Capitolul 7

*******

Capitolul 8 (+16 :d )

**********

Cam atat pentru acum ^^

Buna
Vreau sa iti multumesc de anunt
Un capitol minunat , ce bine ca sasori si-a ;uat bataia mult meritata
Esti geniala , astept nextul
spor la idei in continoare

Capitolul 9 ...

   Zgomotul masinilor vuia prin aer, cerul era de un albastru intens ce iti intra in inima daca il priveai atent. Bruiat din cand in cand de avioane ce transportau pasageri, sau elicoptere ce scoteau zgomotul suparator de elice. Oamenii umblau, incercau sa isi croiasca loc, trotuarul orasului nefiind de ajuns pentru ei. Soarele puternic de Iulie, aerul inadusitor nu ma suparau, ba din contra, imi hraneau optimismul. E vara!
- Si suntem aici! A strigat Naruto, pe fundal auzindu-se voci nedeslusite ale persoanelor din jurul nostru.
   Cladirile inalte cu o arhitectura moderna te teleportau intr-o alta dimensiune, ascundeau insa natura de ochii nostri. Beton peste tot in jurul nostru. Nu ca in Seoul n-ar fi fost, dar aici e chiar si mai si.
- Parintii mei au un apartament aici, in Buffalo, NY. Este un oras aglomerat, al doilea cel mai aglomerat din New York, deci ar trebui sa fim atenti. Am planuit sa ramanem aici cel putin o luna, va supara asta? a spus brunetul cu o voce ironica; evident ca iubim NY-ul si cu cat stam mai mult cu atat mai bine! Blondului i-a scapat un ras ironic si a continuat printre rasete:
- Da, ca stam aici gratis o luna ne supara, Sasuke! Am zambit toti si ne-am indreptat cu bagajele dupa Sasuke. In timp ce mergeam dupa el pe interminabilele si aglomeratele strazi ale NY-ului, Sasuke a continuat:
- O sa avem o masina cel tarziu maine dimineata, asa ca vom fi nevoiti sa asteptam putin. Asta nu era o problema, exista taxi-uri. Si ,oh.. Tocmai mi-am amintit, sunt in Buffalo, NY, cu Sasuke si Hinata cu Naruto. Nici o roscata precum Karin sau enervant Sasori. Nici o grija! Doar gandurile mele care se vor aseza si imi vor oferi siguranta langa Sasuke. Am auzit multe cum ca sunt multe atacuri, jafuri, lucruri oribile in orasul New York dar banuiesc ca pana nu o vezi, nu o crezi. Sasuke a intrat intr-un bloc urias, care nu imi incapea in privire de atat de aproape. Era acoperit de o sticla din fata, din parti peretii ieseau in evidenta, fiind gri, stralucitori. Un material ce reflecta lumina. Am urcat scarile, pasii nostri urmati de zgomote; Etajul 3. Am intrat in apartament, dupa Sasuke. Brunetul a pus mana pe clanta usii si a deschis-o dintr-o miscare rapida a incheieturii. Inauntru era liniste. Cum am intrat pe usa am observat fereastra ce afisa o vedere panoramica a orasului, a constructiilor uriase si ale oamenilor ce pareau chiar sociabili de la distanta. Erau chioscuri impopotonate de lumini stralucitoare, magazine de lux, restaurante; pe jos parchetul era curat si nici nu se observa ca nu a locuit nimeni in apartament, dar probabil a venit cineva sa faca aici curat periodic. Designul camerei era unul modern fata de casa victoriana din Seoul. Canapeaua din piele neagra astepta oaspetii, masuta joasa din sticla avea pe ea un vas cu flori, si bauturi rafinate insotite de paharele ce stateau asezate intr-o vitrina sclipitoare impopotonata cu pietre pretioase. Erau usi,  langa, cele ce duceau probabil spre baie, bucatarie, dormitor, sufragerie. Un apartament foarte spatios. Toate camerele erau luxoase, se ridicau la asteptarile New York-ului. Pe Naruto si pe Hinata i-a "cazat" in living, unde canapeaua se putea extinde. Eu si el am intrat in dormitor. Patul era unul mare, spatios, de doua persoane, dulapul astepta sa fie umplut cu haine, plasma astepta si ea sa fie aprinsa, geamurile acoperite de perdele asortate cu culorile peretilor: Bleumarin. Culoarea linistitoare. Veoze erau agatate deasupra patului din perete. Am pasit inauntru si parchetul rece mi-a facut pielea de gaina. Am lasat valiza langa a lui Sasuke, in fata dulapului.
  Un zgomot. O trantitura. Usa s-a inchis si Sasuke a incuiat-o. Usa era din lemn maroniu, in camera creeandu-se o armonie intre culori. Cearceafurile de pe pat erau si ele bleumarin. Sasuke s-a izbit in patul ce l-a ridicat inapoi in sus si apoi l-a linistit. Dupa un drum cu avionul, eram extenuati. O mana calda pe incheietura mea si un zgomot care apoi mi-am dat seama care a venit din gura mea. Brunetul a zambit multumit pe sine. M-a tras peste el zambind siret, apoi sarutandu-ma apasat ca si cum ar fi fost primul sarut, dar mai emotionant decat atunci, mai concentrat. Ne-am rotit in patul pufos ce mirosea a levantica. Mirosul imbietor al cearceafurilor  a izbucnit in nasul meu atunci brunetul a ridicat pernele din mijlocul patului pentru a face rost de spatiu. Eu ramanand intinsa, iar genunchii imi atarnau in jos, miscandu-se inainte si inapoi. Sasuke s-a pus langa mine, amandoi privind spre tavan. Dintr-odata vocea lui Sasuke a umplu camera:
- Bine ai venit in New York!  
Nu am spus nimic. Am schitat un zambet multumitor si m-am ridicat in capul oaselor, apoi sarutandu-l pe brunet lung.

Naruto P.O.V.

"I'm in love, I'm in love,
Lovin' hurricane,
I'm in love, I'm in love,
Love in a hurricane"
 Muzica pe fundal dadea o nota de romantism, dar eu nu ma pricep la asta. Hinata se uita la televizor, la videoclipul piesei ce se auzea pe fundal, ce umplea camera. Acela era singurul zgomot care era in camera noastra. Ma intreb daca sa...
-Aa...Hinata? Ochii ei s-au ridicat, fixandu-ma. Ce sa zic, ce sa zic. Gandeste Naruto! Dintr-odata cuvintele mi s-au taiat. Mana mea se ridicase fara sa vreau. Poate ca am vrut, dar poate nu am avut destul curaj. Am putut sa vad cum tremura. Fir-ar! Fata fina a Hinatei se rosi instantaneu la contactul cu degetele mele. Nu i-am putut citi altceva pe fata decat timiditatea. Oricum, eu nu ma prea pricep. Am inceput sa imi apropii fata spre a ei. Din reflex probabil a facut-o si ea, incet, incet... inca putin. Buzele noastre erau la un singur milimetru distanta. Atat ne despartea de un sarut. Si... s-a intamplat. Ne-am unit intr-un sarut puternic. Simteam cum ii treceau toate emotiile Hinatei, care fierbea. Suvitele ei de par imi mangaiau fruntea, iar degetele mele inca ii mangaiau fata. Nu-mi pot crede. Chiar s-a intamplat? Hinata chiar ma place? Oare am fost chiar atat de prost pana acum sau ce?

Sakura P.O.V.

 Mana calda a brunetului imi mangaia talia pe sub maieul alb, subtire. Suvitele negre de par ale lui Sasuke se amestecau cu cele roz, ale mele, intrand in contrast. Ma saruta din cand in can apasat in timp ce mainile lui il ajutau, mangaindu-ma. Mi-a dat atent jacheta de blugi jos, ramanand doar in pantalonii scurti si maieul alb cu care m-am imbracat in Seoul, la plecarea de acasa. O mana a urcat, mangaindu-mi crestetul capului, apoi coborand pana la barbie.
- Sa imi spui cand..
Stiam ce voia sa spuna asa ca l-am sarutat adanc si i-am incuviintat din cap. Nu am de gand sa il opresc. Nu inca. S-a ridicat si si-a dat jos maieul, care a alunecat parca pe pielea lui fina, aratandu-se patratelele. Oh, doamne. Rosesc. Te rog sa nu rosesc, te rog sa nu rosesc.
- Esti agitata! A replicat el, privindu-ma in ochi. I-am spus printr-un mormait mai mult : "Nu.", iar el a zambit siret: Dar frumoasa sigur esti! Apoi s-a apropiat din nou spre mine, lipindu-si buzele de ale mele. Mainile i-au alunecat pana la marginile maieului meu apoi dintr-o miscare mi l-a dat jos. Ma uitam in ochii lui si ii vedeam fericirea, pe de alta parte si el ma citea destul de bine. Imi mangaia spatele, sirea spinarii incordandumi-se. Eu n-am mai facut cu nimeni asta, nu am lasat pe nimeni sa imi dea jos nici macar tricoul, dar el reuseste mereu, oricand are chef. Asta ma cam ingrijora. L-am sarutat insa, nabusindu-mi gandurile intunecate. Ma jucam cu mainile prin parul lui moale ce imi dadea deja impresia de "familiar". Intr-o clipa il puteam simti jucandu-se cu mana prin jurul pieptului meu asa ca furnicaturile mi-au invadat capul.
- Atat.. Am soptit eu printre saruturi. Brunetul s-a oprit aici, doar a continuat sa ma sarute apasat si era perfect. Imi place in New York! Era ora 8 p.m. si pe fereastra se strecurase, cu greu, razele soarelui ce era gata sa apuna. In camera lumina a capatat o tenta rosiatica ce imi dadea dispozitie buna. Sasuke inca se juca prin parul meu, ridicand cate o suvita, rotind-o apoi dandu-i drumul. Si din nou. Ne sarutam periodic, iar muzica de la televizor s-a imprastiat in camera cu repeziciune. Vorbeam alintat si prosteste, dar asta era ce dadea farmec serii fierbinti de Iulie.
- Tii minte, cand eram mici? Cum ne jucam ? Ne dadeam drept super eroi? Spuse el scotand o chicoteala de ras. Am inceput si eu sa zambesc si am raspuns: " As putea uita?". Ei bine, nu asteptam raspuns, era evident ca nu as putea sa uit jocurile copilaresti alaturi de Sasuke. Statea toata ziua jucandu-ne de-a supereroii, ne dadeam drept mama si tata, ajungeam acasa deseori plina de cerneala rosie, pentru ca ne jucam de-a doctorii si pixurile erau instrumentele doctoresti. Ce vremuri.. Saream pe patul bunicii lui spunand ca zburam, iar saraca femeie ne ingaduia pentru ca intelegea ce e copilaria, a trecut si ea candva prin ea, si ii cunostea bucuriile.
  S-a asternut seara, dar asta nu conta pentru ca luminile orasului oricum patrundeau peste tot, nelasand vreun loc probabil neluminat. Inca era agitat, dar probabil acest oras nu doarme, si nu are de gand sa se linisteasca vreodata, va fi intr-o continua agitatie. Sasuke adormise. La fel si Naruto. Numai eu si Hinata nu aveam somn, nu e normal? Hmm..cine altcineva ar putea sa iasa la ora 12 noaptea pe strazile periculoase ale unui oras extrem de populat, daca nu eu si prietena mea, Hinata. Hinata mi-a povestit tot ce s-a intamplat intre ea si Naruto asa ca n-am putut rezista sa nu o incurajez si sa ii spun ca fac cinste cu o inghetata...si niste tigari. Probabil nu e cel mai sanatos lucru, dar nu am de gand sa imi tin singura morala. "Fumatul dauneaza grav sanatatii dvs. si celor din jur.". Mda, dar sa fim seriosi, de ce nu scriu asta si pe pungile de chips-uri, bauturi alcoolice, si altele? Ne-am asezat pe o banca de langa cladirea ce o numeam casa pentru urmatoarea luna si ne-am savurat din inghetata gustoasa si racoritoare. Am stat si am cascat ochii la gastile de adolescenti ce vuiau pe strazi, unii ne fulgerau din priviri, altii nu ne bagau in seama. E evident, orasul acesta are toate "speciile". Eu si Hinata ne-am aprins tigarile holbandu-ne inca la grupurile adolescentine ce treceau prin fata noastra. Oarecum viata din New York nu e mai frumoasa decat cea din Coreea de Sud, sau Japonia. E la fel, doar alti oameni. Acum suntem in vacanta si totul pare extraordinar, dar sa fi trait aici? ar fi fost ca si in Seoul. Aceleasi lucruri, ai fi cunoscut oameni ce isi faceau griji pentru ziua de maine, oameni care traiau pentru nimic, oameni care sunt nemilosi, sau oameni care au bani, asa ca parintii mei , si care nu prea ii intereseaza altceva decat munca, ingrijorati pentru copiii lor, ce traiesc intr-un oras urias plin de rautati. Cine stie, nu aveam de unde sa stiu inca. Dar cand vom intra cu adevarat in  viata, noi ,noua generatie, ne vom da seama prin ce au trecut parintii nostri. Pana atunci probabil, recunosc, vom ramane niste aroganti. Sau poate nu, doar nepasatori. Distrati. Asta e adevarul, desi sunt sigura ca exista si acele persoane adolescente care isi dau seama de responsabilitati si incearca sa le preia. Hinata trase ultimul fum, expirase si isi ridica privirea spre mine:
- Buna, New York! spuse ea, printre zambete. I-am zambit inapoi si am tras si eu ultimul fum din tigara, am aruncat-o si am stins-o apoi am luat-o pe Hinata de brat si i-am spus ca e tarziu:
- Sa mergem, daca ne vad baietii o sa iasa rau, si o sa ne tina morala. Am spus eu si am chicotit, ea raspunzandu-mi la fel. Apoi am adaugat si eu: BUN, New York!
  Am intrat in apartament si am facut dus, racorindu-ne amandoua apoi am imbracat un maieu strans negru, o pereche de pantaloni scurti, larguti, gri cu snururile atarnand, iar Hinata avea o rochita de culoare lila pe ea, matasoasa si ce ii scotea in evidenta corpul. Parul ei lung era prins intr-o coada, cate o suvita picand ici-colo, gadilandu-i gatul. Ne-am spus noapte buna si ne-am indreptat spre dormitoare. Corpul meu a cazut, invins de greutate pe patul moale ce ma astepta. Ochii mi s-au inchis si ei, sentimentul de somn imprastiindu-se repede. Dupa cateca minute il auzisem pe Sasuke soptind cu ochii inchisi:
- Cum a fost la plimbarea de seara? in timp ce isi infasurase bratul puternic in jurul meu si zambind somnoros. Am ramas cu ochii pironiti spre perete, el fiind in spatele meu si tinandu-ma in brate, dar apoi am zambit si eu si m-am cuibarit mai bine in bratele lui, adormind in siguranta.
   
      New York...

Atat pentru acum, multumesc pentru comentarii (Ps: Sper sa va placa si pozele alese;;) ) ^.^ :* va multumesc ca cititi:o3

Buna
Iti multumesc de anunt
Un capitol frumos si interesant
Cand il citeam parca nu se mai termina
Spor la idei
Mia placut finalul
Astept nextul

Pam-Pam:"> Suspansss!:))

Buna buna
Un capitol minunat si o ideie interesanta
astep nextul

Buna buna
Multumesc de anunt
neai lasat in suspans dea binelea
un capitol minunat nu am ce spune decat
astept nextul tineo tot asa