[b]] POV by autor...
E toamna... copacii incep sa isi schimbe haina de frunze verde si stralucitoare intr-o haina maronie care va cadea la prima suflare a vantului. In Konoha e multa liniste, nu s-au mai dat lupte intre ninja, iar toti sunt mai linistiti o data cu venitea toamnei. Copii se bucura de inceperea academiei, dupa o lunga vacanta... Intr-o casa foarte mare o fata este trezita de alarma ceasului ei care se auzea in tata camer. Fata se ridica usor din pat si se indeapta spre baie. Se uita in oglinda si vede reflectia unei fete cu par lung si roz, asemenea spumei de capsunu, niste ochi verzi ca cele mai pure smaralde. Pielea ei era asa de alba, iar frumusetea ei era de nedescris. Fata se baga in dus unde se spala si se pregateste pentru a merge la academie. Ea era sensei, a absolvit foarte rapid cademia, apoi a dat mai multe examene pe care le-a trecut. In timp ce iai pregate ruxacul cu alimente si cu toate cele necesare unei zile de lucru, a coborat in bucatarie pentru a pregati micul de jun, dar cineva incepe sa bata la usa...
POV by Sakura:
Ceas nenorocit... Acum te-ai gasit si tu sa suni... sa imi strici frumosul vis. Imi cenea sa iau ceasul si la il dau de cel mai aropriat perete, dar m-am oprit, stiam ca voi mai avea nevoie de el si maine si in fiecae dimineaa... Ma duc la baie unde ma pregatesc pentru prima mea zi ca sensei... Da stiu am doar 17 ani si sunt deja sensei este un lucru minunat, dar si foate greu, de fiecare data cand Hokaghele satului are nevoie de cineva apeleaza la mine... Ori trimite pe cineva ori vine ea in persoana si imi bate la usa si incepe sa spuna ''Sakura am nevoie de ajutor... Satul are nevoie de ajutorul tau trebuie sa...'' si asa apare cate o misiune... Cobor in bucatarie iar cand sa deschid frigiderul aud niste batai in usa... Precis voi avea parte de inca o misiune. Deschid usa iar in fata mea apare tantalaul de Naruto Uzumaki... Un fel de cela mai bun prieten daca ii putem spune asa... el este un fel de sluga pentru Hokaghele satului, el vine mereu si imi transmite misiunile. Dar de data aceasta era diferit, ochii lui albastri sclipeau de fericire. Parul sau blond era revaasit ca de obicei, iar acum purta alte haine, care se asemanau cu cele obijnuite, doar ca acestea erau portocalii iar hanoracul pe care il purta avea o parte neagra pe umeri.
- Naruto... Ce mai vrea Tsunade de data aceasta nici nu cred ca a trecut o saptamana de cand m-am intors din misiunea de recunoastere din satul ploii si in plus nu am aflat nimic... Ma gandeam... Ce frumos ar fi sa fiu Hokaghe,,, sa stau toata ziua la un birou si sa-i comand pe cei din jurul meu. Darsigur nu voi putea face acest lucru asa ca mai bine las-o balta. Blondul incepe sa sara in sus de fericire, iar apoi ma ia in brate... Oare ce l-o fi apucat... e clar asta nu e o persoana normala...la fel ca Tzunade care e Hokaghele satului
-Sakura sa intamplat ceva grozav nu o sa iti vina sa crezi, Tsunade mi-a spus ca ...............SUSPANS

Sper sa va placa.... aceta a fost primul meu fic, asa ca nu fiti duri...

Ideea pare buna, la prima vedere.. Ai cateva greseli de ortografie si estetica acestui capitol nu e una foarte buna, cum spun si criticii , trebuie sa lasi spatiu intre paragrafe, pentru a fi mai usor de citit. Dar nu-i nimic, totul se invata.. Si eu am fost praf la inceput. Apropo, nu ai postat ficul unde trebuia, poate rogi un moderator sa ti-l mute sau ceva..

In rest, multa bafta in continuare si astept sa ma anunti cand postezi next-ul.. Pusilici :**

Heii... Bun venit pe forum si sper sa il adori la fel de mult ca si mine. Acum, sa trecem la subiect. Ficul e ok, pentru inceput, adica incearca sa descrii mai mult sentimentele, trairile personajelor. Ideea nu pot spune ca e cea mai originala, astept sa vad cum evoluezi cu ea. Pot sa zic ca nu prea ai avut greseli de ortografie. Sper ca nu am fost prea dura... :)) Astept nextul!
Pupici de la Kat!

Anunta-mă când pui nextul !



Edit Lissa: Un comentariu trebuie să fie format din cel puţin 10 cuvinte. Ai făcut spam, este a treia atenţionare.

CAP 2 ''O NOUA MISIUNE''


Naruto P.O.V

Ma trezesc si in acesta dimineata ,ca de obicei tarziu si merg la baie pentru a ma pregati penrtu o noua zi... Precis azi se va intampla ceva minunat, presimt acest lucru. Dupa ce am terminat de facut dusul care a fost foarte relaxant am mers in bucatarie unde am luat micul de jun... Nici nu ma asez bine la masa ca in geamul de la bucatarie incepe sa bata un porumbel cu ciocul... Da, si eu care credeam ca va fi o zi minunata, dar cred ca babaciunea satului ma va trimite din nou intr-o misiune. Porumbelul avea la picior un biletel pe care scria: '' Naruto, vin-o in biroul meu uregent... nu uita sa o aduci si pe Sakura cu tine''

Da ca de fiecare data , iar nu cred ca voi mai manca de dimineata.
Merg in camera mea unde ma imbrac intr-un tricou negru ,imi iau perechea mea obisnuita de pantaloni portocalii si pste imi iau jacheta care e set cu pantalonii, doar ca aceasta are o parte neagra pe umeri.

Ies din casa...totul era asa de pustiu instul frunza, nici un copil nu se mai juca pe afara, iar toti oamenii se adaposteau de racoarea toamnei...
Merg pe strazile satului si incerc sa imi aduc aminte ce scria pe biletul acela? Parca Tzunade vroia sa ma vada in biroul ei si parca zicea ca este important... Bine sper ca sa nu fi uitat ceva.
Ajung in fata cladirii in care se afla biroul bunicii Tzunade si urc imediat la ultimul etaj unde se afla biroul ei...
Intru inauntru si nu era nimeni, minunat ea imi spune sa apar aici urgent si nici macar nu ma intampna asa cum se cuvine. Ma asez pe scaunul ei si incep as ma invart, iar din spre usa se aude un tusit fortat, era tzunade...
- Naruto, poarta-te ca atare doar ai 18 ani si nu crezi ca stai prea bine pe scaunul meu si apropo, unde este Sakura, nu ti-am scris in acel bilet ca sa o aduci si pe ea? Puteam sa jur ca asa se va intampla, tu nu esti in stare sa afci doua lucrur, niu asa ca am dreptate?

Ies in fuga din biroul batranei, doar nu verau sa ma aleg cu vreun pumn de la aceasta sau sa fie si mai rau de ata. Ma indrept spre casa Sakurei, iar in drum spre aceasta incep sa imi aduc aminte de momentele frumoase petrecute impreuna cu ea inainte de a pleca Sasuke din sat.
toti trei formam impreuna echipa 7 care era aproape cea mai invincibia echipa dintre cele existente in Konoha.
Sakura este un fel de clona a batranei Tzunade, ea cunoaste toate secretele batranei si se poarta la fel ca ea sau cel putin asa mi se pare mie... ea s-a schimbat total, nu mai e fetita aceea prostutacare credea in fiecare cuvant a lui Sasuke.

Ajung in fata casei ei si ma opresc in fat usii... stau si ma gandesc... chiar daca o iubesc foarte mult pe Sakura nu trebuie sa o las sa plece sau sa o pierd si nu i pot permite lui Sasuke sa o ia de langa mine dupa tot ceea ce i-a facut. Trebuie sa o protejez... Imi iau inima in dinti si bat la usa, ia din casa se aud niste pasi care se indrept in slow motion spe usa... Sakura deschide usa si se pare ca ara inca imbracata in pijama, si mai zice de mine ca sunt puturos... Parul ei roz asemenea bomboanelor de capsuni era lasat sa curga in valuri pe umerii ei minunati, iar formele ei erau perfect accentuate de acea pijamala minunata... Cred ca stau de ceva timp si ma holbam la ea. I-am spus ca bunica Tzunade o cheama si m-a invitat inauntru cat timp ea se schimba...

Intru in bucatarie si ma asez pe un scaun de la masa si incep sa mananc din saratelele care se aflau pe aceasta. Dintr-o data se aude o bubuiture de la etaj, fug rapid sus si o vad pe Sakura cu o cutir mare pe care scria :'' haine vechi'' care se pare ca le dona oamenilor saraci. O ajut cu acea cutie,care nu era asa de grea dar era foarte mare.

Cand am iesit pe usa am vazut vestimentatia Sakurei care era alcatuita dintr-un corset, o pereche de colanti negri mulatui niste ghete din piele neagra cu toc si o pereche de manusi negre... Arata asa de bine ca o bad girl originala.

Drumul spre biroul batranei a fost asa de plictisitor... Abea daca vorbeam intre noi, doar eu mai puneam cate o intrebare din cand in cand iar Sakura imi raspundea cu da sau nu.
Cand am ajuns in birou mai era un barbat care avea bandana satului pe care o purta pe frunte, se pare ca el era noul sensey al echpei 7,iar apoi Tzunade a inceput sa vorbeasca in truna despre abilitatile lui si multe alte chestii neimportanete, nici numele nu i lam putut retine, parca incpepea cu litera Y.... apoi a Tzunade si-a indreptat mana spre usa , iar pe ea a intrat un baiat, apoi babuta a inceput sa zica ceva despre el iar pe mine ma dureau prea tare mainile de la amorteala asta care mi-a dat-o cutia. Pur si simplu nu aveai loc sa arunci un ac in aceasta incapere, peste tot era plin de hartiui si dosare care trebuiesc completate, babuta asta a inceput sa spuna ceva interesant iar mie nu imi venea sa cred ceea ce imi aud urechile, aproape ca am scapat cutia din mana, el ara.........SUSPANSUL



P.S. SPUNE-TI-MI DACA AM MULTE GRESELI SI VREAU CRITICI CAT MAI DURE. >.<

Anunta-ma cand pui nextul , imilace capitolul ! Ms .ca m-ai anunțat !

CAP 3 " NOUL COECHIPIER AL ECHIPEI 7"


In fata mea, din intunericu camerei apare un baiat foarte semanator cu Sasuke... avea aceeasi expresie, nepasatoare, parca ar fi fost lipsit de sentimente. Parul si ochii lui sunt negrii la fel ca cel mai intunecat colt al inimii sale. Ce il diferentia de Sasuke era freza lui, el are parul dat pe ochi si lins pe cap, parca l-ar fi lins o vaca in cap...

Sunt intrerupt din gandurile mele cand batrana Tzunade incepe sa vorbeaca:
- Naruto, Sakura acesta este noul membru al echipei 7 care va fi condusa de capitanul Yamato, iar misiunea voastra este... Nu-mi venea sa cred ce imi aud urechiile, el este noul coechipier? Arunc acea cutie pe biroul batranei, iar toate dosarele se imprastie pe jos, iar apoi incep sa gesticulez puternic din maini si sa fac scandal.

- Nu sunt de acord... el nu va putea niciodata sa il inlocuiasca pe Sasuke, el este doar un simplu baiat ce are el in plus fata de noi... cu ce ne pote ajuta, cum ne-am putut descurca fara el in celelalte misiuni ne putem descurca si in continuare...
Tzunade a ramas uimita de atitudinea mea, ea se astepta sa accept foarte usor, dar eu m-am saturat sa fiu sclavul ei plus ca, nu va putea exista nici o data echipa 7 fara Sasuke.

Batrana se ridica in picioare, iar apoi isi face loc printre dosare si se aproprie de mine, ma asteptam sa primesc o palma din cauza ca nu i-am respectat ordineele, dar in schimb primesc un zambet cald, iar apoi incepe sa-mi spuna:

- Stiu ca nu iti convine, dar el este singurul care va poate ajuta in acest moment sa il aduce-ti inapoi pe Sasuke. In acest lucru consta misiunea voastra, apoi batrana se intoatce spre celelalte persoane care se afla in incapere si continua, am primit informatii cum ca Sasuke se afla cu o echipa nou infiintata intr-un barlog dea lui Orocimaru, care este aproape de satul nostru, voi trebuie sal capturati pe Sasuke si sa-i ucideti pe ceilalti ninja.

Batrana face o pauza mai lunga, apoi deschide gura pentru a mai spune ceva dar renunta si se indreapta cu greu spre biroul sau, apoi ne lasa sa plecam nu inainte sa ne spuna ca maine vom pleca in misiune... Se pare ca astazi avem timp liber pentru a ne odihni.



Sakura P.O.V.

Nu imi vine sa cred, ei au descoperit unde se ascunde Sasuke... Nici in acest moment nu imi vine sa cred ca il voi revedea, dupa tot acest timp... il voi avea din nou langa mine, il voi sti in siguranta in sat si de asemenea voi lupta din greu sa il readuc inapoi in sat. El inseamna foarte mult pentru mine, el a fost singura si unica mea dragoste... dar in acest moment nu stiu ce sa mai cred, mai am sentimente pentru el. Nici macar nu i-a pasat de mine , daca i-ar fi pasat cu adevarat nu ar fi plecat din sat. Si eu ca o tampita ce sunt, -am mai spus si ceea ce simt pentru el, am fost asa... patetica. Nu il invinovatesc pe el... a plecat avea alte planuri, iar eu nu as fi facut alceva decat sa i le stric. Atunci eram slaba, neajutorata, in fiecare misiune eram cea care are nevoie de ajutor, dar acum lucrurile se schimba, acum eu sunt cea care ii ajuta pe cei neajutorati...

Aceasta misiune imi va da oportunitatea sa arat cat de buna sunt. Azi avem liber, deci voi putea merge acasa pentru un somn binemeritat dar sa nu uit ca trebuie sa imi fac si bagajul...


A doua zi de dimineata....

Lumina dimineti invinge intunericul noptii, iar soarele isi revendica tronul pe imparatia cereasca... Sunt trezita de rozele calde ale Soarelui. Nu vreau sa ma ridic din patul meu moale si pufos, dar brusc imi aduc aminte ca am o nlua misiune... Azi e ziua cea mare, simt asta.

Merg la baie unde imi fac un dus relaxant, apoi ma ambrac, cu o lenjerie de intima de culoare neagra cu dantele rosie, imi iau o pereche de colanti taiati, peste ei omi iau o fusta neagra cu o palma mai lunga sub fund, niste manusi de piele neagra lungi pana aproape de coate si un corset negru. Parul meu il las asa cum este, imi pun bandana satului de culoare neagra, imi iau ghiozdanul pe care mi l-am pregatit de aseara si pornesc la drum. Trebuie sa ma intalnesc la poarta satuli cu Naruto, Sai si capitanul Yamato.

Drumul spre poarta satului mi s-a parut asa de plictisitor, iar cand ajung acolo nu era nimeni,cred ca am ajuns prea devreme. Imi scot ceasul de mana din ghiozdan si ma uit la el, este ora 5:45, se pare ca am ajuns prea devreme, nu se va intampla nimic daca mai astept impic...

Stau in fata portii de jumatate de ora... Pe la 6 au ajuns sensei si Sai, iar acum trebuie sa-l aasteptam pe tantalaul de Naruto care nu se misca odata mai repede. Stau aici si fierb de nerabdare, abea stept sa-l revad, cred ca s-a schimbat mult, oare mai e asa de rece, cum era inainte... Poate s-a schimbat, dar nu cred ca este posibilacest lucru... Eu am incercat sa ma schim, am vrut sa par mai rea, dar nu am reusit.

Dar daca te uiti la mine in acest moment vei putea vedea o altfel de Sakura, par mai rea, dar acest lucru se poate observa doar in exterior, in interior am ramas aceeasi... Ma indrept spre Sai, care era asezat sub un copac inalt, cu scopul de a afla mai multe despre el, il salut dar nu primesc nici un raspuns in schimb. Ma asez langa el si il intreb ce abilitati are, iar el imi raspunde scurt:
- Ce iti pasa tie...
Daca as fi inchis ochii as fi putut jura ca vorbesc cu Sasuke, avea aceeasi raceala in glas si vorbea asa flegmatic , cu mine de parca eu as fi nimic pe langa el...
Ma ridic de langa el si il las singur, apoi ma duc la capitanul Yamato, pentru a-l intreba daca stie ceva despre Sai, dar cand sa deschi gura apare Naruto, cu un ghiozdan de doua ori cat el.
Lasa ghiozdanul jos si incepe sa...


LA 2 COMMURI PUN NEXTUL... SPER SA VA PLACA SI AS DORI SA IMI SPUNE-TI DACA MERITA CONTINUAT. SCUZA-TI GRESELILE DE TASTARE...

P.S. v-a pupa deea

Prima !!!! Vai ce avem noi pe aici?Un fic minunat asta avem , ai imaginaţie şi mie îmi place mult ideea , sunt sigură ca multora le place.Continuăl neapărat deoarece ai imaginaţie şi mult talent!
P.S : Îmi place mult acest capitol , precum şi întregul fic.

CAPITOLUL 4 ~~~sa inceapa misiunea...~~~

Naruto p.o.v.


Nu se poate iar sunt in intarziere... Ceas idiot de ce nu suni niciodata cand am si eu nevoie de tine?
Fug la baie si ma pregatesc pentru noua misiune, am un sentiment ciudat legat de aceasta misiune.
Cel mai ciudat lucru care mi s-a intamplat a fost visul meu de aseara...

l-am visat pe Sasuke.
Ochii lui exprimau ura si nevoia de razbunare, apoi dintr-o data m-am trezit pe un camp plin cu iarba verde si proaspata, care se legana usor in bataia vantului.
Ma priveste incruntat, apoi formeaza o sabie din cidori si fuge spre mine. Incerc sa ma feresc de el dar.. trece prin mine. Ma intorc si vad ca se indreapta catre Sakura care statea si plangea langa corpul meu... Nu se poate, eu am murit, asta e imposibil... Nu pot face nimic ca sa o apar, nu pot sta aici cu mainile in san.. nu pot pur si simplu nu suport... Trebuie sa fac ceva trevuie sa o salvez pe Sakura din ghearele acelui monstru insetat de sange...
Cand Sasuke ara la zece centrimetri distanta de trupul plapand al Sakurei... am deschis ochii si m-am ridicat in stateam pe marginea patului. Respiratia imi era din ce in ce ma grabita si simteam cum pulsul imi crestea, iar pe fruntea mea se scurgeau mici picaturi de sudoare... Acel vis, a fost ata de real, simteam fiecare detalui din acel cosmar. Acum relizez cat de mult o iubesc pe Sakura... Se pare ca acel proverb are dretate "daca ai un lucru nu il pretuiesti, dar atunci cand il pierzi, iti dai seama cat de multa nevoie ai de el...
am nevoie de sakura ca de aer, ea este oxigenul meu, raza mea de Soare, ea ma ghideaza, fara ea si fara zambetul ei care radiaza fericire simt ca nu pot exista.
Acest cosmar m-a facut sa deschd ochii, sa imi dau seama cat de importanta este ea pentru mine.

Ma uit la ceasul electronic de pe noptiera care arata ora 03:30. Ma trantesc n pat si in cele din urma adorm...


A fost cea mai ingrozitoare noapte din viata mea... Nici daca stateam sa imi imaginez asemenea lucruri nu as fi reusit... Dar de ce am visat eu asaceva? Oare acel cosmar are vreo semnificatie, voi incerca sa caut intr-o carte.... Stai Naruto, ce tot spui tu aici, eu cu o carte in mana, nici daca ar veni sfarsitul lumii. Se vede ca am inceput sa innebunesc...

Ies din dus si ma imbrac cu cea mai rapida viteza a melcului, imi fac bagajul si pornesc spre iesirea din sat...



Ajung in 15 minute si o vad pe rozalie cum se uita la mine..

De fapt eu ma holbam la ea ca mata-n calendar... Arata extraordinar, niciodata nu am mai vazut-o imbracata asa de, extravagant, asa de sexy... Lui Naruto ii place... Vai Sakura ma faci sa innebunesc, de ce trebiue sa te imbraci asa? Iti spun eu de ce: ca sa ma faci pe mine sa mor aici incet.

Sakura se aproprie incet de mine, apoi incepe sa imi tina o predica de toata minunea, din cauza ca am intarziat.

Sakura p.o.v.


Parasim intrarea in Knoha si pornim la drum... Ascunzatoarea lui Orocimaru se afla la doisprezece kilometri vest de satul Frunza, deci daca ne vom grabi vom ajunge acolo in mai putin de patru ore...
Drumul a fost plictisitor... Capitanul Yamato incerca sa ne faca sa vorbim din cand in cand, dar nu prea reusea... De fiecare data cand Naruto incerca sa deschida un subiect de discutie, Sai ii inchidea imediat gura cu, cate o fraza ineligenta... Si din cauza acestui lucru, aproape ca sau luat la bataie de vreo trei ori...


In sfarsit am ajuns la acest barlog. De afara parea o casa obijnuita dar daca ntrai inauntru, era mult mai incapatoare.
Am coborat la subsol unde Capitanul Yamato a gasit o trapa care coboara sub pamant.

Inima a inceput sa accelereze pe masura coboram pe aceste scari...
In aer se simte tnsiunea care exista intre noi patru. Se putea observa foarte usor nerabdarea pe care o avea Naruto, dar eu eram mult mai nerabdatoare decat el doar ca eu o acopeream cu masca de portelan pe care am inceput sa o port de cand brunetul a plecat din sat.

flasback:


-Nu pleca! Daca pleci am sa tip... Ia-ma cu tine Sasuke, te iubesc...
Brunetul isi intoarce privirea spre mine, iar pe buzele sale catifelate ca doua petale de trandafir ies doua cuvinte
-Esti enervanta!

Apoi Sasuke dispare din fata mea si intunericul noptii m-a cuprins usor...
M-am trezit urmatoarea dimineata abandonata pe banca de la iesirea din sat...


endflashback


Acela a fost momentul cand am spus unei persoane ca o iubesc, acela a fost momentul cand simteam ca totul se ruineaza in jurul meu...

Dintr-o data gandurile mele sunt intrerupte de un urlet si o explozie. Urmarim dara de praf care venea pe coridoare... O raza a Soarelui se iveste, inca o speranta in viata mea, speranta ca Sasuke se va intoarce inapoi in sat...

Am iesit la suprafata... peste tot erau cadavre, iar in aer se simtea mirosul mortii. Sus in bataia Soarelui, pe o stanca se afla brunetul, care se uita la noi toti... Isi atinteste privirea asupra mea si in doua secunde se afla in fata mea.
Ochii sai de un negru abisal, in care incep sa ma pierd se uitau drept in ai mei...

Se aproprie usor de urechea mea si imi sopteste:
-Ne vom mai intalni...

Si dispare la fel de repede, la fel cum a aparut...

Naruto se aproprie de mine si in timp ce ma privea speriat m-a cuprins intr-o imbratisare, atat de calda, o imbratisare de care aveam foarte multa nevoie in acest moment. Ne desprindem usor din imbratisare, iar apoi Naruto se aproprie usor de ....... Suspans






hey everybody... am adus capitolul 4 si da am reusit sa va las in suspans.... Sunt malefica muhahaha

ps: la 2 comuri aduc nextul...
scuze ca e scurt

Buna !
Ms. ca m-ai anuntat !
Mi-a placut foarte mult !
Imi palce atitudinea sakurei !
A fost interesant !
Anunta-ma la next !

am adus capitolul 5, sper sa va placa



CAPITOLUL 5

~~~ Rapirea partea I ~~~


Sasuke pov:

Totul decurge conform planului... In curand o voi avea pe rozalie, voi putea obtine tot ce vreau de la ea.
Tot ce mai trebuie sa fac este sa astept, dar nu mai am atata rebdare. Am asteptat deja 2 ani, poate si mai mult. Nu stiu cum de nu am realizat, ce greseala enorma am facut cand am plecat din sat. Dar ce e important e faptul ca o voi revedea curand, o voi simti aproape de mine, ii voi simti inima batand tot mai tare , dupa fiecare atingere. Ii voi simti parfumul ei fin, care miroase a flori de cires, dar ce e mai important din toate acestea este faptul ca o voi simti aproape de mine...

Cand am vazut-o printre daramaturile si praful acela, arata ca o printesa razboinica...Arata asa de...scimbata. Si privirea ei ara diferita, arata faptul ca este gata sa lupte pana la capat. Nu mai are acea privire de fetita prostuta, recunosc s-a schimbat.


Suntem in drum spre noul barlog care se afla langa satul nisipului, mai avem o zi si ajungem, doar o zi ma desparte de floarea mea de cires.
Drumul e foarte lung asa ca vom fi nevoiti sa ne oprim la o cabana. Cu ajutorul unui jutu interzis, invatat de la Orocimaru camuflez cabana in asa fel incat sa nu fie detectata nici de cel mai puternic dujman... Intram, unde intunericul predomina, la fel ca in inima mea inghetata, inima mea care a incetat sa mai bata de mult timp. Si acum ma intreb, de ce am ales calea aceasta? Vroiam razbunare, dar niciodata nu m-am gandit la persoanele din jurul meu pe care sigur le-am ranit enorm, niciodata nu mam gandit la Sakura si la cee ce a simtit ea cand am parasit satul, dar un lucru il stiu, ea m-a iubit si cred ca acest sentiment se mai afla inca in inima ei, doar ca are nevoie de un impuls, de o mica scanteie care sa aprinda flacara iubirii ei pentru mine...

Intunericul pune stapanire peste padurea cea deasa, iar luna este incoronata ca fiind regina cerului, iar stelele ce stralucesc o fac sa fie si mai minunata...
Este o seara la fel de senina, ca si seara aceea in care am parasit Konoha...

flashback:

Sunt aproape de iesirea din sat, dor vreo cativa pasi mai e nevoie , iar apoi voi pleca pe calea razbunarii. Stiu ceea ce fac este o mare greseala. Oare merita sa imi parasesc prietenii si toate amintirile pe care le am in acest sat doar pntru razbunare. Nici eu nu stiu ce sa mai cred, dar pana la urma voi pleca...
Sirul gandurilor este intrerupt de catre o voce, atat de catifelata, care imi striga numele cu atata durere
-Sasuke...
Vreau sa ma intorc spre ea, dar instinctul meu imi spune sa nu o fac, pentru ca este o greseala.
Stateam cu spatele la Sakura, apoi o aud cum incepe sa voreasca:
-Sasuke, nu pleca, te rog nu ma parasi, tu esti tot ceea ce am,Sasuke... Te rog... Te iubesc Sasuke...

In acel moment inima imi spunea sa ma duc la ea sa o iau in brate si sa o calmez, dar instinctul si corpul meu nu se lasau ghidate de inima. "Imi pare rau Sakura, dar ceea ce fac este pentru binele tau si al satului, eu sunt un monstru, o fac pentru tine...
" vroiam sa spun aceasta fraza dar pur si simplu cuvintele nu imi ieseau pe gura... Imi intorc, capul spre ea, iar singurele cuvinte pe care am reusit sa le spun au fost:
-Esti enervanta...
Nici mie nu imi vine sa cred, cum am putut sa spuna asaceva?
Trebuie sa repar acest lucru, trebuie sa o fac sa plece, pentru ca de altfel, nu cred ca voi mai putea pleca eu...

Cu o viteza uluitoare ma duc in spatele Sakurei si o lovesc in spate scurt, nu inainte de a-i rosti in soapta un singur cuvant "multumesc" ,iar apoi ea adoarme...
Pentru ce ii multumesc? Pentru tot ce a facut pentru mine, ea a fost tot timpul aproape de mine, chiar si atunci cand ma comportam ca un cub de gheata lipsit de inima, ea nu a incetat sa ma iubeasca si sa continue sa spere ca intr-o zi totul se va schimba...

Ea cade, dar nu reuseste sa faca conctact cu asfaltul tare, deoarece reusesc sa o prind. O iau in brate si o asez pe o banca de langa parcul din apropriere... Ma uit la ea, e la fel ca un inger, doar ca nu are aripi... Nu pricep, cum de o pot parasi, cum o pot lasa in acest moment singura?
Nu mai rezist tentatiei si o sarut usor pe frunte. Cand buzele mele au facut contact cu fruntea ei fina, un sentiment de regret mi-a strabatut tot corpul, in acest moment as vrea sa stau langa ea, sa o simt aproape, dar trebuie sa plec pentru ca sunt diferit, eu sunt un monstru.
Imi continui drumul spre razbunare, dar nu inainte sa depun un jutamant:
-Jur ca ma voi intoarce dupa tine, Sakura Haruno, iti jur asta...

Endflashback



Intru in noua mea camera, care nu avea prea multa moblia. Doar un pat si o noptiera.
Pun sabia langa noptiera, iar camasa mea de un alb imaculat aluneca incet pe pielea mea fina si alba, facand contact cu podeaua din lemn de stejar.

Ma pun pe pat, dar nu reusesc sa adorm...
Ma gandesc in continuare la Sakura si la acel moment mult asteptat, dar dintr-o data sirul gandurilor mele egoiste imi sunt intrerupte de catre Karin. Intra pe usa camerei, fara sa bata si incepe sa tipe ingrijorata, ca Naruto se aproprie de barlog...

Sar ca ars din patul moale in care mi-as fi dorit sa imi petrec urmatoarele ore, apoi iau camasa de pe podeaua rece si ies grabit din barlog...

In fata ascunzatorii se afla Naruto, care parea foarte calm, parca nimic nu s-ar fi intamplat.
Se aproprie usor de mine, iar in fata imi sare Suighetsu pentru a ma apara. Isi scoapte sabia cea lunga, care a apartinut odata lui Zabuza, iar apoi o indreapta spre el.
Ii pun mana in parul albastru ca cerul lipsit de nori, iar el isi intoarce capul spre mine. Dau aprobator din cap si ii dau de inteles ca totul este in regula. Suighetsu se retrage, iar eu incep sa merg incet spre Naruto, el se iuta fix in ochii mei negri, iar eu faceam acelasi lucru, incerc sa il controloz cu un ghenjutu dar nu pot, este prea dureros. Pana acum nimeni nu mi-a putut rezista unei asemenea tehnici, credeam ca e imposibil sa-i rezisti, dar se pare ca nu e adevarat.

Naruto formeaza o minge de ceacra albastra si incepe sa fuga spre mine,in timp ce striga "rasengan". Cand se afla la mai putin de cinci metri de mine, din pamant au inceput sa iasa niste lanturi, care l-au inconjurat pe Naruto si l-au imobilizat in acelasi timp, saracutul, nu mai putea sa se miste...
Langa mine apare Karin, care incepe sa ma felicite pentru ca l-am prins pe blond, Jugo, o prinde strans de brat si incearca sa o ia de langa mine, dar nu reuseste. Ma intorc spre ea brusc si ma uit in ochii ei rosii ca focul iadului si ii spun usor:
-Ori pleci, ori o sa regreti ca m-ai cunosti.

Se uita uimita la mine, iar apoi si-a trecut mena intrun gest nervos prin parul ei rosu ca macul.
Ma intorc spe Jugo si Suighetsu, iar ei inteleg ceea ce vreau sa le spun si o urmeaza pe Karin.

Ma uit la blondul din fata mea, se vede ca a lucrat mult.
Privirea lui arata curaj, la fel ca cea a Sakurei.
-Unde e Sakura?Il itreb scurt si la subiect pe blond, apoi urmeaza o tacere apasatoare...
Naruto lasa capul in jos si se uita la pamant, apoi incepe sa rada isteric, iar dupa scurt timp apare si raspunsul multasteptat.
-De ce vrei sa sti?... Ti sa facut cumva dor e ea sau ai nevoie doar de puterile ei. Cred ca zvonurile au ajuns si pe la urechile tale...
-Nu ma intereseaza, zvonurile tale, zi-mi unde e Sakura!
blondul se iuta la mine, iar pe buze ii aprare un zambet triumfator.
-Si ce se intampla daca nu iti spun?
-Atunci o sa aflu singur...

Ma aproprii de blond si ii pun mana dreapta pe cap, el incearca sa scape dn stransoarea lanturilor dar degeaba. Aceasta e o tehnica secreta e care am copiato de la un ninja foarte puternic. Lanturile se strangeau din ce in ce mai tare, asta daca incercai sa scapi.
Inchid ochii apoi vad tot ce a facut Naruto in ultima zi... Il vad impreuna cu Sakura luandu-se in brate, iar apoi o vad pe rozalie cum incepe sa planga cu lacrimi amare, apoi Sai se aproprie de una dintre fetele care m-au ajutat sa imi pun planul la punct, dar pentru ca a devenit enervanta, am ucis-o, ii pune mana pe cap, iar apoi le povesteste doar ce a putut vedea, adica doar locul spre care ma indrept eu... Ei se indreapta spre un oras care se afla la mica ditanta de barlog, unde se cazeaza la o pensiune. Se pare ca blondul a reusit sa scape, in timp ce capitanul, Sai si Sakura dormeau...

Planul meu ar fi mers foarte bine, daca nu venea pramatia asat sa mi-l strice...
Stiam de abilitatea secreta a lui Sai de a vedea trecutul persoanelor moarte si de aceea i-am sters memoria fetei inainte de a plceca, am lasat doar locatia in care ma aflu si speram ca ei sa vina de dimineata sa ma atace, dar Naruto a fost prea nerabdator sa ma vada...

Il lovesc pe blond intr-un punct sensibil din spate, care il face sa adoarma instantaneu, apoi incerc sa ii sterg memoria dar nu reusesc, asa ca fac aceste amintiri sa devina un vis... Il chem pe Jugo si ii dau ordinul sa il duca pe Naruto inapoi in satul de langa ascunzatoarea noastra si sa-l lase intr-un parc pe o banca.

Buna!Hei se pare ca sunt prima * again *!Ce fic frumos avem noi aici , mai ales unul Shippuden * sincer eu caut numai ficuri Shippuden asa ca acesta este unul preferat dintre multe altele! *.Acesta este un capitol si mai frumos ai evoluat mult.Sunt incepatoare si nu am voie sa critic ins adupa mine sincer , ai un fic minunat!Felicitari!Astept next si sper sa ma anunti! Te !

Soarele se ridica maiestros pe bolta cereasca si vesteste o noua zi. Ziua aceasta avea sa fie una foarte importanta pentru o persoana, mai precis pentru Sasuke Uchiha.
Dorinta lui de a prinde un ninja dintre cei mai buni se va putea implini cat de curand, dar ce se intampla cand planurile nu merg asa cum trebuie, cand o persoana pe care o credea moarte apare dintr-o data si strica totul...

Baiatul cu ochii de un abis intunecat statea pe tronul special amenajat pentru unul din cei trei sanini, doar ca era ocupat de Sasuke, cel care a reusit sa il ucida pe Orocimaru. Parul lui negru asemenea penei corbului era ciufulit, iar o lacrima i se prelingea pe obrazul alb ca spuma laptelui. Îi era frica... daca rozalia nu va vrea sa stea cu el, daca va dori sa pleca, mii de intrebari se invarteau prin capu, dar el trbuia doar sa astepte, rabdarea e tot ce mai avea.

Astepta ca planul lui sa se implineasca, astepta ca floarea lui de cires sa vina mai repede si apoi sa o poata lua si sa plece cat mai depatre de acel loc... Dar planul lui a luat o intorsatura ciudata, planul lui a fost distrus...
Usa camerei in care se afla tronul s-a deschis cu un scartait deranjant, iar pe ea a intrat un sarpe de culoarea ierbii proaspete de primavara.

Sarpele sa tara incet pe podeaua de lemn, care era foarte prafuita, semn ca nimeni nu a mai fost de mult timp acolo. Sarpele incepe sa sâsâie:

-Sssstapane, SSSasssuke ssssunte-m atacati de Akatsuki ..

Sasuke se ridica brusc de pe tonul vechi si prfuit si face sarpele sa dispara intr-un nor de fum, apoi iese in fuga din camera intunecata.
Alerga pe holurile intunecate ale ascunzatorii, care aveau din loc in loc, cate o torta, care se vedea pentru cateva secunde, iar apoi se stingea din cauza vitezei pe care o avea brunetul.

Sasuke ajunge la o rascruce a tunelului, apoi face inca trei clone, care le trimite pentru a-i anunta pe ceilalti coechipieri ai sai de atacul surpriza.

Dintr-o data se aude o bubuitura puternica, iar in fata baiatului apre o persoana care ii semana leit.
Acest strain avea ochii de un rosu aprins, aprul ii era lung si prins intr-o coada lunga ce ii cadea in valuri pe spate, iar chipul sau alb era acoperit de cateva suvite de par negre asemenea creului fara stele. Strainul ia pozitie de lupta, iar apoi vrea sa il atace pe Sasuke, dar in fata acestuia apre Jugo, unul dintre coechipierii lui Sasuke. Muschii puternici a lui Jugo au barat lovitura directa a starinului, care ii era destinata lui Sasuke.

In ochii lui Sasuke se putea citi uimire si mai alea teama. Brunetul da doi pasi inapoi apoi isi pierde echilibrul si cade. Jugo primeste o lovitura puternica de la acea persoana misterioasa si cade pe jos langa seful lui.

Sasuke se uita in ochii strainului, apoi reuseste sa spuna doar un singur cuvan, care descrie ata de multe:
-Frate....
Strainul se iuta la brunet. Ochii lui exprimau dezamagire.
Se deplasa din ce in ce mai aproape de brunet, care tremura de frica...
Se apleaca, iar apoi il loveste cu degetul aratator de fruntea, apoi spune:
- Credeam ca daca iti dau putere vei sti sa o folosesti, dar tu, pur si simplu continui sa distrugi vieti ale oamenilor care nu au nicio aparare... Puteai sa iti folosesti puterea in scopuri nobile... dar strainul nu a putut sa continue din cauza ca a fost intrerupt de Sasuke, care il privea uimit.
- Cum vroiai sa imi folosesc puterea in scopuri nobile, la fel cum ai facut tu si ai distrus intreaga familie. De ce nu ai murit, Itachi? De ce nu esti acum undeva in pamant si putrezesti, eu care vroiam sa ma razbun pentru tine si pentru ca ai fot fortat sa ne ucizi intreaga familie, acela a fost scopul tau nobil... asta crezi tu ca e o fapta buna?
Itachi nu a mai putut sa raspunda la spusele fartelui sau, nu se astepta la asaceva din partea lui.
- Nu am venit aici pentru tine, am venit pentru alcineva, o persoana care merita putere, o persoana care merita puterea mea, iar dupa ce i-o voi darui, voi putea muri linistit.

Liistea s-a asternut incet in incaperea pe jumatate diatrusa. Fiecare astepta ca celalalt sa spuna ceva, dar dintr-o data acea liniste a fost spulberata de inca o explozie care a reusit sa distruga incaperea in intregime.
Jugo se afla jos, langa Sasuke, iar Itachi era in fata lui Sasuke.
In jurul lor se aflau o multime de pietre care au mai ramas din zidurile interioare ale ascunzatorii.

In fata lui Sasuke, Itachi este inlocuit de un nor de fum foarte dens, iar din acest nor de fum iese Naruto care avea formata in mana stanga o bila de ceacra albastra care se rotea. Lovitura ii era destinata lui Sasuke, dar blondul l-a ratat. Sasuke il loveste pe blond puternic in spate, iar acesta cade pe pamant inconstient.

Brunetul se ridica de pe pamant si le transmite celorlalti planul de lupta prin puterea mintii. El folosea un jutu interzis cu acre putea comunica cu ceilalti membrii ai echipei sale doar cu puterea mintii.

Dupa ce acel praf se risipeste, brunetul vede inca trei silueta. Una apartinea rozaliei, iar celelalte doua apartineau celorlalti membrilor din echipa lui Naruto, cei doi ai fost prinsi de lanturile care ai iest din pamant, iar apoi au fost injectati de Karin cu un somnifer foarte puternic.

Rozalia statea incremenita in fata lui Sasuke, il vedea pe Naruto cum zacea intins pe jos langa uriasul cu par portocaliu.
Capitanul Yamato era inconstient, la fel si Sai... Ea nu putea face nimic, se simtea neajutorata si neputincioasa in fata brunetului.
Mainile rozaliei au inceput sa transpire, iar ea tremura din toate incheieturile, teama i se putea citi cu usurinta in ochii ei verzi asemenea ierbii. Lacrimile se puteau observa cu usurinta in coltul ochilor acestei fete, dar se abtinea sa nu planga, vroia sa para tare in fata duşmanului, dar teama pe care o traia in acel moment a invins, iar lacrimile au inceput sa se prelinga pe obrajii rumeni ai fetei.

Brunetul era din ce in ce mai aproape de rozalie, dar cand era la mai putin de cinci metrii de ea, in fata lui, apare Itachi cu, care il injecteaza pe Sasuek cu un drog, iar brunetul cade la pamant inconstient.
Cu ultimele lui puteri a putut-o vedea pe rozalie cum este luata de catre fratele sau mai mare.
Rozalia incerca sa scape dar fara rost, Itachi era mult mai puternic decat ea...
Intunericul pune stapanire pe brunet, iar el incet adoarme din cauza acelui drog.
Langa el apar ceilati membrii si incearca sa-l trezeasca dar fara rost, el zacea inconstient, la fel si Jugo.

Unul dinte coechipierii lui Sasuke era o fata, paul ei era rosu ca petalele macului, iar ochii ei eraula fel de rosii ca amurgul de vara. Fata isi impreuneaza mainile, iar apoi incepe sa pluteasca in aer, fiind inconjurata de o ceacra de culoare rosie.
Aceasta fata incepe sa rospteasca niste cuvinte, apoi numele fiecaruia si un fel de vraja:
-Sasuke, Karin, Jugo, Suighetzu Jūkyo Uchi de no bīmu, apoi toti cei carora le-a rostit numele dispar intr-un nr de fum

***

Din creanga in creanga sarea Itaci Uchiaha, unul dintre supravietuitorii acestui clan maret. El ar fi tebuit as fie mort, dar a reusit sa supravietuiasca luptei contra fratelui sau mai mic.
O parte din puterea sa i-a daruit-o fratelui sau, dar in ultima vreme l-a urmarit si a vazut in ce scopuri foloseste aceasta putere. Nu erau acopuri nobile, mai de graba erau scopuri egoiste. Se folosea de aceasta putere pentru a ucide oameni nevinovati, care nu aveau nici un amestec in dorinta lui de a se razbuna.
Dar de unde a aparut acea dorinta? Dorinta de razbunare a fratelui au s-a nascut din vina Konohai. Satul i-a dat lui Itachi dreptul de a alege, ori isi ucidea clanul, sau un al patrulea razboi ninja putea incepe.
Itachi a ales ceea ce a crezut ca e corect, dar din cauza acestei decizii, s-a ales cu ura pe care i-o poarta fratele sau ma mic.

Brunetul o privea pe fata care era inconstienta in bratele sale, ea era cea care merita puterea lui. Doar ea il putea indrepta pe fratele lui mai mic spre un drum fara razbunare, ea era singura capabila...

Itachi stia de planul de rapire pe care l-a organizat Sasuke cu mult timp in urma, stia ca el o vrea pe Sakura pentru puterea lui, dar Itachi spera ca puterea dragostei pe care i-o poarta Sakura lui Sasuke,sa fie mai puternica decat dorinat de razbunare...
Cei doi se indreptau spre o pestera care a apartinut candva organizatiei numita Akatuchi, doar acolo ii putea transmite Sakurei puterea sa.

In fata lor se afla o stanca usrasa, iar dupa ceItachi a lovit acea stanca cu piciorul, stanca s-a desfacut in doua, iar inauntru era o pestera secreta.
Inauntru in acea pestera linistea si intunericul predominante, dar spre deosebire de liniste, intunericul era nesfarsit.
Itachi o pune grijuliu pe Rozalie jos la intratea in pestera, iar acesta ianinteaza trei pasi, apoi face niste semne din maini, iar in pestera se aprind o multime de lumanari.

Ochii de smarald ai fete se deschid usor, iar din acestia incep sa curga lacrimi... Statea jos paralizata, mainile si corpul ei nu primeau cmenzile de la creer, nu se putea misca.

Itachi se aproprie de rozalie îsi uneste mainile intr-un semn mai ciudat apoi rosteste un singur cuvant: ''elibereaza'', iar apoi rozalia s-a putut misca in voie.
- Stai liniştita n-o sa-ţi fac niciun rau... de fapt am foarte mare nevoie de tine
Ochii rozaliei exprimau frica şi in acelaşi timp şi regret. Ea vazut toata lupta, daca îi poate spune asa, dintre baieţi. Îi părea rau pentru Naruto si pentru restul eschipei sale... îi parea rau ca nu a putut sa îi ajute.
Itachi o ajuta pe rozalie să se ridice, apoi o roaga pe Sakura sa aiba incredere in el. Fata nu ştia ce sa faca, sa aiba incredere in unul dintre cei mai mari duşmani ai săi?
Rozalia a inceput sa vorbeasca cu multa teama in gals, vocea îi tremura, la fel tot corpul. Se temea pentru viata ei...
- De ce ai nevoie de mine?
- Nu eu am nevoie de tine, Sasuke are nevoie de tine... Sakura el s-a schimbat mult de cand am ucis intreg clanul, dar daca ai sti motivul, crede-ma ai avea alta parere. Trebuie sa îi deygheti inima lui Sasuke, iar tu esti singura capabila de acest lucru, doar tu o poti face...
Fata era derutata, nu stia ce sa faca, sa îl creada? Merita el increderea ei? Fata prinde curaj, nu se mai simtea amenintata in preasma lui Itachi...
- Te ajut cu o conditie, spune-mi de ce ai ucis intreg clanul, nimeni nu stie asta...
Brunetul o roaga pe rozalie sa ia loc pe o piatra, apoi incepe sa îi povesteasca totul...
- Cand eram de varsta ta am primit ordin de la consiliul satului sa imi ucid intregul clan, dar eu ni ii puteam ucide pe toti, exista o persoana la care tineam prea mult pentru a o ucide, acea persoana e Sasuke. Toti dadeau vina pe mine, nimeni nu s-ar fi gandit ca in spatele asasinatuli statea de fapt consiluil, eu aram de fapt doar un pinion... Am ajuns sa fiu un ninja fugar, iar apoi m-am alaturat organizatii Akatsuki. Sakura vreau sa iti dau tie puterea mea, cu o conditie, ajuta-l pe Sasuke sa se schimbe, ajuta-l sa uite ca nu a avut familie, fa-l sa uite de tot...
Vocea brunetului se stnge din ce in ce mai mult la fiecare cuvant rostit, spera ca ea sa-l ajute, spera sa îi schimbe viitorul fratelui sau...


Bun... acesta a fost nextul poate ca l-am adus cam tarziu dar mai bine asa decat niciodata.
Sper ca nu am facut ceva rau... am scris din perspectiva autorului nu a personajelor, spuneti-mi voi cum va place mai mult...
P.S. daca vreti puteti comunica cu personajele, le puteti pune intrebari fiecaruia...

Buna !
Ms ca m-ai anuntat !
Mi-a placut foarte mult !
A fost dragut !
Te rog anunta-ma cand pui nextul !

Buna! Am citi intreg ficul si pot spune ca imi place dar mai ai de lucrat. Trebuie sa fi foarte atenta la greselile de ortografie si sa descri mai mult sentimentele personajelor. In alte cuvinte trebuie sa ti ont de sfatul criticilor. Daca faci asta cu siguranta vei deveni mult mai buna. Sper sa ma anunti cand pui nextul , sunt nerebdatoare sa aflu ce se intampla in continuare. Te

Buna! Imi pare rau ca nu ti-am dat com. dar doar acum m-am inregistrat pe forum.
Ceea ce vreau sa-ti spun e ca-mi face o mare placere sa-ti citesc ficul si ca sper sa ma anunti la next.

bunaaaaaa ms de anunt ai cateva greseli de ortografie dar se trec cu vederea ...cred imi place ficul thau si abea astept nextu !