunt sigura ca totul se va inteti, aglomera, etc...te astept cu nextul si te rog daca vrei sa ma anunti cand il pui Rain Clouds come to play again [ +16 ] 208323

Rain Clouds come to play again [ +16 ] 208323

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Mar 16 Oct 2012, 00:20

- Capitolul III -

Rain Clouds come to play again [ +16 ] 19524-anime-paradise-blonde-anime-guy

Yume POV:

- Kaito! strig eu rosind din cap pana in picioare.

Acesta imi pune mana pe umeri, si imi zambeste dulce. Ma priveste timp de cateva secunde, care pentru mine nu erau suficiente, desi le savuram din plin. Rosesc toata, si deja imi imaginez caldura bratelor sale in jurul meu. Realizez ca a fost o iluzie, si mi se face frig. Sunt in clasa iar el deja plecase.

M-am asezat in banca cu Ruki, pe randul de la mijloc, penultima banca. Roscovanca ma ia de dupa gat, isi lipeste barbia de umarul meu si incepe sa planga. Trista, o privesc, nestiind ce sa fac.

- Ce ai patit? o intreb pe aceasta.
- Nu stiu, simt ca... in sfarsit am gasit o persoana pe care o cautam mult timp... Te-am gasit pe tine, imi spune aceasta priviindu-ma ciudat.

Parea foarte sincera, si se uita fix in ochii mei. De obicei, poate eram minunata ca cineva imi adresa asemenea cuvinte, insa gandul imi era doar la blondul cu ochii de smarald care mi-a furat inima. Pe usa, intra Kira si imi face semn sa vin. O las in asteptare pe Ruki, si ma indrept spre el cu pasi repezi.

- Tocmai am fost numiti sefi de comitet pentru clasele a noua.

Raman masca la auzul acelei vesti.

- CUM DOAMNE IARTA-MA EU, CARE NU SUNT DE NICI O ZI AICI?! Dupa ce ca facem ore in week-end, imi ia si din timpul de odihna!

Cand il voi prinde pe cel care m-a recomandat, il voi...

- Hey, sper ca te bucuri ca te-am recomandat! se aude vocea lui Kaito din spate. O fata asa frumoasa ca tine, merita din plin sa fie sef. Poate intr-o zi vom ocupa aceeasi pozitie, spune acesta dandu-si parul pe dupa urechea plina de pierce-uri.

Intorc capul si mi-l scutur. Cred ca am ratat ceva. Ce se intampla cu lumea? De ce tocmai eu recomandata de catre el?! Acesta ma priveste in ochi, iar eu imi admir reflexia in ochii sai superbi. Ochii sai stralucitori... ma faceau sa par frumoasa... ma faceau sa ma simt... fericita.

- Da, iti multumesc mult! spun eu politicos printre dinti, chinuindu-ma sa zambesc.

Acesta imi spune ca nu am de ce, si ma ia de dupa sold. Cred ca am sa explodez in scurt timp, Kaito tocmai... m-a atins, simt ca ceva lipseste. Fug speriata, il iau pe Kira de incheietura si mergem intr-un loc izolat.

- Ce-a fost asta? il intreb eu, speriata pana in maduva oaselor.
- Kaito... E un prefacut, Yume... Ai grija...

Nu il credeam, dar nu am lasat sa se vada. I-am zambit in semn de multumire, si am pornit inapoi spre clasa mea, sperand ca nu mai e Kaito acolo. Nu stiu, cand sunt langa el, icnep sa respir haotic si sa am un nod in gat, cand plec de langa el, ii simt lipsa... Sunt o persoana complicata, iar Kira nu ma prea ajuta.

- Siiiii, ca sefi ce facem? intreb eu zambind, scarpinandu-ma de dupa cap, incercand sa incep o discutie.
- Luam decizii, raspunde acesta sec, fara sa ma priveasca in ochi.

Explodasem si facusem ciu-ciu in acel moment. Cum sa imi raspunda asa?! Cuum?!

- Aham!! Ma intrebam in ce constau deciziile, daca nu sunt prea enervanta, continui eu cu insistenta.
- Esti, dar iti voi raspunde.

Cred ca vrea sa il omor, dupa cum se comporta.

- Deciziile pe care le luam... Pai, cam de ele depinde soarta elevilor de a noua. Vei intelege mai multe, atunci cand vei avansa si vei capata experienta... Stai calma, continua acesta, punandu-mi mana de dupa gat. S-scuze! striga acesta retragandu-se dupa cateva secunde.
- Care e treaba? intreb eu nedumerita.
Rain Clouds come to play again [ +16 ] Jacob

Rain Clouds come to play again [ +16 ] Jacob

- Mi-e rusine de mine, raspunde el. Nu imi place sa ating fetele... spune brunetul facandu-ma sa intru la banuieli, fara sa arate ca si ele vor asta, continua el, linistindu-ma.
- Oooh, bine, un moment am crezut ca...

M-am oprit din vorbit pentru ca tocmai am realizat ca acest Kira avea mult mai mult bun- simt decat Kaito, care m-a luat de dupa gat, si m-a si strans cu nerusinare. Asta e ciudat, nu am idee de ce i-as compara... Kaito e tot ce vreau, este ca si... un print, arata atat de bine, mereu poarta haine curate, parfumate, are un par blond si matasos, as vrea ca macar o data sa i-l ating...

Intru in curtea din spate, unde o gasesc pe Ruki.

- Hmm, deci nici tu nu ai chef de ore? intreaba ea fericita. Hai sa iti arat imprejurimile , continua roscovanca, tragandu-ma de incheietura mainii, si strecurandu-ma, fara sa-mi dau seama, afara din curtea scolii.

Mergeam impreuna cu ea pe niste stradute pline cu cafenele. Ma simteam ca o straina. Inima mea imi tot spunea ca nu se simte bine, dar eu nu o ascultam, pentru ca eram prea ocupata sa imi incarc creierul cu lucruri despre Kaito. Kaito... Kaito... Kaito...

- KAITO! strig eu cu voce tare fara sa-mi dau seama.
- Off, si tie iti place de pampacliciul ala?
- Ce?!
- E un cuvant inventat pe moment, nu ma intelege gresit, doar ca... toate sunt topite dupa el si i s-a cam urcat la cap...

Ma uimea ca aud asemenea lucruri despre Kaito. Eram pur si simplu uimita. Eu, in locul ei, cunoscandu-l de atata timp, as fi incercat sa fiu cu el. O priveam, si chiar stia ce vorbeste. Era deja prima mea zi aici, si auzeam asemenea lucruri despre el. De ce oare toti pe care i-am cunoscut pana acum au ceva cu el?!

- Si... ma asculti?! striga Ruki.
- D-da! ma balbai eu.
- Ma enervezi. In loc sa faci cunostiinta cu noii colegi, uoff! spune acesta luandu-ma in brate.

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Mar 16 Oct 2012, 01:24

Asaaaaa.. Prezent. :D Deci Kaito asta merita o bataie. Din trei capitole si deja merita o bataie. lough

Saracul de el, cred ca o sa fie traumatizat daca o sa continue cu aceasta atitudine pe tot parcursul ficului. In fine, lasand aceasta mica problema existentiala la o parte, imi place mult cel de-al treilea capitol. :) Reusesti sa redai prin cuvinte simple sentimente, actiuni si tot ceea ce este necesar intr-un fic. :) Sper sa aduci continuarea cat de curand. kiss

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Mar 16 Oct 2012, 19:02

Cat ma bucur ca ai adus nextul!este foarte frumos, sa stii, si imi place ca descrii reactiile absolut normale la Yume, si intr-adevar, incepe sa-mi placa mai putin de Kaito si incep sa-l "inspectez" asa, pe Kira, care pare mult mai de treaba decat Kaito, iar daca toti spun vorbe rele despre el, inseamna ca stiu ei ceva....Dar totusi ma nelinisteste ceva....oare de ce toti au povestile astea de viata? E ceva special la mijloc? De abia astept sa vad urmatoarele capitole, si sa vad cum de Yume, din fata care nu era bagata in seama de nimeni, a ajuns sa fie cea mai "apreciata" de "capetele inalte" ale scolii, cum ar fi Kaito, Kira si Ruki....e cam ciudat, si sper ca sa nu se prefaca niciunul. Stiu eu ca ascunzi tu ceva, dar prefer sa tac, ca de banuit, poate banui oricine.

Te astept cu nextul, spor la scris si la idei si mult succes la scoala!

Naty~

Andreea Drăgan

Buna Iulia a hug

Sunt Diavola, in caz ca nu ma mai sti :))) Siii, oare ce merita buna mea amica acum? Nu o mica bataie zdravana ca totusi are timp sa intre pe forum si sa scrie ficuri, dar care e absenta de pe mess si ii duc dorul de mor. Siii, de ce oare nu ai dat un m.p. sa-mi spui si mie de noua ta creatie? Ei bine, na, ca a ajuns nebuna de mine si pe aici, chiar daca tu nu m-ai dorit (D). Si uite ca incep sa zic chestii despre fic. Ideea in sine este draguta, chiar daca la inceput pare banala, la cum te stiu pe tine sunt sigura ca va avea misterul ei aparte. Acum, ce-i cu tine de pui virgula mereu dupa "si"? Nu este corect, e chiar enervant, pui virgula dupa si, cand "si" si virgula au cam acelasi scop? Nu e corect, in toate cazurile pe care le-am gasit la tine, nu era nevoie de virgula inainte de "si". Sincer, povestea ta cu Yume, Kaito, Kira si Ruki.. este destul de ampla pana acum. Si da, chiar orice adolescenta se poate regasi la inceput, cel putin eu ma regasesc, iar pe tot parcursul citirii am avut impresia ca totul este inspirat din viata ta.
Apropo, bomba tare ca sa-ti vina sa crezi, am un prieten pe care-l cheama...ghici cum? Tiberiu! :)))) In fine, nu asta conteaza acum. Am impresia ca ai intrat din nou intr-o stare de depresie si vad asta prin randurile capitolelor, cel putin in primul la asta m-am gandit.
Asa, pai, astept vacanta de iarna si-ti promit ca o sa revin la zi cu toate ficurile tale (D) Iti jura Diavola! Acum, vreau frumusel sa te pui pe tastat si sa aduci urmatorul capitol, s-a inteles Iulio? Spor la scris si astept un m.p. de la tine, imediat ce vezi acest comentariu :)

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Mar 04 Dec 2012, 18:19

Iulli, insfatsit dupa atata timp vin si eu cu un comm. In orice caz imi place mult.
Imi plac si mie tipi blonzi cu plete si ochii verzi, insa kaito asta, nush e ceva foarte dubios cu el, nu imi place de el, a facut o " prima impresie" proasta ca sa zic asa. Mi se pare cam prefacut.
In rest imi place atitudinea lui Kira, si i-auzi sefi? Oare cu ce se ocupa asa zisi sefi ?
Vampiri varcolaci?? Super!!!
Te roog nextul!!
Sincera sa fiu m-a impresionat profund faptul ca Ruki a inceput sa planga cand i-a spus lui Yume ca simte ca si-a gasit insfarsit o prietena.
Deci te rog, cand ai timp incearca sa audci nextul, e un fic foarte frumos, in care se regasesc vesnicele probleme ale noastre, ale adolescentilor.
Bafta pui, nu ma lasa sa astept prea mult !!!

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Vin 07 Dec 2012, 21:03

Im place tare mult pozele si poveste cu baiatul cel bun kiba si si baiatul cel arongat care spre că nu va fi cu ea ,dar ori cum tu deci astea,deci vreau nestul cat de repede si inca ceva daca nu te superi ma poti anunta te rog plase

Subiect: Re: Rain Clouds come to play again [ +16 ] Vin 28 Dec 2012, 19:03

Fan Fic Original blocat din cauza inactivităţii.

Mar Oct 16, 2012 12:20 am - ultimul post al autoarei care conţine un capitol.