Sakura's Point Of View


       - Mai repede! Accelerează! i-am stigat în ureche blondului, îndepărtându-i şuviţele de păr de pe frunte.


       Naruto a zâmbit ştrengăreşte şi uşor provcator după care a accelerat lăsând o dâră de praf în urma noastră. I-am dat drumul şi m-am desprins de umerii săi laţi trăgând de elasticul de păr şi aruncându-l undeva în urmă.
       Iubeam senzaţia pe care vântul o oferea când îmi izbea din plin pielea arsă de soare şi îmi răvăşea părul lung şi rozaliu, încâlcindu-l. Mi-am ridicat capul spre cer şi am închis ochii în încercarea de a mă proteja de soare, după care am scos un strigăt eliberându-mă de toată presiunea ce îmi apăsa pieptul şi am ridicat mâinile în aer fluturând tricolul alb, bărbătesc. Am dat drumul tricoului sub privirea dezaprobatoare şi iritată a lui Naruto, ascultând vibraţiile zgomotoase ale muzicii ce se auzea din urmă, dintr-o camionetă micuţă, în stil american, pictată cu motive florale şi grafitti de toate categoriile. M-am sprijinit în umerii blondului şi m-am ridicat uşor de pe motocicletă, încercând să străbat cu o privire strălucitoare şi extaziată, tânjind după libertate, drumul prăfuit şi pustiu ce nu ştiam unde ne va duce.

       - Opriţi-vă odată, în ritmul ăsta nu o să vă mai ajungem! i-am auzit pe ceilalţi strigându-ne din urmă.

        Am început să râd zgomotos şi i-am făcut semn lui Naruto să accelereze din nou, însă acesta s-a uitat neputincios la mine şi a ridicat din umeri indicându-mi către rezervorul de benzină ce era aproape gol. A oftat obosit şi s-a oprit pe marginea drumului făcându-mă să cobor de pe motocicletă şi să înjur de câteva ori plictisită
       Am scotocit în rucsac după o sticlă de apă ce se încălzise de mult şi pe care mi-am turnat-o pe piept, după care m-am aşezat pe jos sprijinindu-mă de motocicletă şi urmărindu-i cu privirea pe băieţii ce se apropiau rapid, depăşind puţinele maşini de pe şoseaua aproape pustie. Zâmbeam. Naruto se holba la mine cu ochii săi albaştrii şi mari, neînţelegând de ce o făceam, după care a început să râdă la rândul său şi şi-a descheiat de tot nasturii cămăşii albe ce îi flutura pe lângă trunchiul masiv şi extrem de masculin.
       Băieţii şi-au parcat motocicletele în apropierea noastră şi Neji a cobrât lovindu-l pe Naruto în coaste, probabil răzbunându-se pentru faptul că a trebuit să consume atât de multă benzină în încercarea de a nu se îndepărta prea mult de noi. Kiba, eliberându-l pe Akamaru din rucsac, avea o sclipire în ochii ce părea să exprime dorinţa de a face acelaşi lucru ca şi Neji. Eu priveam în zare, aşteptând camioneta să apară pentru a putea mânca ceva, şi râdeam absentă. Blondul i-a privit pe cei doi, după care pe mine, vrând să le dea de înţeles că nu a lui a fost iniţiativa.

       - Pot să îmi dau seama a cui a fost ideea idioată de a accelera, a spus Neji fixându-mă cu privirea, însă e motocicleta ta, Naruto, iar tu nu trebuia să o asculţi pe Sakura.

       Naruto m-a acaparat cu privirea lui uşor iritată şi probabil că urma să îmi spună ceva nu tocmai frumos, dar claxonul şi motorul zgomotos al camionetei ce parca lângă noi l-a făcut să se oprească înainte să mă poată înjura în vre-un fel. Una din uşile maşinii, singura care se deschidea şi anume cea a şoferului, a fost izbită încet şi totuşi cu un scârţâit din cauza ruginii de către Shikamaru, ce a ieşit căscând şi probabil plictisit să conducă. După el s-a înghesuit Ino, al cărei păr blond era tras de Karin, sora roşcată a lui Kiba ce o împingea pe Ino în speranţa de a ieşi. Din spatele lor se auzeau o mulţime de glasuri feminine ce le înjurau pe cele două, cel mai probabil pentru că blochează uşa, şi câţiva băieţi, mai mult sau mai puţin băuţi, ce se chinuiau să iasă prin porbagaj. Ajutată de Neji m-am ridicat de la pământ şi m-am scuturat de praf rotindu-mi privirea împrejur şi chinuindu-mă să ascund sunetele jenante pe care stomacul meu le scotea din cauza foamei. El s-a uitat la mine, după care la şosea, s-a scotocit prin buzunare şi i-a privit pe toţi ceilalţi aşteptându-i să părăsească camioneta.

       M-am îndrepat către şosea închizând ochii şi încercând să resimt vântul cum îmi izbeşte pielea, însă briza nu era aceeaşi cu rafalele de vânt pe care le simţeam când călătoream în spatele lui Naruto pe motocicleta aceea veche. Îmi era foame şi pielea mă ardea din cauza soarelui de Iulie, dar realizam că aş fi putut suporta şi pierde orice în schimbul acelui sentiment ameţitor pe care şoseaua goală şi strigătele de extaz al unor oameni, ce nu aveau nimic în comun cu tine în afară de dorinţa de libertate ce le umplea sufletul şi le paraliza raţiunea, îl oferea
       Întorcându-mă la grupul de oamenii adunaţi acolo, m-am sprijinit de camionetă lângă Naruto şi am încercat să apuc o bucată din batonul său de ciocolată topită, însă m-am trezit cu o palmă dureroasă pente mână. Shikamaru s-a apropiat legănându-se leneş pe picioare de Neji şi l-a întrebat cu un glas ironic, ce ascundea o inteligenţă uimitoare.

       - Şi acum ce facem, şefule? Unde ne îndreptăm? Pentru că, trebuie să recunosc că s-ar putea să nu ajungem până în Phoenix.
       - Stansford, a replicat el studiindu-ne pe fiecare în parte. Am o verişoară care studiază acolo şi care e posibil să fie dispusă să primească nişte paraziţi ca noi.

       Auzind asta, am început să râdem şi am plecat la drum. Soarele apunea în spatele dealurilor împrăştiind o lumină roşiatică împrejur. Vântul, mai rece şi mai puternic decât la amiază ne lovea trupurile.
       Era ca un drog. Şoseaua goală, asfaltul ce era atât de fierbinte încât ne putea topi roţile, vântul răcoros ce îmi răvăşea părul şi sunetul obosit al motorului. Le iubeam. Iubeam nebunia pe care acea libertate o purta asupra-i.

Heii,heii ^^
*Prima* :>
Deci ador ficul tau, abia astept sa clarifici lucrurile astea misterioase :>
Lana Del Rey? O ador:"> Ficul tau imi da o senzatie ca si tu.
Astept continuarea si sper sa ma anunti