Capitolul 1
Sambata dimineta. Alarma incepe sa urle ca disperata, de parca salvarea omenirii ar depinde de distrugerea minunatelor mele vise. Intind mana dupa telefon pentru a opri oroarea, dar cred ca neno**citul fuge de mine, pentru ca eu intind mana din ce in ce mai mult, dar tot nu-l gasesc.
Tot intinzandu-ma, inevitabilul s-a intamplat: fata mea a facut o dureroasa cunostinta cu podeaua. Il voi face pe sadicul ala care a inventat podeaua sa plateasca, chiar de-ar fi sa merg pana in Iad dupa el. Dupa cateva blesteme , am observat ca telefonul fusese in tot acest timp in cealalta mana a mea. Sfanta placinta, adolescentii din ziua de azi nu mai au de loc spirit de observatie.
Dupa ce trantesc telefonul de perete dezmembrandu-l, ma bag inapoi in patut sa imi termin somnicul, pentru ca daca Sakura nu isi tremina somnicul, Sakura e nervoasa. Nu vreti sa ma vedeti nervoasa. Am facut cursuri de auto-aparare si imi mananc toate legumele, asa ca feriti-va!
Inchid ochii linistita, intrebandu-ma ce mi-o fi trecut prin cap cand mi-am pus alarma sa sune sambata, la 7 dimineata. Si atunci ma loveste o idee atat de tare incat imi invineteste ochiul (de asta nu gandesc prea des, sa nu se intample accidente). Eu nu mi-am pus nici o alarma sambata. Asamblez telefonul cat de repede pot si ma uit sa vad ce zi e. Si atunci vad cel mai oribil cosmar din toata viata mea. E vineri! Nuuuu….De ce mi se intampla toate mie?De ce nu nesuferitei mele vecine, sau scumpii mele surori lovite in cap de un asteroid? E total nedrept.
Ies in fuga din camera, cand alunec pe o coaja de banana. (O coaja de banana? Serios, o coaja de banana?!? Penibil. Autorul nici ca putea fi mai neinspirat.)
Unde ramasesem? Ah,da. Si am iceput eu sa ma lovesc de toate cele 50 de scari .(50?!? Nici daca as locui intr-un castel nu as cobori, sau, im cazul meu, cadea, atatea trepte! Si parca la ultima numarare erau doar 10) Cand in sfarsit s-au treminat sacrile, mi-am dat seama ca acestea im provocasera numeroase leziuni in zona fundului. Saracul de el… Ma intreb uneori ce rau a facut ca sa ma merite, pentru ca nu e prima data cand sufera din cauza mea
Ma indrept spre bucatarie, de data asta fara sa ma grabesc. (Cred ca posteriorul meu a indurate destul, asa ca incerc sa am grija de el) Iau laptele si cerealele, le pun intr-un castron si incep sa mananc, citind ambalajele celor doua produse din lipsa de alta activitate. Nici nu apuc sa iau doua inghitituri, ca scuip tot ce aveam in gura. Poate ca va intrebati daca am inebunit. Ei bine, de data asta nu acesta e motivul. Laptele era expirat de 2 luni.
Vazand ca nu am sanse sa mai mananc micul dejun, ma indrept spre baie. Incep sa ma spal pe dinti in timp ce ma pieptan si ma spal pe fata (nici nu stiam ca asa ceva e posibil) Dupa ce termin aceste actiuni, care pentru un om normal sunt irealizabile simultan, arunc cateva haine pe mine, imi fac ghiozdanul si ies pe usa. Si ce sa vezi. In loc sa imi intre soarele in ochi, afara era intuneric. Ma uit la ceasul de la mana, si ma uit, si ma uit (am nevoie de un ceas cu afisaj digital) si in sfarsit imi dau seama ca e 4:10 dimineata . Incep sa injur de toti sfintii pe care ii stiu si ii jur razbunare micului monstrulet care se presupune ca imi e sora.
Dupa ce ma linistesc, intru in casa, ma bag in pat si am cel mai frumos somn pe care il poate avea un om. Toata noaptea am visat ca o torturez pe micuta mea surioara. Copilul ala cazut in cap mi-a facut-o iarasi.
Apropo de sora mea, am vorbit atat de mult despre cat vreau sa ii fac viata oribila, dar nu v-am spus nici macar cum o chema. Ei bine, o cheama Bianca, are 13 ani si e un geniu malefic venit pe pamant pentru a-mi distruge viata. Daca va inntrebati de unde a venit, va spun eu: din Iad. Sigur, parintii mei sustin ca ei i-au dat nastere, dar eu stiu adevarul, si am de gand sa o fac sa regrete ziua in care a calcat pe pamant! Mwahahaha!
De cand acest mic vierme mancator de suflete si distrugator de vieti a intrat in viata mea, lucrurile au inceput sa-mi mearga prost. Am inceput sa imi lovesc posteriorul mai des ca de obicei, parintii au inceput sa se prinda de minciunile mele nevinovate de copil inocent, precum :
-Cine a spart vaza? intreaba mama
-Bianca! spun eu
-Sakura, nu mai minti. Bianca are doar o luna. Nici macar nu poate sa stea in fund fara ajutor.
Am inceput sa iau note mai proaste la scoala (si nu e din cauza ca nu invat, ci e din cauza Biancai), atentia parintilor e toata indreptata catre ea si numai pe ea o cred, ea primeste cam toate cadourile tari si ce e cel mai rau e ca trebuie sa impart tot ce am cu ea. Chiar si CIOCOLATA. Ciocolata trebuia sa fie doar a MEA.: Dar acum sa ne intoarcem la poveste.
Mi-am continuat somnul si m-am trezit cam pe la 2 dupamiaza cu gandul de a ma razbuna. Stiu ca razbunarea e arma prostului, dar eu nu am sustinut niciodata ca sunt desteapta.
Cand am coborat am observat ca toata lumea, inclusiv surioara mea, isi luase pranzul. Perfect. Tocmai m-a izbit o idee geniala (care cred ca o sa lase inca un semn pe fata mea). Cred ca va mai amintiti de laptele stricat, nu? Ei bine, am de gand sa ii prepar surioarei mele un desert. M-am gandit la ceva cat mai simplu, asa ca am facut niste clatite, pe care i le-am dus scumpului monstrulet in camera. Si pentru ca stiam ca nu le va manca daca ii spun ca eu le-am facut, i-am spus ca le-a facut mama.
Dupa 15 minute dracusorul se inchisese in baie, varsand tot ce mancase si ce nu mancase. Cand am vazut ca a trecut o ora si inca nu a iesit, am inceput sa rad ca o idioata si sa ma dau cu capul de pereti, imaginandu-mi ce fata de maimuta lesinat are si cum ma blesteama cu ultimele forte ramase.
Cand a iesit a venit la mine si mi-a promis razbunare. Si ghiciti ce: chiar avea fata de maimuta lesinata. Cand am vazut-o si i-am auzit vocea de soarece calcat de masina m-am tavalit pe jos din cauza rasului. Cred ca monstruletul vrea sa ma omoare prin sufocare cauzata de ras, ca altfel nu stiu cum s-ar putea razbuna
Piticania imi arunca o privire care se presupune ca ar fi trebuit sa ma inghete, dar mie mi-a semanat cu o iapa sufocata si am inceput sa rad si mai rau. Vazand ca nu are cu cine se pune a marait ceva de neinteles, vre-un blestem de-al ei de prin Iad, si a plecat.
Nu dupa mult timp am lesinat pentru ca ramasesem fara aer, si asa s-a terminat ziua. O zi perfect normala pentru mine.
Yo,Kado la tastatura
din nou
So,din cate observati am inceput un nou fic unde incerc sa renunt la dialog pentru a fi pregatita pt urmatorul meu fic...offff,e complicat
Deci sper sa va placa,next va veni peste o saptamana daca...mai bine tac
Kado terminat
Localizare
Nr. mesaje
Reputatie
Stare de spirit
Subiect: Cred ca glumesti! 
Mier 19 Dec 2012, 18:05
acebook
Hobby-uri
....
Anunta-ma te rog cand pui nextul ! Ai un fic dragutz ! As vrea ca sa mai apară si acțiune !
...totusi lasand la o parte asta,vreau sa iti atrag atentia asupra parantezelor alora,de care puteai sa te lipsesti,nu de alta dar nu arata bine asa..
Este Superb 
