Intuneric

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

    De cate ori un baiat mi-a spus "Te iubesc." stateam sa ma gandesc daca fac bine, iar pana acum toti m-au ucis.
Am reinviat datorita prietenilor, insa dupa un timp iar cadeam prada acestui sentiment, dragostea. Toti baietii s-au dovedit a fii la fel, insa cu cat avansam cu atat reuseau sa ma faca sa ma ranesc singura, chiar putand sa imi induca ganduri negre in suflet. Da, m-am taiat, am fumat si multe altele doar pentru ca am simtit o disperare oribila. Unele prietenii mi s-au naruit, unii ma considera emo, iar altii zic ca cersesc atentie. Aceleasi pareri de atat de multe ori auzite, pana cand... am dat de un alt baiat. L-am cunoscut prin intermediul creeatiilor sale. In ele am gasit sufernita, sau cel putin eu am vazut asta. Am inceput conversatiile pana cand s-a ajuns la acelas punct, aceleasi doua cuvinte. M-am speriat ingrozitor deoarece stiam ca inima nu ma lasa sa zic nu si ca simteam la fel pentru el.Un lucru a fost deosebit la asta: Nu am mai stat pe ganduri, nu am mai analizat, ci pur si simplu am zis cu mana pe suflet " Te iubesc!". Simteam alinare, fericire, iar mai presus de toate, simteam cu adevarat protectie. Da, un suflet care tine la mine si care ma protejeaza de durere cum poate el... Il ador si chiar foarte mult.
    La scoala, inca sunt crezuta o tipa care isi vrea moartea. Da, toti ajungem in pamant, insa durata de viata e diferita la fiecare. Stiu asta, insa vreau sa traiesc pentru el. Am atatea zile in care imi vine sa ma arunc puri si simplu in negura, iar el reuseste prin simplul "Buna" sa ma opreasca. Ciudat cum un om poate sa iti salveze viata atat de usor, insa e bine. Pot simtii ca... traiesc in pace macar cateva momente din viata.

    Bun, deci e un fel de multumire la adresa lui. :) O sa mai pun si altfel de creeatii pe aici, dar am vrut neeaparat sa pun asta prima. Sper sa va placa.

Ai facut ce?/:) Ce mama de bataie iti iei cand ne intalnim!
Intr-adevar, iubirea e un sentiment mirific ce te duce departe,pe Marte. E interesant ca ai intalnit deja acest sentiment la anii tai putini(vorbeste acum adulta din mine). Majoritatea fetelor o intalnesc de la 15 ani in sus.
E frumos. Abia astept sa vad continuarea.

Gânduri şubrede

Aceleaşi zile monotone, aceleaşi activităţi, aceiaşi oameni plictisitori şi agresivi! Deja devenisem eu monoton! În fiecare zi mă întrebam când acel ceva din viaţă, a mea, se v-a schimba. Pentru asta m-am străduit destul de mult... am reuşit să mă închid în mine, am făcut un lucru de care şi eu m-am mirat: am început a scrie. Primul semn de la această activitate a fost unul bun... scriam pentru mine, îmi plăcea ceea ce fac. După ce am întâlnit o anume persoană, totul s-a schimbat. Niciodată nu m-am gândit că se va întâmpla ceea ce în acel moment eu nu gândeam. Deja de la prima discuţie am simţit că îmi mai revin din starea aceea de handicap mintal din care nu putea să izvorăsc nimănui nimic, ci muream încet cu răul deja în mine. A trecut mult timp de când am cunoscut-o şi deja... În mintea multor oameni eram văzut drept un om nedemn de iubire, dar acele gânduri mârşave şi fără cunoaştere s-au spulberat. Toţi doreau să ştie cine sunt, cum sunt, cine e acea fată, cum arată... Eu... nicigând, nu vorbesc cu cei care nu merită.
De la multele discuţii am reuşit să ne cunoaştem încet-încet, să ne spunem of-urile şi să ne ajutăm cu un gând o promisiune. Din acea zi ştiam că relaţia va urca, dar eu nu eram pregătit încă de asta. A urmat numărul de telefon apoi... din ce în ce mai des. Mă simţeam o persoană onorată că cineva dorea să vorbească atât de mult cu mine şi eram încântat că-mi pot oferi încrederea cuiva care chiar merită. La început nu am reuşit s-o fac... vorbeam ca două cunoştiinţe dar ştiam şi ştia ce simte. Eu am facut primul pas şi am spus-o ,, Te iubesc ! '' De la acea vreme, a fost foarte încântată că a auzit, de la mine, asta, iar eu eram în culmea extazului că emoţiile mele m-au lăsat s-o fac. În acest moment mi-e teamă ca această relaţie să nu se distrugă... nu este la fel de şubredă ca celelalte şi simt că este una specială. Acum, pentru această persoană, mi-as oferi fericirea, viaţa, totul sa ştiu că niciodată nu mă va părăsi şi mă va privi ca băiatul timid care crea !

Bine,lasa-ma cateva secunde sa imi revin.
Deci am lacrimi in ochi! Eu aproape ca plang! Eu nu plang niciodata,sunt de piatra,nu am sentimente!
E foarte frumos! Vezi iubirea cum o vad si eu adica te sacrifici pe tine pentru persoana iubita.
E foarte frumos! *bis* Atata timp cat va iubiti totul va fi bine.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Inca si acum imi amintesc prima discutie care a durat mai mult de treizeci de minute. De la inceput, dupa cum scria pe mess era clar ca viata incepe sa-l doboare, dar nu puteam spune ca eu era intr-o stare mai buna. Eram ingrozitor de nervoasa, chiar tremuram si nu stiam cum sa ma opresc. La mai multi am reusit din prima sa ii fac sa se deschida, insa el era inchis. Nu am reusit atat de repede sa priveasca mai bine totul, insa incet am inceput sa il cunosc. De la inceput am dorit sa il fac sa aibe incredere. Avea multe inchise in suflet, simteam chiar daca doar scriam si nu ne vedeam. Incet, chiar si eu m-am calmat si am inceput sa fiu fericita cand vorbeam. Eu am reusit sa ii mai deschid sufletul, iar el m-a facut sa privesc si raul din jur. Mereu eram buna cu cei din jur, chiar daca rasplata era o injuratura. Nu puteam sa fiu sincera cu mine, dar mite cu cei din jur? Luasem o decizie inca de la prima mea convorbire cu el, iar cand am inceput sa vorbim si la telefon, simteam cum prindeam si curaj. Devenisem, dubit, din ce in ce mai fericita. Nu mai vroiam sa imi mai fac lucruri rele, deoarece stiam ca putea sa faca acelasi lucru daca eu pateam ceva. Incepusem sa tinem unul la altul, pana cand prietenia s-a transformat in iubire.
Acum, inca mai am amintirile ingrozitoare de dinainte sa il cunosc. Chiar si azi reusesc sa ma mai bantuie noptile cand stateam si plangeam pana dimineatza si zilele cand luam energizant la greu cat sa mi se faca rau, spitalul fiind telul meu. Cand m-am taiat nu mai vroiam sa mai traiesc deloc. Vroiam doar sa scap de durerea ce se acumulase in mine si n-o puteam spune nimanui pe de-antregul.
Acum, sufletul imi e bine atata timp cat si al lui este. Daca el rade si e fericit, atunci orice suparare as avea ar trece. Il iubesc mult si am de gand sa ii fiu mereu aproape.

Întuneric...

Există și zile bune și zile rele, așa-i ? Pot spune că am avut de toate. Existau zile când eu mă desconsideram iar ea, după mine. Existau și zile când râdeam și glumeam însă acum, nu știu de ce, nu prea le mai pot vedea numărul. Mă simt îngrozitor de rău când văd că ea mă poate ajuta iar eu nu și încep să mă schimb. Nu aș vrea niciodată ca eu s-o schimb sau să o influențez în ceva ce pe viitor o va marca. Simt o atracție... simt o atracție pentru că este diferită. Există un sens, un non-sens dar și înțelegere. Este un bun prieten și mă poate înțelege întotdeauna. Există unele părți care uneori le folosește cu cineva care merită. Uneori eu sunt una din acele persoane. Mă deranjează că există o scuză în fiecare propoziție de-a ei însă pentru ea fiecare cuvânt înseamnă ceva. De fiecare dată când eu am spus ceva greșit, fără să gândesc, ea mi-a adus contrariul și tot odată adevărul. De la un simplu comentariu, de la simpla cunoștiință totul s-a transformat treptat într-o iubire. Chiar daca încă mai este o distanță, ne iubim și ne înțelegem reciproc și am de gând ca întotdeauna s-o ajut cum pot. Aș putea să încep chiar acum însă știu că încă este fericită...!

" Caci te" iubesc " cu ochi pagani
Si plini de suferinti,
Ce mi lasa din batrani
Parintii din parinti."

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

In fiecare zi vin nervoasa si deznadajduita de la locul numit scoala. Da, ne trebuie, insa nu cred ca este necesar si sa existe oameni in ea. Putem si sa invatam acasa, dar suntem nevoiti sa socializam si sa invatam sa fim toleranti cu cei din jur. Ei bine, eu nu prea o cunosc pe doamna "Toleranta" si nici nu am de gand sa o fac vre-o data. Sunt de-a dreptul impotriva generatiei acestea de copii needucati si fitosi care se considera stapani pe toate. Mereu ma enervez pana la limita, iar uneori trece de ea. Nimeni nu a reusit pana acum ceva timp sa ma scoata dintr-o criza de nervi, insa intr-o zi, el a reusit sa imi insenineze ziua. Prin simplul fapt ca vorbeste cu mine si ca imi este alaturi mereu ma face sa ma simt speciala si fericita. Uit de toate in momentul in care vorbim si reuseste sa ma calmeze. Cand cineva ma infurie, el ma linisteste reusind sa imi linisteasca sufletul ranit si sa imi alineze durerile. Ii voi fii mereu indatorata pentru ceea ce face si mereu voi incerca sa il rasplatesc si nu doar pentru faptul ca ma domoleste, ci si pentru ca ma accepta. Multi nu vor sa aiba de-a face cu mine deoarece nu sunt feminina si nici nu incerc sa arat cat mai bine, iar el ma accepta si vede interiorul meu. Am avut un scut in jurul inimi si s-a spart, iar acum, el este doctorul sufletului meu, reusind in acelasi timp sa ma apere si sa ma faca fericita. Mereu il voi iubi cu toata fiinta mea si ii voi fii alaturi.

Mihai Eminescu asta... in love

Lucrarea ta este frumoasa, plina de emotii si trairea acelor stari de nervozitate pe care numai tu le poti simti asa. Ma bucur ca exista totusi cineva care sa reuseasca sa te faca sa zambesti si e bine ca ai reusit sa iti deschizi inima in fata acestui individ ce face minuni. Ma bucur, de asemenea, ca impartasesti cu noi micile tale franturi de ganduri si ca te mai eliberezi de tot ceea ce te inconjoara in acest fel. :)

Nota: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] nu a putut posta=> postez eu de doua ori.(:

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

In fiecare seara stau si analizez cum de la o fata inchisa si neagra la ceva mai colorata. Am atatea urme din trecut care odata cu ziua in care l-am intalnit au inceput sa se vindece. Cum am mai spus, el imi este ingerul care imi alina orice durere sau suparare si ma face sa ma simt speciala.
Noaptea, cand nu pot dormii, stau si ma gandesc la fiecare lucru care l-a facut pentru mine si l-a cum m-a schimbat in bine. Toate acele zile in care veneam plangand de la scoala si cand incepeam sa vorbesc cu el si reusea sa-mi transforme lacrimile in suras. Inca reuseste sa faca asta si sunt sigura ca o va face mereu. Imi este aproape intotdeauna si are grija de mine, protejandu-ma de lucrurile rele. Imi face viata mai buna si reuseste sa ma faca sa doresc sa traiesc. Il iubesc ingrozitor de mult si atunci cand nu ii este bine sau cand are ceva incerc mereu sa il ajut si sa ii fiu cat mai aproape.
In ochii lui vad o lumina frumoasa de sinceritate, chipul lui e angelic iar in sufletul lui vad si tristete si bucurie. Poate eu nu sunt perfecta ca el, insa incerc sa fiu si vreau sa fie fericit, chiar daca il mai supar uneori, intentiile mele sunt bune. Este inima mea si am de gand sa ii fiu mereu alaturi.

Da, desigur ca m-a luat plansul scriind asta.:) Enjoy.

Mă bucur enorm că am ajuns să fiu martora iubirii voastre dap !

Îmi pare rău pentru toate răutățile pe care le-ați avut de suferit în trecut, însă acum este momentul să dați uitării toate neplăcerile vieții și să vă gândiți la cât de frumos a înflorit mugurul iubirii. E bine că v-ați găsit alinarea unul în altul, e bine că ați devenit speranță unul pentru altul. Motivul pentru care trebuie să încetați să vă răniți și să trăiți în trecut este dragostea voastră, așa că fiți optimiști și bucurați-vă de realizările voastre a hug

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]