Salutare!Acesta este primul meu fic si il postez cu mare neincredere,deoarece nu mi se pare un fic bun.Chiar daca este primul,tot am impresia ca nu e bun de nimic.Simt ca se putea mai bine,iar eu nu am reusit sa ating aceasta limita.Stiu ca este prea scurt pentru primul capitol,foarte plictisitor avand in vedere ca nu fac cunoscute prea multe lucruri,insa din al doilea capitol voi incepe actiunea.Sper sa il cititi,si sa gasiti totusi ceva frumos in el,chiar daca este cum este.....

Capitolul I-Konoha 2



Sunt atat de incurcata in gandurile mele.Simt ca tot ce trebuie sa fac,nu merita efortul...ma simt vinovata.Nu pot fi optimista,oricat as incerca,nu pot.De ce am impresia ca totul va merge rau?Imi doresc sa scap de aceasta senzatie,daca voi continua sa gandesc,am sa ma sufoc.
Am ajuns pana aici,nu pot renunta.
Am 17 ani,astazi este prima mea zi in clasa a XI-a si.....si imi vine sa mor.Sunt atat de emotionata,este ca si cum as retrai prima mea zi de liceu.Toate astea din cauza faptului ca m-am transferat.Imi este frica sa fiu colega cea noua.Daca nu ma voi simti bine la acest liceu,este doar vina mea.Eu mi-am dorit sa ma transfer.Fostul meu liceu,era ingrozitor in orice privinta.Profesorii urau scoala mai mult decat elevii,baietii erau doar niste insensibili,iar fetele se chinuiau sa arate bine pentru acei insensibili.Invatatul era ultima lor grija,voiau doar sa se distreze.Ii urasc pentru faptul ca nu m-au acceptat.Pentru ei am fost mereu o tocilara emotiva,dar nu sunt asa....Adica eu nu ma vad astfel.
Vreau sa uit tot ceea ce a fost inainte,de aceea m-am transfertat la Liceul Konoha 2.Sper doar ca aici,totul va fi mai bine.
Toate sperantele mele sunt distruse!Sunt pregatita pentru liceu,dar am uitat complet ca uniforma fetelor este alcatuita din camasa si fusta.Urasc fustele,nu le pot purta,arat ingrozitor.Faptul ca trebuie sa port fusta in fiecare zi ma streseaza si mai rau,toata lumea imi va spune ca am niste picioare oribile.As vrea sa ard fusta asta,dar din pacate nu pot,si colac peste pupaza,sunt in intarziere.Nu am de ales si imbrac uniforma silita,imi prind parul lung si rozaliu intr-o coada joasa si decenta,imi iau ghiozdanul si pe aici imi e drumul.
Stiam ca sunt in intarziere,asa ca am grabit pasul,insa nu imi puteam misca privirea din pamant.Merg cu capul in jos,de parca as fi cea mai deprimata persoana.Ma simteam penibil.Aveam impresia ca toate privirile trecatorilor sunt atintite asupra mea si totul din cauza acestei fuste.
Sunt atat de jenata,atat de prinsa in lumea mea,incat ma lovesc de cineva.
-Scuze....scuze,indrug eu fara a mai sti ce sa spun.
-Uita-te pe unde mergi,nu esti singura pe aceasta strada,imi raspunse o voce.Era o voce de baiat,suna atat de dragut si totusi atat de rece.
Nu stiam ce sa mai spun si imi plec capul si mai mult.Ma dau intr-o parte si ii permit baiatului sa isi continue drumul.
Acum chiar ma simt ca o proasta.Este prima gafa pe ziua de astazi.Simt ca ma topesc de rusine.Baiatul acela parea chiar suparat.Era foarte distant si nervos,iar eu i-am taiat calea.
-Nesimtitul!Este un nesimtit,strig eu in gura mare,ridicandu-mi capul cat de sus pot.Nici nu mi-am dat seama cat de repede mi-am intrerupt gandurile si de ce am explodat astfel.Nu stiu de ce,dar dupa acest strigat m-am simtit foarte increzatoare.Nimic nu ma putea dobori,astazi era ziua mea norocoasa,asta simteam.
Imi continui drumul cu capul sus,foarte mandra de mine,privind de sus orice vietate din jurul meu.Radiam de incredere pana cand am ajuns la liceu.....ma opresc in fata acestuia si,aaah,toata determinarea mea s-a dus.Nu pot sa cred ca iarasi ma simt ca o ratata.Imi plec capul in jos si simt cum sangele imi navaleste in obraji.Nici nu stiam ca pot fi atat de timida.Imi doresc sa ma lovesc din nou de cineva,poate asa imi va reveni increderea in mine.Pasesc incet,fara a privi nimic altceva decat pamantul.In jurul meu toata lumea parea foarte vesela,dar nu ma puteam uita la ei,fusta inca a incomoda.Simt cum trece pe langa mine un baiat foarte galagios,si striga "arunca",iar inainte sa ii analiez prea bine vorbele,simt cum ceva ma loveste din spate.Cad efectiv pe pamant si acel "ceva" cade langa mine.Il privesc atat si situatia devine clara....am fost atacata de un ghiozdaaan!Raman pentru un moment confuza,dar aud doua voci destul de tensionate,in jurul meu.
-Kiba,tampitule,nu pot sa cred ce ai facut!spuse prima voce.
-Eu?Tu ai aruncat ghiozdanul,tu a lovit-o!riposta cea de a doua voce.
-Tu mi-ai spus sa arunc.
-Dar nu stiam ca ai sa o lovesti!
-Trebuia sa stii ca nu am o directie buna.
-Ai dreptate,era de asteptat de la tine,Naruto,sa faci ce nu trebuie.Oricum cine este ea,nu cred ca am mai vazut-o...
-Nici eu nu am vazut,dar uite,are parul roz.Am auzit ca fetele cu parul roz sunt increzute.
-Unde ai auzit asta?
-Am citit intr-o revista ca...
-Nu stiam ca te-ai apucat si de citit,mai nou.
-Foarte amuzant,Kiba,foarte amuzant.
Discutia asta,ma calca pe nervi deja.Incerc sa ma ridic....iar cel numit Kiba imi intinde mana,in incercarea de a ma ajuta.
-Aaaa,scuza-ne.Nu intentionam sa te lovim,a fost un accident.Se mai intampla,spuse el,zambind.I-as fi tras un pumn direct in fata,daca nu simteam ca am facut deja a doua gafa pe ziua de astazi.
-Da,nu e nici o problema,raspund eu politicos,caci asa m-a facut mama,politicoasa.Ma ridic,ii privesc foarte atent pentru un moment,lovesc ghizodanul de pe iarba cu piciorul si plec fara a le mai spune o vorba.
Era clar:nici copii de aici nu erau asa cum imi doream eu.Sper doar sa nu am astfel de persoane in clasa.
Intru in liceu si observ cea mai mare agitatie ce ar putea exista.Toata lumea parea foarte grabita si tot ii auzeam vorbind despre "Profesorul Kakashi."
Ma intreb cine era acest Kakashi,care provoca atata agitatie,cu siguranta nu poate fi atat de rau.Ma voi convinge de asta daca va preda si la clasa mea.Pana atunci trebuie sa ma prezint la cancelarie,din moment ce sunt noua.

Pentru mai multe idei şi sfaturi de a vă îmbunătăţi scrisul, intraţi pe linkul acesta si citiţi cu atenţie. Mult succes la scris şi citit.

Fic-ul nu este în Index şi nu ai făcut nici cerere. Ar trebui să treci pe aici şi să faci cerere de adăugare.
Mult succes în continuare!

Multumesc pentru ajutor. :D

Capitolul 2-Kakashi Hatake


Ajunsa in fata cancelariei,simt cum tremur de emotie.Imi fac curaj,si bat in usa de doua ori,aceasta se deschide,iar in fata imi apare o femeie cu ochii de un rosu intens,cum nu mai vazusem niciodata pana acum.Avea parul inchis la culoare si lung,completandu-i perfect chipul angelic.Arata atat de....frumos,nu mai vazusem o astfel de profesoata inainte.Imi amintea perfect de un model pe care il vazusem intr-o revista.Pe chipul ei apare un zambet atat de prietenos si de sincer,iar buzele i se arcuiesc usor in momentul in care ma saluta.
Trezita la realitate de salutul ei,ma opresc din analizarea ei si rostesc:
-Buna dimineata.Eu sunt Sakura Haruno,sunt noua.
-Aaa,da,am auzit de tine,imi spuse ea pe un ton calm,iar apoi se intoarse putin si spuse catre ceilalti profesori:Cred ca este a ta,Kakashi.
Nu se poate!Imi spun in sinea mea.Doar nu era acel Kakashi,care provoaca atat agitatie in randul elevilor,dar el trebuie sa fie,iar daca ma iau dupa spusele acestei profesoare,el imi este diriginte.Nu stiu cum sa reactionez.Sunt fericita,caci voi afla ce este atat de "special" la Kakashi,dar...imi este putin teama.
Gandurile imi sunt intrerupte cand in fata imi apare,exact Kakashi.Era un barbat tanar,inalt,cu tenul palid,ochii blanzi si o frizura putin mai...deosebita.Avea o expresie foarte indiferenta,insa puteam citi pe chipul lui o urma ascunsa de interes.Profesorul Kakashi din imaginatia mea,era foarte diferit fata de realul Kakashi.
-Buna dimineata,Sakura,imi spuse el zambind,eu sunt Kakashi Hatake,parea fericit in aceste momente.
-Buna dimineata,rostesc eu incet,putin afectata de fericirea lui.
-Te,rog asteapta un moment,trebuie sa iau catalogul.
-De-desigur,balmajesc eu foarte ingandurata.Nu stiu de ce,dar am impresia ca profesorul asta este diferit de cei pe care i-am avut pana acum.
Dupa ce lua catalogul,isi saluta colegii si inchise usa cancelariei,indemnadu-ma sa il urmez.
-Am inteles ca imi veti fi diriginte,ii spun eu incercand sa fac conversatie.
-Exact asa,imi raspuns el la fel de fericit.Il privesc un moment foarte atent si observ ca se schimba.Zambetul acela cald i-a disparut de pe fata.Parea foarte serios.Se opri in loc,asa fac si eu.Stateam amandoi nemiscati pe culoarul lung si pustiu.Eram confuza.
-Asculta-ma cu atentie,spuse el apasat,nu voi mai repeta aceste lucruri.
Eu nu spun nimic,insa el intelese din privirea mea,ca vreau sa aud ce are de spus.
-Acesta este un liceu,continua el,un liceu foarte bun.Aici profesorii spun ce si cum,elevi trebuie doar sa asculte si sa execute.Copiii de aici invata bine si nu incalca regulile,desigur sunt cateva exceptii,dar micile greseli se pot corecta.Acest loc nu este o inchisoare,este un liceu,elevi sunt liberi si se simt bine aici,insa cunosc foarte bine regulile.Tu esti noua,nu vei incalca nici o regula,ma voi asigura de asta,intelegi?Acum haide sa ne grabim,am intarziat deja 10 minute.Tine minte ca vei respecta si vei asculta profesorii,iar legat de colegi...te vei intelege bine cu ei.Sunt dirigintele lor,eu ii cunosc cel mai bine,sunt sigur ca te vei imprieteni cu ei.Acum voi presupune ca ai inteles ceea ce ti-am spus.
Imi arunca o privire putin taioasa,iar apoi incepu din nou sa mearga spre clasa.
Sunt uimita.Nu ma asteptam la asa ceva.Credeam ca este un profesor bun,dar....m-a surprins,pur si simplu,am ramas fara cuvinte.Nu stiu cum ar trebui sa reactionez.Avand in vedere ca este dirigintele clasei din care voi face si eu parte,sper ca viitorii mei colegi nu sunt ca el.
Ajunseseram in fata clasei.De cealalta parte a usii se auzeau rasete de copii.Kakashi deschise usa,care scartia,plangandu-si parca soarta.Intra foarte relaxat,iar eu l-am urmat,inchizand usor usa.In spatele meu culoarul a ramas la fel de pustiu.

Hey, am aterizat si eu aici...imi place mult ficul tau...
Anunta-ma te rog la next!!!
Te pwp dulce si spor la scris!!!

Multumesc mult,angel of darkness. :o3
Nu ai idee,cat de mult inseamna pentru mine orice sfat.Multumesc si pentru complimentul legat de descriere,desi eu cred ca sunt la pamant cu acest mod de expunere.-_-In acest capitol am integrat mai mult dialog,dar am impresia ca a iesit oribil.In orice caz eu ma misc foarte incet cu actiunea fic-ului,si cred ca asta este o problema.
Ma bucur ca ai vazut ceva cat de cat dragut si original in fic-ul meu,la fel si tu Ana Maria.Va multumesc frumos.
Postez acum,pentru ca pc-ul meu a suferit o mica defectiune si mi-am cam luat adio de la el pentru o luna.....dar acum s-a rezolvat.
Sper ca imi cititi in continuare fic-ul.....macar voi doua. :o3


Capitolul 3-Colegi



-Buna dimineata,spuse dirigintele meu voios.
-Buna dimineata,rasunara vocile elevilor,ridicati de pe scaune pentru cateva secunde.
-Luati loc va rog,ii indemna Kakashi zambind.
E clar,ceva este in neregula cu acest profesor.Trece prea repede de la o stare la alta.Oare e actor?E prea bun...
-Dupa cum stiti,astazi va veti cunoaste noua colega.Vino langa mine,ma indemna el.
Ahaa,acum ma chemi langa tine?Poate vrei sa imi faci alta observatie,despre regulile stricte,ale scolii tale perfecte.In orice caz,ma apropii cu pasi marunti de el,incercand sa imi inlatur orice gand negativ legat de fusta,care imi distrugea complet imaginea.
-Foarte bine copii,ea este Sakura Haruno,de astazi va fi colega voastra.Sigur va veti intelege bine,imi spune mie,apoi.
Eu incuviintez din cap,amintindu-mi discutia de pe coridor.
-Acum sa vedem unde vei sta,spuse Kakashi si incepu sa isi plimbe privirea prin clasa.
Sper sa nu ma aseze langa vreun ciudat.Imi rotesc si eu putin privirea,iar apoi ii observ pe cei doi baieti,Naruto si Kiba,care m-au transformat in tinta lor mai devreme.Zicala "de ce iti este frica nu scapi" chiar este adevarata.Nu pot sa cred ca unii ca ei imi vor fi colegi.
-Aaa,am gasit,spuse Kakashi cu o urma de ingeniozitate in glas.Vei sta langa Shikamaru.
-Ah,asta era tot ce imi trebuia.Se auzi vocea lui Shikamaru,un baiat slabut din ultima banca.
-Haide,du-te in banca ta,imi spuse Kakashi zambind.
Ma indrept spre ultimul rand de banci si ma asez langa Shikamaru.Avea o expresie plictisita si ochii obositi.Pe banca observ frumos asezat un manual de matematica,alaturi de o brosura si un biletel de bun venit.Oamenii de aici chiar sunt ospitalieri.Mmmm,iar Kakashi preda matematica...
-Acum voi striga catalogul,Sakura fii atenta,vei afla numele noilor tai colegi.
Bina voi fi atenta la numele noilor mei colegi,desi asta ma preocupa cel mai putin in momentul de fata.
Cand Kakashi ajunse la sfarsitul catalogului,la numele Uchiha,Uchiha Sasuke mai exact,aud vocea aceea de dimineata.Vocea baitului caruia i-am taiat calea.Asta ar trebui sa fie o coincidenta sau.....?Mda,sigur e coincidenta,ma impac eu cu imne insumi.
Il caut cu privirea pe Sasuke prin clasa si il observ stand in penultima banca de la fereastra.Avea ochii de un negru abisal,ingandurati in care se contopea migalos culoarea parului la fel de intensa,ce ii contura armonios culoarea palida a tenului.Aveam impresia ca este invaluit intr-o aura divina,insa atitudinea lui serioasa si superioara imi spulbera conceptiile.
-Cred ca putem incepe lectia,spuse Kakashi oftand in timp ce isi plimba o creta printre degete.
Dupa cum ma asteptam,aceasta ora a trecut foarte incet.Colegii au fost foarte plictisiti dar au notat absolut tot.
Kakashi isi lua catalogul si ma privi cu simt de raspundere inainte sa plece din clasa,lasand usa din nou in durere,scartaind.
-Sakura!
Imi aud numele strigat si ma intorc brusc.O fata cu parul blond,aidoma soarelui de vara si cu ochii albastrii-verzui,ma chema,facandu-mi semn din mana.
Ma indrept spre ea,cu putina indoiala,caci era inconjurata de multi alti copii.
-Ce s-a intamplat....ahh...Hinata?
-Eu sunt Ino,rase blonda usor.Ea este Hinata si imi arata o fata din cercul lor,cu cel mai frumos par pe care il vasuzem vreodata.
-S-scuze,indrug eu,inca nu v-am invatat numele.
-E in regula,spuse Ino.Noi ne-am gandit la o iesire in mall,dupa ore si ne intrebam daca ai dori sa ni te alaturi.Ce spui?
Cred ca m-am inselat in privinta acestor copii,nu sunt asa cum credea.Par cu toti atat de sociabili si veseli,iar Ino este atat de draguta.
-Suna distracitv,voi veni si eu,raspund putin incordata,dar fericita ca ii voi cunoaste.
-Perfect,spuse Kiba....dar...
-Dar ce,intreb eu.
-Este vorba de Sasuke,i-am propus aceasta iesire ieri si nu a fost de acord,imi esxplica Ino.Naruto,ce ar fi sa vorbesti cu el,esti prietenul lui cei mai apropiat...
-Desigur ca voi vorbi eu cu el,am sa va salvez ca de obicei,spuse blondul razand.
-Nu te ma increde atat,il corecta Ino.
Da,mai mult ca sigur m-am inselat in privinta noilor mei colegi,nu sunt niste neispraviti,cum mi-am imaginat.Se pare ca iesirea de maine va fi inceputul a ceva frumos,,ceva ce nici macar fusta cea oribila nu ar putea impiedica.Sunt sigura....

Multumesc,Ana!Cat despre titlu,sunt uimita ca te-a atras,mie mi se pare foarte sec! :|
Angel(sper ca iti pot spune asa)iti multumesc din nou.Pentru mine a contat tot ceea ce mi-ai spus.Pe mine chiar ma ajuta,nu stiu cat de mult se poate observa.
Legat de matematica te inteleg perfect,sunt in aceeasi situatie ca si tine....tocealaaa!!!Sper sa iti placa acest capitol si promit ca voi aduce next-urile la timp,de acum.^.^


Capitolul 4-Un nesimtit.A treia gafa


Restul orelor a trecut foarte usor.Cred ca de fapt Kakashi are o aura negativa care incetineste timpul la ora lui,sau ceva de genul asta.In orice caz nu m-am mai gandit la el si la regulile sale pretioase.Ideea era ca orele s-au terminat si urma marea iesireee.M-am convins pe deplin ca am niste colegi extraordinari,cum nu as fi putut visa vreodata.Toti sunt atat de magulitori si fericiti.Tot timpul plini de viata,increzatori si pregatiti pentru orice situatie.Ino mi-a facut cunostinta cu TenTen,de la clasa a XI-a B si Temari de la clasa a XII-a C.
Temari este sora mai mare a lui Gaara,unul dintre colegii mei de clasa.Ii cunosc doar de o zi ce-i drept,insa pot spune ca nu seamana deloc.Gaara este diplomat si tacut,dar foarte intelegator si cu un aer misterios.Parul sau roscat,atat de roscat,intens,cum nu mai vazusem pana acum,ii acorda o nuanta de inocenta in ochii verzi,sclipitori.Gaara atingea standardele maxime ale unui baiat perfect.Inalt,slab,cu tenul deschis,jilav,putin retras,cu o atitudine indiferenta,afiseaza un aer atractiv,atat de atractiv....
Iar Temari.....Ei bine Temari nu seamana cu el.Este destul de tupeista,dar foarte draguta si glumeata,iar pentru ea mai presus de orice se afla evident,orgoliul.Cat despre aspectul ei fizic...Are parul blond,ma inchis decat cel al lui Ino,sau Naruto,ochii albastri in care scapara cerul albastru al verii si putin mai inalta decat mine.Este foarte meticuloasa cand vine vorba de propria persoana,dar poate exagera cand vine vorba de prietenii sai.
Legat de ea si de Gaara,am auzit ca ei mai au un frate insa nu l-am cunoscut,dar am un sentiment ce imi spune ca seamana cu Temari.
Revenind,la motivul meu de bucurie,tin sa mentionez ca ma indrept spre mall alaturi de colegii mei.Tot drumul au ras,au glumit si au abordat tot felul de subiecte.Nu eram foarte atenta la ceea ce discutau insa fericirea lor ma atingea si pe mine.Eram inconjurata de rastele lor ce se contopeau cu mirificul cantec al pasarilor care se roteau in jurul meu,ca in jurul Cenusaresei.Ma simteam atat de bine,alaturi de colegii mei.Din cand in cand imi desprindeam privirea ingandurata si mi-o atinteam asupra lui Kiba,care energic sarea,se invartea si radea incercand sa prinda cateva frunze ce evadau de pe ramurile copacilor,rostoglindu-se usor in aer.Ce copilaresc...
Ajunsi la mall suntem intampinati de Naruto care ne striga efectiv numele cat sa stie intreaga cladire ca am sosit.Ne chema la masa alaturi de el si Sasuke,care privea prin noi.Nu stiu exact spre ce,insa privirea lui ne strapungea imaginea incercand sa isi gaseasca un obiectiv.
-V-am spus ca va salvez!Vedeti?L-am adus pe Sasuke,ne instiinta Naruto in timp ce ne asezam pe scaunele comode de culoare verde.Ino,imi ramai datoare.
-Bine,bine,spuse Ino zambind si gesticuland intamplator cu mana dreapta.
Au inceput cu totii sa vorbeasca diferite subiecte incepand de la etichetele de pe haine pana la noile descoperiri stiintifice.Ei chiar sunt deschisi pentru orice.Ma simt atat de bine in prezenta lor.
Ar fi de mentionat ca Sasuke si Gaara nu prea s-au implicat in discutie insa l-am putut observa pe Sasuke cum ma priveste din cand in cand cu o urma de interes.Ma simteam putin jenata de privirile sale,dar ma simteam alintata in acelasi timp.
Timpul a trecut ca o sageata.Atunci cand iti place ceva timpul isi mareste pasul.Daca ar trece si orele lui Kakashi atat de repede....
Ideea este ca s-a intunecat afara foarte repede,ceea ce pare relativ normal,avand in vedere ca orele s-au terminat la 16:00.
Cu totii ne-am indreptat spre propria casa,dar cand am ajuns la intersectie am realizat ca de fapt casa mea este in directia opusa,fata de ale celorlalti.
-Ah,atunci ne vedem maine,presupun,spun eu putin avantata si imi intorc usor spatele.
In acest timp aud impletirea a doua glasuri ce spuneau "Te conduc eu acasa."Ma intorc si raman suprinsa ca persoanele care s-au oferit sa ma conduca sunt chiar Sasuke si Gaara.Oare ce ar trebui sa insemne asta?
Probabil visez,caci astefel de lucruri se pot intampla doar in filme.
-Sasuke,eu...incerca Gaara sa spuna ceva,dar Sasuke ii reteza vorbele taios:
-E in regula,Gaara.O poti conduce tu.La urma urmei,cred ca s-ar simti cam incomod in prezenta unui nesimtit,replica el,accentuand ultimele cuvinte.
Am ramas surpinsa....nu credeam ca el auzise aceste vorbe,ale mele.
Este oficial:a treia gafa.

Mutumesc frumos!Angel am incercat sa fac mai lung acest capitol,dar nu prea am reusit....:(

Capitolul 5-Gaara si fusta aducatoare de noroc


Bravo,Sakura,trei gafe intr-o zi.Se putea mai rau de atat???NU!Adica probabil se putea,dar nu vreau sa ma gandesc la o astfel de posibilitate.
Oricum se pare ca voi fi condusa acasa de Gaara,pentru ca Sasuke ne-a intors deja spatele,continuandu-si drumul fara a mai scoate nici macar un sunet.
Dupa toate urarile si imbratisarile de "noapte buna/ne vedem maine/drum bun" m-am despartit de ceilalti colegi si m-am indreptat spre casa alaturi de Gaara.
Cred ca toate sperantele mele despre o plimbare ca in filme s-au dus,caci Gaara nu scoate nici un sunet.Atunci de ce a mai vrut sa ma conduca?Credeam ca vrea sa vorbim,sau ceva,dar el pur si simplu tace.Cred ca gestul conteaza deci nu ar trebui sa ii reprosez nimic.La urma urmei nici eu nu spun nimic.Inca ma gandesc la faptul ca Sasuke m-a auzit de dimineata.Sunt o fraiera.....De acum orice insulta mi-o voi spune in gand.
Daaaar,poate nu e vina mea.E vina lui Sasuke...da,asa cred,e vina lui.Poate eu ma refeream la altcineva in acel moment si el a tras o concluzie gresita.Da asta trebuie sa fie.Ma rog,nu s-a inamplat asa,dar s-ar fi putut intampla....probabil...Ah,mai bine nu mai ma gandesc la asta,sau ma va lua durerea de cap si oricum faptul e consumat,nu mai am ce face.
Cum de nu am observat asta pana acum?Cum de nu am observat ce parfum fabulos foloseste Gaara?Nu stiu cum se numeste,dar este incredibil.Cred ca l-as putea mirosi toata viata...
Staaaai putin,chiar am spus asta?Cred ca innebunesc...dar parfumul e supeeerb,sau poate Gaara e superb...
-Sakura,imi sopti numele Gaara.
-Da,nu am spus nimic!raspund eu ca arsa,ca si cum Gaara mi-ar fi citit gandurile.
-Da,nu ai spus.
-Deci ce este?intreb eu curioasa.Ma linistisem auzind confirmarea sa,dar devenisem foarte agitata pentru ca avea ceva sa imi spuna.
-Nu te ingrijora pentru Sasuke.Poate a parut putin rautacios,dar el nu este asa.
-Inteleg.
Vaaaai de mineeeeee!Gaara nu este doar frumos si inteligent,mai este si un prieten devotat.Poate fi mai dragut de atat?
Pana la urma seamana cu o scena dintr-un film.Cred ca a fost o decizie buna ca el sa ma conduca.Nu am mai intalnit un baiat ca el pana acum.Cred ca ar putea deveni printul meu pe cal alb.Mi-l pot imagina,imbracat ca un print,cu un aer regal,cu o sabie ascutita(nu cred ca un print are asa ceva dar lui Gaara i-ar sta perfect),aaa si ar avea un castel din cristal,mareeee,spatios,curat si.....si....AM AJUNS ACASA?
De ce nu puteam si eu locui mai departe.As fi vrut ca drumul sa fie mai lung...soarta chiar este dura.Dar maine mai este o zi,si il pot vedea pe Gaara din nou,si ii voi simti din nou parfumul dulce si...si...
-Cred ca ne vedem maine,imi spuse Gaara.
De naiba tot sunt oprita din visareeee?Dar nu am timp sa mai gandesc.
-Da,ne vedem maine.Multumesc ca m-ai condus,a fost dragut din partea.
Cand ma pregatesc sa plec spre casa,Gaara ma prinde de umar,si inainte sa imi dau seama,imi daruieste un pupic pe obraz.
E clar:viseeeez!Sa nu ma trezeasca nimeni!!!Este cel mai frumos moment al vietii mele!Gaara este atat de dragut si bland.....ah,si parfumul asta...simt ca as putea lesina.Dar nu am timp nici sa lesin caci isi desprinde usor buzele de pe obrazul meu si imi ureaza "noapte buna",apoi pleaca,fara ca eu sa reusesc sa ii spun aceleasi cuvinte.
Cred ca am devenit emotionata,caci intreg corpul imi este asaltat de fiori.Oare m-am indragostit?Nu...Nu cred ca ma pot indragosti doar de la atat,dar...
Ah,atata gandire nu imi face bine.
Intru in casa,ma duc in dormitorul meu si foarte hotarata imi iau pijamalele si ma culc,in speranta unui vis frumos,la fel de frumos ca si ziua de astazi.
Noaptea a trecut foarte usor,constat eu cu uimire dimineata cand mama ma trezi pentru o noua zi de scoala.Nu am visat nimic,dar nu conteaza.Am realizat ca "visele" din timpul zilei sunt mai frumoase.
Dupa rutina de dimineata imi imbrac uniforma si ma admir putin in fata oglinzii.Poate fusta aceasta aduce noroc pana la urma.De acum ar trebui sa fiu mai increzatoare.
Avand in vedere ca m-am trezit mai devreme,pot savura linistita micul dejun,ce consta in clatitee.Mananc in liniste,dar foarte rapid,dupa care imi iau ghiozdanul si ma indrept spre scoala.Spre fericirea mea nu m-am mai lovit de nimeni de strada.Era o dimineata insorita si foarte pasnica.Mergeam cu fruntea sus.De aceasta data fusta s-a dovedit a fi norocoasa.
Ajung la scoala si intru in clasa,inca era pauza deci profesorul nu intrase.Imi salut colegii si ma indrept spre ultima banca,alaturi de Shikamaru care dormea...tipic.Imi plimb putin privirea prin clasa si il observ pe Gaara zambindu-mi.Are un zambet atat de dragut.
Nu il admir mult pe Gaara,caci usa se deschide brusc,iar Naruto intra alergand,gafaind si se aseaza pe scaun langa Ino,colega lui de banca.
-Mor,spuse Naruto abia respirand.
-Ce s-a intamplat?Cum de ai intarziat?intreba Ino
-P..pai...incerca Naruto ostenit.
-Ai ramas blocat in metrou?intreba Kiba curios
-Nu....eu...
-In autobuz?incerca din nou Kiba
-Nu.....Kiba...
-Ai ajutat o batrana sa treaca strada?
-Nu....
-Atunci ce s-a intamplat?Asteroizi?Invazie extraterestra?Atacuri Yeti?Teroristi?Hoti?Jandarmi?Levitatie?Revolutie?intreba Kiba,fara oprire.
-MAMA!!!striga Naruto.
Atunci toata clasa scoase un sunet de lamurire.Eu eram putin confuza.
-Ce s-a intamplat cu mama ta?intreb eu
Naruto isi trase putin sufletul si imi spuse:
-Mama,a considerat ca am ajuns prea tarziu acasa ieri,asa ca m-a trezit la ora 05:10 si pana la 07:20 mi-a tinut o teorie despre pericolele strazii si responasibilitatile mele,ca elev.Mi-a spus ca ma pedepseste daca mai intarzii.Eu am incercat sa negociez cu ea si sa ii explic ca nu era o ora tarzie,dar nu a vrut sa ma asculte si a continuat cu morala.Tata a incercat sa ma apare,dar mama i-a trantit vreo doua vorbe si la redus la tacere imediat.S-a infuriat rau de tot,nici nu m-a lasat sa mananc micul dejun.
-Ahaaa,spun eu incercand sa par lamurita.
-Mama lui este foarte grijulie,imi explica Ino razand.
-Putin cam prea mult!accentua Naruto.
Si eu care credeam ca mama este cea mai atenta persoana din lume.Bietul Naruto...
Discutia se termina cand usa se deschide usor si o zaresc pe aceeasi profesoara care imi deschisese usa cancelariei ieri.Din cate am inteles de la colegi se numeste Kurenai si preda literatura,materia mea preferata.Ziua aceasta chiar a inceput bine.

Sti ca te iubesc? Ei bine nu se va mai intampla daca nu aduci urmatorul capitol mai repede! Il astept de ceva vreme, de ceva mai multa vreme, iar rabdarea mea si-a atins limita.
Iti ador ideea, pe cuvant. Sakura si Gaara, ai? Imi place. Sasuke probabil moare de ciuda. Sunt atat de maleficaaaaa!
Scuze, insa brunetul ma omoara cu zile. Nesimtit si iar nesimtit. L-as bate zi si noapte, da' nu se prea poate.
Ce sa-i faci? Doar e personaj de anime.
Sper sa ma anunti la next, ca daca nu....
Ja ne!

FanFic Blocat din cauza inactivitatii.