Ce ma fac intre doi?

buna am ajuns si eu pe la ficul tau
imi place mult
cred ca Naruto o place pe Sakura mai mult ca pe Hinata
anuntama cand pui nextul
spor la scris
TE

Si uite ca ai adus nextul destul de repede. Este oare vacanta asta devina? Nu conteaza prea tare pentru ca oricum ai adus un next foarte frumos ca si pana acum.
Imi place foarte mult ceea ce se intampla si mai ales ca Sakura a inceput sa fie putin, dar doar putin mai sociabila, macar cu Naruto. Si ca tot vorbim de el, Naruto mama te-ai indragostit cumva sau mi se pare mie?
Abia astept sa vad ce se mai intampla si mai ales despartirea dintre Naruto si Hinata. Presimt ca asta se va intampla in curand la cat de interesat de Sakura e blondul. Si asa ca de incheiere iti spun ca iti multumesc mult ca m-ai anuntat si pe mine.

Hey, Violeta a hug

Ohh doamne cat de tarziu am putut sa vin $can\'t see !!!$ cu comentariul, uff daca vedeam si eu mai devreme mesajul sad

In fine, acum sa incepec cu comentatul happy2

. Ododo, a fost un capitol foarte dragut, pur si simplu mi-a facut placere sa-l citesc si nici nu mi-am dat seama cand l-am terminat de citit lough

( cand l-am vazut prima oara am zis oauuu e mare love

) .
Uf, uf Sakura ce faci tu ?! INcepi sa te indragostesti de Naruto, iubitul Hinatei ??? Bravo, bravo un inceput bun ca sa nu mai fi asa de timida, dar totusi sad

. Ahhh si Naruto asta cum naiba sa se dea tocmai la prietena cea mai buna a iubitei lui huh?

. E nebuna sau ce ?!
Acum mare mea intrebare e : Cand apare Sasukee ??
Nu stiu de ce dar am o preismtirre ca Sakura si Hinata se vor ceta din cauza lui Naruto sad

Asa ca draguta mea Violeta adu reoejor next-ul ca mor aici de nerbdare sa vad ce se va mai intampla cu cei trei happy2

ps: sa ma anunti si pe mine happy

Kisses and hugs ^^

Hellau. Dupa cum am si spus, am trecut pe aici ca sa iti spun care-i parerea mea despre fic. Sincera sa fiu, mi-a placut mai mult primul capitol. Cred ca ai avut o mai buna organizare a ideilor acolo, ai reusit sa ma faci sa inteleg sentimentele personajului si felul in care aceasta percepea lumea din jur. In acest capitol insa ai facut-o pe Sakura putin indecisa, lucru care nu este rau, dar mi-ar fi placut sa opuna mai multa rezistenta si sa ii dea de inteles Hinatei ca ii este alaturi si ca nu vrea sa se apropie de Naruto. Iar Hinata asta... nu pare-a fi prietena adevarat pe care Sakura o crede, imi da impresia unei fete care alearga de colo-colo si care, daca nu primeste ce-i al ei, se supara si-si ia jucariile. Pana la urma, ea e cea care a insistat sa o aduca si pe Sakura, ea trebuia sa se astepte la o astfel de reactie din partea lui Naruto. Si-apoi Naruto... Pare sa fie un fustangiu, zau asa. Nu imi insufla prea multa incredere, sincer.

Evoluezi treptat si ai ajuns la un nivel inalt, insa acum cred ca e un fel de prag pe care trebuie sa-l treci, asta-i impresia mea. Incearca sa te depasesti pe tine, cea care esti acum, si cred ca avansarea dupa aceea va fi mult mai usoara. De la un timp capitolele tale sunt bune, insa le lipseste picul de stralucire. La ficul asta, in primul capitol a fost ceva, insa in cel de-al doilea s-a dus. Scrie tot mai mult si depaseste-ti conditia actuala, cred ca daca vei reusi sa faci asta, vei trece la un nou nivel. Oricum, tin sa te felicit pentru ceea ce-ai reusit sa faci in numai cateva luni muncind, caci ai evoluat extrem de mult. Succes in continuare si dezvolta fiecare idee care iti trece prin minte, caci asa vei capata experienta si vei si lucra mai mult. Te pup. :*

Mno, inca un fic de-al tau, super, mai mult de citit. Deci sa inteleg ca Hinata a tarat-o pe Sakura cu ea la intalnirea cu Naruto, ea fiind timida dar totodata nu vroia sa o dezamageasca asa ca venit. Naruto a inceput sa prinda drag de ea-ceva imi spune ca 'a prinde drag' de ea inseamna mai mult pentru el-, iar Hinata de cum a vazut ce se intampla intre cei doi s-a imbufnat ca si un copil mic si rasfata. Sunt de acord cu Choco in comentariul ei: Hinata a insistat sa vina cu ea, asa ca sa suporte consecintele. Pana acum mi se pare totul bine, capitole lungi, toate cele. Pana la next I'll give you a big hug and kisses!

Capitolul 1

- partea a 3-a -

- De ce m-ai sunat la ora asta? l-am intrebat, total surprinsa de apelul sau.
Nici nu puteam sa-mi imaginez ca iubitul pritenei mele, m-a sunat pe mine, pe mine! la o ora atat de tarzie. Simteam ca ceva nu era in regula, iar pentru un moment am vrut sa-i inchid telefonul in nas, ca sa nu fiu nevoita sa dau explicatii in cazul in care Hinata urma sa afle. Nu voiam sa ma cert cu ea, si chiar daca imi suradea putin ideea de a vrobi mai mult cu Naruto, nu voiam ca eu si el sa devenim atat de apropiati. Doamne, de ce naiba nu inchideam telefonul ala, de ce imi era teama sa nu-l supar daca faceam acel gest? Probabil nu aveam de ales.
- Am vrut sa vorbesc cu tine, Sakura. Cand am fost in parc, am observat ca ai o gandire total diferita de cea a prietenei tale. M-ai facut putin curios in legatura cu persoana ta, imi pari o persoana cu capul pe umeri.
- Inteleg, am murmurat, apoi am iesit din camera si m-am dus in bucatarie pentru ca nu puteam sa vorbesc normal in camera mea. Parintii m-ar fi auzit si chiar nu aveam de gand sa le dau explicatii. Totusi, de unde ai numarul meu? Aveam de gand sa insist cu intrebarea asta daca nu imi raspundea.
- Hinata.
- Poftim? L-am intrebata facand ochii mari si cascand gura de uimire.
- Hinata mi-a dat numarul tau de telefon pentru ca eu i l-am cerut.
Prietena mea, clar, nu era sanatoasa. Cum Doamne iarta-ma i-a dat numarul meu de telefon cand ea este iubita lui? Oare ce naiba a fost in capul ei? Inteleg ca voia sa ies in lume cu ea, sa-i cunosc prietenii, iubitul, dar chiar sa-mi dea si numarul ca sa vorbim de telefon? Mi se parea prea de tot. Eu daca as fi fost in locul ei nu-i dadeam humarul de telefon al iubitului meu, de ce as fi facut-o?

- Naruto, mi-am luat eu inima in dinti, nu crezi ca e ciudat sa vorbim noaptea, tarziu la telefon cand prietena ta, probabil, doarme?
- Daca ti se pare ciudat, putem vorbi si fata in fata, nu ma deranjeaza sa ne intalnim, mi-a zpus, razand scurt, ca sa ma inmoaie putin, probabil.
Mi-am dat o palma usor peste frunte si m-am mirat de raspunsul lui. Mi se parea ciudat ca nu s-a prins de faptul ca mie nu mi se parea in regula. Sau doar juca putin teatru ca sa ocoleasca acel subiect.
- Nu cred ca ar fi in regula, Naruto…, i-am spus eu cu o voce timida, incercand sa-l fac sa inteleaga ca nu era bine ce facem, chiar daca si eu imi doream intr-o mica masura asta.
- De ce spui asta? M-a intrebat, oftand.
Nu stiam cum sa i-o spun, dar trebuia sa-l conving ca Hinata e cea pe care o place si trebuia sa rezist tentatiei de a-l convinge ca era bine sa vorbim. Adevarul era ca, desi era iubitul celei mai bune prietene ale mele, mie imi placea de el cum arata si imi placea cum se comporta cu Hinata, mai putin fazele in care, s-a cam data la mine, in preajma ei. Iar eu eram atat de batuta in cap, incat nu am mai tinut cont si tare imi era frica ca aveam sa-i cedez si de data asta.
- Pai Hinata s-ar supara daca ar sti ca vorbesti si cu alte fete, mai ales ca eu ii sunt prietena din copilarie. Ea te iubeste si nu merita asta, noi nu… am inghitit in sec, caci simteam un usor tremurat in gat, imi era teama, dar trebuia sa-i spun, nu ar trebui sa vorbim. Nu ai de ce sa ma cunosti.
- Sakura, Hinata nu ma iubeste, mi-a spus pe un ton nervos, dacandu-ma din nou sa ma intreb “ ce mama naibi? “
- Ce te face sa crezi asta? l-am intrebat din cauza curiozitatii ce-mi acapare simturile. De ce dintr-o data spunea asta, eu ii vedeam zambetul brunetei cand era in preajma lui si parea in al noualea cer, atunci de ce…
- Se pare ca pritena ta cea mai buna, nu ti-a dat vestile, nu-i asa?
- Ce veste? l-am intrebat imediat pe un ton agitat, fara sa ma mai gandesc ca ar fi putu sa ma minta sau sa rada un pic de mine. Chiar eram agitata din cauza conversatiei si regretam nespus ca am raspuns apelului.
- Mai are un iubit, nu stiai? Sta la cateva strazi distanta de blocurile voastre si am vorbit cu el, dupa ce i-am spus unui prieten de-al meu, Kiba, sa o urmareasca pe Hinata, caci banuiam ca ar fi cu altcineva. Eu nu vreau asa ceva langa mine, Sakura.
- Cum se numeste iubitul ei? L-am intrebat, nevenindu-mi sa cred ca Hinata, prietena mea, pe care o stiam de mica, de cand era de-o schioapa, sa faca asa ceva. Dumnezeule, daca era adevarata, oare ce-o fi fost in capul ei? De ce ar fi avut motive sa-l insele pe Naruto, care practic nu era un inselat, dar totusi…

- Sasori… a murmurat el, mai mult nervos decat calm.
- Si m-ai sunat ca sa te descarci? L-am intrebat. Sincer, alt motiv nu vedeam.
Ma gandeam ca singurul motiv pentru care ma sunase era sa-mi spuna asta si, chiar ma ingrijoram in legatura cu relatia lor, nu voiam sa se desparta de ea, dar… intr-un fel ma gandeam ca daca Naruto se despartea de Hinata, aveam o sansa sa am prima mea relatie cu el. Nu mai suportam gandul sa nu am priten si poate, Naruto ma putea ajuta sa trec peste timiditatea ce zacea in mine, chiar speram la o vitoare relatie, facandu-mi mai apoi o lista plina de scuze pentru Hinata, dar aveam cu ce sa-i scot ochii. Totusi, imi venea sa-mi trag pumni in cap, pentru ca o iubeam pe Hinata, nu voiam sa sufere, dar pe de alta parte voiam sa am primul meu prieten, iar Naruto parea de treaba si era si frumos, iar Hinata il inselase, trebuia sa o accepte ca pe o pedeapsa. Cel putin asa gandeam atunci.
- Nu. Adevarul este ca de cand te-am vazut in pozele pe care le-ai facut cu Hinata am vrut sa te intalnesc. Toate prietenele Hinatei erau nebune, energice, isi dezlantuiau tupeul in fata mea, iar tu esti atat de diferita, timida, tacuta, frumoasa, ma interesezi mai mult ca orice. As vrea sa aflu cum esti tu, de fapt, iar maine seara, fie ca vrei sau nu, eu voi veni la voi in cartier impreuna cu Sasori ca sa lamurim situatia, noapte buna si scuza-ma, dar inchid acum.

Si intocmai, mi-a inchis telefonul. Puteam sa jur ca a facut-o doar ca sa nu incep sa neg toata situatia, acum nu mai aveam ce face. Trebuia sa asist la despartirea prietenei mele si la premierea relatiei dintre ea si Sasori, eu ramanand cu ramasitele conversatiei, aveam sa-l aud pe Naruto cum ma lamureste cu mai multe lucruri, caci imi daduse multe de gandit, multe de banuit, iar eu nu stiam ce sa mai cred in legatura cu comportamentul lui sau cel al Hinatei. Nu stiam care din cei doi ma mintea, nu stiam daca era bine ce fac, nu stiam ce vreau de fapt, nu stiam nimic, iar daca treceam pe atunci mai mult prin viata, pun pariu ca stiam ce-i de facut. Inca nu aveam cum sa-i spun mamei despre acel lucru pana nu eram sigura de ce anume vrea Naruto sau Hinata si ce avea sa se intample cu mine.
M-am dus inapoi in camera mea dupa ce am stins lumina de la bucatarie si am incercat sa adorm, dar nu reuseam in niciun fel. Ma tot gandeam la ce avea sa urmeze, la cum se vor schimba lucrurile de acum si nu aveam sa dorm deloc linistita.
Imi luasem telefonul si cautam in agenda numele Hinatei. Am privit numele ei pe telefonul meu cateva secunde si, chiar daca nu trebuia sa o sun la acea ora, nu m-am putut abtine sa nu-i trimit un mesaj cu textul “ trebuie sa vorbim “ . Dupa ce l-am scris, ma simteam mai linistita si m-am intors cu spatele la perete, strangand mai mult perna in brate. Am privit in gol si nu stiam ce se intampla cu mine de incepeam sa tremur, ma simteam si mai vinovata dupa ce raspunsesem acelui apel, imi doream sa sterg cu buretele ultimele doua zile din viata mea, sa nu-l fi cunoscut pe Naruto niciodata. Usor, usor lacrimile au inceput sa-mi umezeasca obrajii infierbantati din cauza furiei, a durerii, din cauza vinovatiei ce-mi strapungea corpul mai rau ca niste gloante. Puteam sa simt dezamagirea de mine insami pana in maduva oaselor, parca nu eram eu. Imi doream atat de mult sa-l cunosc pe Naruto, sa ajung mai departe cu el si totusi, Hinata nu-mi dadea pace. Plangeam si mai tare, chinuindu-ma sa nu suspin, sa nu urlu, sa nu scot niciun sunet care sa-mi trezeasca parintii. Ultimul lucru pe care mi-l doream era sa ma vada si ei in halul acela. Daca pana in acel moment ma plangeam ca sunt singura, parca nu as mai fi rostit acele cuvinte. Realizam incet ca eram doar un copil care nu stia sa actioneze in situatii dificle, care nu putea sa rezolve nimic de unul singur, care nu putea sa se ridice singur de la sol o data ce a cazut. Ma simteam neputincioasa si voiam sa-mi spuna cineva ce sa fac, dar de data asta nu mai puteam sa-i spun mamei. Mereu visasem ca va veni si printul meu intr-o zi, imi doream un baiat cu parul putin mai lung, nu tuns scurt, brunet sau blond, cu ochi albastrii sau verzi, sa fie frumos si sa aibe grija de mine, sa ma iubeasca. Dar acele vise erau de nerealizat pentru mine, care habar nu aveam ce voiam de la viata si ma plangeam ca sunt singura, in timp ce nu faceam nimic ca sa indrept asta si ma gandeam ca ar putea fi o sansa in Naruto, speram doar sa nu ma insel.

***

- Ce s-a intamplat, Sakura? Ce era asa urgent? m-a intrebat Hinata in timp ce intra pe un joc la calculatorul ei, iar eu ma aflam pe un scaun langa ea, caci aveam de gand sa ne jucam impreuna.
Venisem la Hinata pe la ora sapte ca sa vorbesc cu ea despre Naruto, inainte sa iesim afara si inainte ca Naruto sa vina cu scumpul prieten, Sasori, al Hinatei. Totusi, nu-mi puteam gasi cuvintele si ocoleam subiectul. Matusa ei nu era acasa si puteam sa vorbesc cu ea fara sa-mi fie teama ca ne asculta cineva. Camera ei ma deprima si mai tare, fiind toata vopsita in mov, avand postere din diferite filme cu vampiri pe pereti, actipilduri din filme horror, si poze cu Naruto in cateva rame ce se aflau deasupra biroului ei. Mirosul puternic de lavanda ce-l extindea aparut el, ma facea sa ma stramb, nu prea imi placea, doar cel de lotus din camera mea. Pana si culoarea dulapurilor, negru, a biroului de o nuanta inchisa de mov si tot contrastul ma facea sa ma infior si mai tare. Totusi incercam sa nu mai dau atat de multa importanta lucrurilo din jur si sa ma concentrez asupra ei, dar intr-un fel cred ca incercam sa-mi distrag atentia de la subiect, caci prea ii analizam camera pe care o vazusem de o mie de ori.
- Ahm, ce joc e asta? am intrebat-o, incercand sa intru in cu totul alt subiect, sperand ca-mi voi lua dupa inima in dinti ca sa-i spun ce am aflat.
- Pai e un joc cu intrebari, iar tu trebuie sa raspunzi la ele cu inca trei jucatori, ca sa-i invingi. Cine raspunde primul la intrebarea de logica, castiga cele mai multe puncte. Este un joc pentru persoanele care inavta ca tine, ma poti ajuta sa-mi maresc scorul, ce zici?
- De cat timp il joci?
- Nu de mult, acum o saptaman l-am descoperti si am jucat cu o gramada de personae. Aleg doar userii ce au nickname-ul cu N sau S.

N sau S, asta da chestie care sa-mi distraga atentia, si banuiam intr-un fel de unde vin acele initiale. Naruto vs Sasori, chiar eram curioasa pe cine ar alege daca ar fi obligate sa o faca.
- Lasa-ma sa-mi fac cont, i-am zic, dand-o la oparte si incepand sa tastez.
Trebuia sa-mi fac de lucru cat timp vorbeam despre Naruto cu ea.
- Si…, incercam eu sa leg doua vorbe, Hinata, de ce i-ai dat numarul meu lui Naruto? Am intrebat-o, mai pe soptite spre sfarsit. Din nou, imi simteam un nod in gat.
- Ca sa vorbiti, el mi l-a cerut, nu te gandi ca eu am vrut sa il dau.
- Pai ai vrut? am intrebat-o ca sa ma asigur.
- De ce nu? Suntem prieteni, nu-i asa?
- Il iubesti? am continuat eu cu interogatoriul.
- Mm..da, de ce ma intrebi? s-a mirat ea radicand o spranceana, incepand sa bata cu unchiile pe suprafata biroului, iar pentru mine pareau niste sunete ingrozitoare ca o creta pe talba. Probabil o agitasem cu interogatoriul, dar nu ma puteam opri atunci. Curiozitatea ma impingea de la spate, poate prea mult si imi era teama sa nu spun ceva gresit, incercam sa-mi aleg foarte bine cuvintele ca sa nu o supar sau sa-i trezesc suspiciuni.
- Pai daca il iubesti…, m-am uitat apoi in ochii ei, dupa ce am dat " inregistrare " la contul de la joc, am privit-o atent, i-am privit curiozitatea din ochii ei lila, agitatia ce o dadea de gol era monstruoasa, dar am continuat… de ce esti cu Sasori?

Liniste. Asta s-a intamplat in decurs a cinci minute, nici una nu mai spunea nimic, dar eu nu ma mai puteam abtine, mi-am luat privirea de la ea si am inceput sa caut un user pe calculator la jocul cu intrebari. Nu aveam de gand sa gasesc un utilizator cu N sau S, ci mai degraba o intiala care incepea cu cantaretul meu preferat si anume, M, si chiar gasisem. “ MJ5S “ era utilizator ce mi-a intrat in campul vizual, dupa care l-am invitat la jocul de inteligenta.
Hinata mi-a pus o mana pe umar, apoi a privit in jos si mi-a spus:
- Pentru ca pe el il iubesc mai mult.
Am incercat sa nu fac prea multa zarva, sa nu par atat de uimita pe cat eram, desi imi venea sa urlu la ea si sa o dau cu capul de un perete pentru asta, nu-mi placea acel lucru, nu voiam sa accept asta, dar era realitatea. Ma simteam si usurata pe o parte pentru ca aveam scuza in cazul in care ma intalneam cu Naruto, dar ma simteam si rau sa stiu ca e adevarat si Naruto, probabil, se simtea rau. Apoi mi-au pus intrebarea: “ Voia sa uite oare de Hinata cu ajutorul meu sau realizaze ca Hinata nu-l merita? “
- Daca il iubesti pe Sasori mai mult, de ce, Doamne iarta-ma, ti-ai batut joc de Naruto?
- Sakura, nu ma intelege gresit. Dar Sasori e mult mai bun.
- In ce sens, mai bun? Am intrebat-o, sperand sa nu se refere la altceva.
- Nu te gandi la tampenii, Sakura, pur si simplu imi place mai mult Sasori si mi-a fost greu sa-i spun lui Naruto, dar eu il plac si pe Naruto. Nu vreau sa-i pierd pe niciunul.
- Esti o pr…, dar m-am oprit, apasand tare pe tasta enter de la tastatura, esti… prea indragostita, nu crezi?
- Nu am ce face, imi place de amandoi.

Din nou s-a lasat o liniste profunda, iar eu ma jucam acel joc cu MJ5S si nu-mi puteam da seama cum eram la aceleasi puncte. Ori eram distrasa de Hinata de ma batea la unele raspunsuri, ori se prindea mai repede de raspunsuri, reusind sa ma enerveze cu inteligenta lui. Am ramas muta cand am vazut intr-un patratel de langa joc ca-mi scrie ceva.
- Hinata, poti sa-mi aduci un pahar cu apa? am intrebat-o ca sa scap putin de ea.
A dat aprobator din cap si s-a facut nevazuta, iar eu mi-am vazut de joc citind ceea ce mi-a scris jucatorul.
“ Buna. Aduni destul de multe puncte, mi-ar placea sa vorbim mai mult. Iata, acesta este id-ul meu “ Sasuke_Mj5S “. Mi-a facut placere sa jucam, o seara buna “
Am ramas cu gura cascata cand am vazut ce mi-a scris, apoi a iesit de pe joc, iar eu nu steam ce sa fac, dar cand am auzit-o pe Hinata cum se apropia am notat repede id-ul baiatului pe o hartiuta si am indesat-o in hanoracul rosu pe care il purtam. Respiram greu si ma fortam sa zambesc cand a venit Hinata cu doua pahare de apa. Mi-a inmanat unul, uitandu-se ciudat la mine si m-a intrebat:
- De ce esti asa de agitata? Din cauza ca iesim iar afara cu Naruto azi?
- De fapt… am parte de o multime de surprise, nu crezi? am intrebat-o, cu un suras pe buze in timp ce ma scarpinam la ceafa.

Sper ca v-a placut acest capitol, astept parerile voastre. " hug "

~~Prima! Edit!!!~~

Ok, gata. Deci am picat si eu cu mouse-ul la acest fic extraordinar, si mi-am dat seama cat de interesanta pare ideea. Mu prea imi pot da seama de multe, dar vreau sa spun ca ador cum l-ai introdus pe Sasuke. Hmm...cat despre relatiile Hinatei, foarte, um, incalcite. Presupun ca ea v-a ramane cu Sasori, ca Naruto si Sasuke sa se bata pe Sakura.

Oricum, acum nu prea am inspiratie asa ca o sa mai dau un edit maine. Te pup, spor la scris si sper sa ma anunti cand postezi urmatorul capitol. *hugs*

Vai, vai, vai. lough

Cate probleme la orizont. Si cate persoane noi la orizont. :> Imi place cum decurg lucrurile, chiar ma simt in mijlocul actiunii, faptele sunt realiste si, in afara de suloarea parului Sakurei, toate lucrurile de-acolo mi se par naturale. Ai mici scapari la descriere, ori vrei sa imi dai prea multe detalii si intri intr-un con plin cu epitete si adjective, ori zici ca te fura peisajul si uiti sa imi descrii lucruri importante sau nu dai suficiente detalii. Incearca sa nu imi prezinti o descriere narativa, in care sa descrii tot ce face un personaj, ci sa te bazezi si pe sentimente si senzatii pentru a putea reda ideea cat mai bine. In rest, eu una astept cu nerabdare nextul, alaturi de acele intalniri ce vor avea loc. Te pup si spor la scris. :)

Dana

Hey!!

De cad asteptam nextul , si uital

ca a venit, deacum intra si sasuke in joc

Imi place, un capitol foarte frumos

te pwp spor la idei in continoare

astept nextul

Uuu! Devine din ce in ce mai interesant. Lucrurile avanseaza placut si natural. Deci,,, nu ma asteptam la asa ceva din partea Hinatei, insa nu am nimic impotriva :))
Se pare ca incep sa apara mai multe personaje interesante in peisaj, iar tu te-ai oprit tocmai acum... :((
Imiplace mult acest capitol. E lung, descrierea nu loipseste, iar actiunea curge lin.
Bafta in continuare!
Bye!!! kiss

Hei...bine nu ma steptam la asta!!!

Adica Sasuke ii da id-iul pe un joc?!

Trebuie sa incep sa ma joc mai multe jocuri!!! happy2

Nu am primit mesajul de anunt...De ce?! very sad

Deci mi-a placut foarte mult capitolul asta...

Anunta-ma al next!!! Te pwp dulce si spor la scris in continuare!!! kiss

Heii deci tocmai am dat peste ficul tau si n`am altceva sa`ti spun decat ca este Genial.
Adica, ideea este cu totul noua(sau n`am citit eu destule ficuri) si foarte captivanta.
Imi place si modul in care scri si ei bine, astept next`ul.
Bafta la scris si cat mai multe idei, te`am pupat. :*

Buna
mia placut capitolul
sper sa pui repede nextul
spor la scris
TE kiss

P.S.anuntama cand pui nextul daca poti puppy eyes

Daca e s-o luam cu modurile de expunere, am o problema la descriere si dialog. Imi descrii prea multe, adaugi mult prea multe detalii si ajungi sa iti pierzi ideile principale sau sa ma plictisesti. Faci fraze prea lungi si tot adaugi detalii pe care le desparti prin prea multe virgule, ajungi sa pierzi ideea si, uneori, si logica. De asemenea, nu imi place ca, la un moment dat, Sakura ajunsese sa se contrazica singura. Ba spune ca este timida, ca vrea ca Hinata si Naruto s-o lase in pace, ba e disperata ca nu are un prieten si isi face ganduri cu Naruto pe care, apropo, l-a cunoscut numai de o zi. Ai mai multa grija la aspectele de genul si gandeste-te ca nu toate detaliile sunt importante, unele nici nu mertia mentionate, Concentreaza-te pe aspectele esentiale si evidentiata caracterele personajelor in functie de evenimentele la care acestea iau parte. Dialogul este, la fel ca si descrierea, putin cam plin cu detalii. Ba imi explici cum reactioneaza personajul atunci cand spune ceva si adaugi alte detalii de care uneori nici n-am nevoie, ba incepi sa narezi putin si apoi continui replica personajului, insa toate in acelasi enunt, cu foarte multe virgule. Actiunea decurge lent, nu am probleme in a-mi da seama care sune intamplarile principale si care e firul povestii. Ai mai multa grija la descriere si lucreaza mai mult la dialog si va fi si mai bine.

Estetica este ok, nu am ce-ti reprosa. Ideea, de asemenea, ma atrage si chiar imi place cum ai schimbat putin personalitatile protagonistilor, i-ai facut sa atraga atentia prin felul lor de a fi. Contureaza-le mai bine caracterele si totul va fi bine. Titlul nu pot spune ca ma atrage in mod special, are legatura cu textul din cate imi pot da seama, insa nu ma face curioasa sa vad ce-i dincolo de el. Intriga exista, incearca s-o transformi intr-un titlu de exceptie. Greselile de tasatre, ortografie, punctuatie ti le-am enumerat mai jos, insa vreau sa mai fac cateva mentionari si aici: nu mai repeta verbele sau expresiile de care ai devenit atrasa, caci devine enervant, mai ales in cazul in care faci capitole foarte lungi. In plus, ai grija la acel "aveam sa" pe care vad ca il folosesti tot mai des. E ok, dar ai grija la abuzuri. Timpurile sunt in regula, mai ai cate un prezent alaturi de imperfectul pe care il folosesti ca si timp principal. Fii atenta la greselile de tastare, caci ai cam multe. In rest, eu nu am nimic de comentat.

Limoncello' a scris:: - De ce m-ai sunat la ora asta? l-am intrebat, total surprinsa de apelul sau.
Nici nu puteam sa-mi imaginez ca iubitul pritenei mele, (fara virgula) m-a sunat pe mine, pe mine! la (structura asta nu isi are rostul, gasesc ca nu era necesar sa subliniezi acel "pe mine") o ora atat de tarzie. Simteam ca ceva nu era in regula, iar pentru un moment am vrut sa-i inchid telefonul in nas, ca sa nu fiu nevoita sa dau explicatii in cazul in care Hinata urma sa afle. Nu voiam sa ma cert cu ea, (fara virgula) si (aici era virgula) chiar daca imi suradea putin ideea de a vrobi mai mult cu Naruto, nu voiam ca eu si el sa devenim atat de apropiati. Doamne, de ce naiba nu inchideam telefonul ala, de ce imi era teama sa nu-l supar daca faceam acel gest? Probabil nu aveam de ales.
- Am vrut sa vorbesc cu tine, Sakura. Cand am fost in parc, am observat ca ai o gandire total diferita de cea a prietenei tale. M-ai facut putin curios in legatura cu persoana ta, imi pari o persoana cu capul pe umeri.
- Inteleg, am murmurat, apoi am iesit din camera si m-am dus in bucatarie pentru ca nu puteam sa vorbesc normal in camera mea. Parintii m-ar fi auzit si chiar nu aveam de gand sa le dau explicatii. Totusi, de unde ai numarul meu? Aveam de gand sa insist cu intrebarea asta daca nu imi raspundea.
- Hinata.
- Poftim? L-am intrebata (l-am intrebat) facand ochii mari si cascand gura de uimire. (nu imi place expresia aceasta, puteai formula altfel aceasta idee)
- Hinata mi-a dat numarul tau de telefon (,) pentru ca eu i l-am cerut.
Prietena mea, clar, nu era sanatoasa. Cum Doamne iarta-ma i-a dat numarul meu de telefon cand ea este iubita lui? Oare ce naiba a fost in capul ei? Inteleg ca voia sa ies in lume cu ea, sa-i cunosc prietenii, iubitul, dar chiar sa-mi dea si numarul ca sa vorbim de telefon? Mi se parea prea de tot. Eu (,) daca as fi fost in locul ei (,) nu-i dadeam humarul de telefon al iubitului meu, de ce as fi facut-o?

- Naruto, mi-am luat eu inima in dinti, nu crezi ca e ciudat sa vorbim noaptea, tarziu (,) la telefon cand prietena ta, (fara virgula) probabil, (fara virgula) doarme?
- Daca ti se pare ciudat, putem vorbi si fata in fata, nu ma deranjeaza sa ne intalnim, mi-a zpus, (fara virgula) razand scurt, (fara virgula) ca sa ma inmoaie putin, (in context si aici este fara virgula) probabil.
Mi-am dat o palma usor peste frunte si m-am mirat de raspunsul lui (mirandu-ma de raspunsul lui) . Mi se parea ciudat ca nu s-a prins de faptul ca mie nu mi se parea ("mi se parea", "nu mi se parea", ai grija la repetitii) in regula. Sau doar juca putin teatru ca sa ocoleasca acel subiect.
- Nu cred ca ar fi in regula, Naruto…, i-am spus eu cu o voce timida, incercand sa-l fac sa inteleaga ca nu era bine ce facem, chiar daca si eu imi doream intr-o mica masura asta.
- De ce spui asta? M-a (m-a) intrebat, oftand.
Nu stiam cum sa i-o spun, dar trebuia sa-l conving ca Hinata e cea pe care o place si trebuia sa rezist tentatiei de a-l convinge ca era bine sa vorbim. Adevarul era ca, desi era iubitul celei mai bune prietene ale mele, mie imi placea de el cum arata (fara "de el") si imi placea cum se comporta cu Hinata, mai putin fazele in care, s-a cam data la mine, (fara virgula) in preajma ei. Iar eu eram atat de batuta in cap, (fara virgula) incat nu am mai tinut cont si tare imi era frica ca aveam sa-i cedez si de data asta.
- Pai Hinata s-ar supara daca ar sti ca vorbesti si cu alte fete, mai ales ca eu ii sunt prietena din copilarie. Ea te iubeste si nu merita asta, noi nu… (aici continui si litera mare, iar replica pe care ea o spune in continuare incepe tot cu majuscula) am inghitit in sec, caci simteam un usor tremurat in gat, imi era teama, dar trebuia sa-i spun, nu ar trebui sa vorbim. Nu ai de ce sa ma cunosti.
- Sakura, Hinata nu ma iubeste, mi-a spus pe un ton nervos, dacandu-ma (facandu-ma) din nou sa ma intreb “ ce mama naibi? (Ce mama naibii?) “
- Ce te face sa crezi asta? l-am intrebat din cauza curiozitatii ce-mi acapare (acaparase) simturile. De ce dintr-o data spunea asta, eu ii vedeam zambetul brunetei cand era in preajma lui si parea in al noualea cer, atunci de ce… (fraza aceea intercalata cam incurca logica enuntului in sine)
- Se pare ca pritena (prietena) ta cea mai buna, (fara virgula) nu ti-a dat vestile, nu-i asa?
- Ce veste? l-am intrebat imediat pe un ton agitat, fara sa ma mai gandesc ca ar fi putu (putut) sa ma minta sau sa rada un pic de mine. Chiar eram agitata din cauza conversatiei si regretam nespus ca am raspuns apelului.
- Mai are un iubit, nu stiai? Sta la cateva strazi distanta de blocurile voastre si am vorbit cu el, dupa ce i-am spus unui prieten de-al meu, Kiba, sa o urmareasca pe Hinata, caci banuiam ca ar fi cu altcineva. Eu nu vreau asa ceva langa mine, Sakura.
- Cum se numeste iubitul ei? L-am (l-am) intrebat, nevenindu-mi sa cred ca Hinata, prietena mea, pe care o stiam de mica, de cand era de-o schioapa, sa faca asa ceva. Dumnezeule, daca era adevarata (adevarat) , oare ce-o fi fost in capul ei? De ce ar fi avut motive sa-l insele pe Naruto, care practic nu era un inselat, dar totusi… (vum adica "nu era un inselat"?)

- Sasori… a murmurat el, mai mult nervos decat calm.
- Si m-ai sunat ca sa te descarci? L-am intrebat (nu mai repeta aceeasi formula, gaseste sinonime si alte moduri de a exprima aceeasi idee) . Sincer, alt motiv nu vedeam.
Ma gandeam ca singurul motiv pentru care ma sunase era sa-mi spuna asta si, (fara virgula) chiar ma ingrijoram in legatura cu relatia lor, nu voiam sa se desparta de ea, dar… intr-un fel ma gandeam ca daca Naruto se despartea de Hinata, aveam o sansa sa am prima mea relatie cu el. Nu mai suportam gandul sa nu am priten (prieten) si poate, (fara virgula) Naruto ma putea ajuta sa trec peste timiditatea ce zacea in mine, chiar speram la o vitoare (viitoare) relatie, facandu-mi mai apoi o lista plina de scuze pentru Hinata, dar aveam cu ce sa-i scot ochii (faci propozitii prea lungi si pierzi ideea) . Totusi, imi venea sa-mi trag pumni in cap, pentru ca o iubeam pe Hinata, nu voiam sa sufere, dar pe de alta parte voiam sa am primul meu prieten, iar Naruto parea de treaba si era si frumos, iar Hinata il inselase, trebuia sa o accepte ca pe o pedeapsa. (am impresia ce esti o persoana din aceea care a aflat ca cineva apropiat a murit si vorbeste fara sa se mai opreasca; scurteaza frazele) Cel putin asa gandeam atunci.
- Nu. Adevarul este ca de cand te-am vazut in pozele pe care le-ai facut cu Hinata am vrut sa te intalnesc. Toate prietenele Hinatei erau nebune, energice, isi dezlantuiau tupeul in fata mea, iar tu esti atat de diferita, timida, tacuta, frumoasa, ma interesezi mai mult ca orice. As vrea sa aflu cum esti tu, (fara virgula) de fapt, iar maine seara, fie ca vrei sau nu, eu voi veni la voi in cartier impreuna cu Sasori ca sa lamurim situatia, (punct si cu litera mare in continuare) noapte buna si scuza-ma, dar inchid acum.

Si intocmai, mi-a inchis telefonul. Puteam sa jur ca a facut-o doar ca sa nu incep sa neg toata situatia, acum nu mai aveam ce face. Trebuia sa asist la despartirea prietenei mele si la premierea relatiei dintre ea si Sasori, eu ramanand cu ramasitele conversatiei, aveam sa-l aud pe Naruto cum ma lamureste cu mai multe lucruri, caci imi daduse multe de gandit, multe de banuit, iar eu nu stiam ce sa mai cred in legatura cu comportamentul lui sau cel al Hinatei. Nu stiam care din cei doi ma mintea, nu stiam daca era bine ce fac, nu stiam ce vreau de fapt, nu stiam nimic, iar daca treceam pe atunci mai mult prin viata, pun pariu ca stiam ce-i de facut. Inca nu aveam cum sa-i spun mamei despre acel lucru pana nu eram sigura de ce anume vrea Naruto sau Hinata si ce avea sa se intample cu mine.
M-am dus inapoi in camera mea dupa ce am stins lumina de la bucatarie si am incercat sa adorm, dar nu reuseam in niciun fel. Ma tot gandeam la ce avea sa urmeze, la cum se vor schimba lucrurile de acum si nu aveam (inteleg ca este perioada ta de "aveam sa", insa te tot repeti si devine enervant, ai grija) sa dorm deloc linistita.
Imi luasem telefonul si cautam in agenda numele Hinatei. Am privit numele ei pe telefonul meu cateva secunde si, chiar daca nu trebuia sa o sun la acea ora, nu m-am putut abtine sa nu-i trimit un mesaj cu textul “ trebuie sa vorbim “ . Dupa ce l-am scris, ma simteam mai linistita si m-am intors cu spatele la perete, strangand mai mult perna in brate. Am privit in gol si nu stiam ce se intampla cu mine de incepeam sa tremur, ma simteam si mai vinovata dupa ce raspunsesem acelui apel, imi doream sa sterg cu buretele ultimele doua zile din viata mea, sa nu-l fi cunoscut pe Naruto niciodata. Usor, usor lacrimile au inceput sa-mi umezeasca obrajii infierbantati din cauza furiei, a durerii, din cauza vinovatiei ce-mi strapungea corpul mai rau ca niste gloante. Puteam sa simt dezamagirea de mine insami pana in maduva oaselor, parca nu eram eu. Imi doream atat de mult sa-l cunosc pe Naruto, sa ajung mai departe cu el si totusi, (fara virgula) Hinata nu-mi dadea pace. Plangeam si mai tare, chinuindu-ma sa nu suspin, sa nu urlu, sa nu scot niciun sunet care sa-mi trezeasca parintii. Ultimul lucru pe care mi-l doream era sa ma vada si ei in halul acela. Daca pana in acel moment ma plangeam ca sunt singura, parca nu as mai fi rostit acele cuvinte. Realizam incet ca eram doar un copil care nu stia sa actioneze in situatii dificle, care nu putea sa rezolve nimic de unul singur, care nu putea sa se ridice singur de la sol o data (odata) ce a cazut. Ma simteam neputincioasa si voiam sa-mi spuna cineva ce sa fac, dar de data asta nu mai puteam sa-i spun mamei. Mereu visasem ca va veni si printul meu intr-o zi, imi doream un baiat cu parul putin mai lung, nu tuns scurt, brunet sau blond, cu ochi albastrii sau verzi, sa fie frumos si sa aibe (sa aiba) grija de mine, sa ma iubeasca. Dar acele vise erau de nerealizat pentru mine, care habar nu aveam ce voiam de la viata si ma plangeam ca sunt singura, (fara virgula) in timp ce nu faceam nimic ca sa indrept asta si ma gandeam ca ar putea fi o sansa in Naruto, speram doar sa nu ma insel.

***

- Ce s-a intamplat, Sakura? Ce era asa urgent? m-a intrebat Hinata in timp ce intra pe un joc la calculatorul ei, iar eu ma aflam pe un scaun langa ea, caci aveam de gand sa ne jucam impreuna.
Venisem la Hinata pe la ora sapte ca sa vorbesc cu ea despre Naruto, inainte sa iesim afara si inainte ca Naruto sa vina cu scumpul prieten, Sasori, (fara acea apozitie ar fi fost mult mai bine) al Hinatei. Totusi, nu-mi puteam gasi cuvintele si ocoleam subiectul. Matusa ei nu era acasa si puteam sa vorbesc cu ea fara sa-mi fie teama ca ne asculta cineva. Camera ei ma deprima si mai tare, fiind toata vopsita in mov, avand postere din diferite filme cu vampiri pe pereti, actipilduri (e "abtibilduri") din filme horror, (fara virgula) si poze cu Naruto in cateva rame ce se aflau deasupra biroului ei. Mirosul puternic de lavanda ce-l extindea aparut el (aici chiar nu inteleg, lipseste ceva, ai omis ceva sau voiai sa zici altceva?) , ma facea sa ma stramb, nu prea imi placea, doar cel de lotus din camera mea. Pana si culoarea dulapurilor, negru, a biroului de o nuanta inchisa de mov si tot contrastul ma facea sa ma infior si mai tare. Totusi incercam sa nu mai dau atat de multa importanta lucrurilo (lucrurilor) din jur si sa ma concentrez asupra ei, dar intr-un fel cred ca incercam sa-mi distrag atentia de la subiect, caci prea ii analizam camera pe care o vazusem de o mie de ori.
- Ahm, ce joc e asta? am intrebat-o, incercand sa intru in cu totul alt subiect, sperand ca-mi voi lua dupa inima in dinti ca sa-i spun ce am aflat.
- Pai e un joc cu intrebari, iar tu trebuie sa raspunzi la ele cu inca trei jucatori, ca sa-i invingi. Cine raspunde primul la intrebarea de logica, (fara virgula) castiga cele mai multe puncte. Este un joc pentru persoanele care inavta (invata) ca tine, ma poti ajuta sa-mi maresc scorul, ce zici?
- De cat timp il joci?
- Nu de mult, acum o saptaman (saptamana) l-am descoperti (descoperit) si am jucat cu o gramada de personae (persoane) . Aleg doar userii ce au nickname-ul cu N sau S.

N sau S, asta da chestie care sa-mi distraga atentia, (fara virgula sau fara "si") si banuiam intr-un fel de unde vin acele initiale. Naruto vs Sasori, chiar eram curioasa pe cine ar alege daca ar fi obligate (obligata) sa o faca.
- Lasa-ma sa-mi fac cont, i-am zic (zis) , dand-o la oparte (la o parte) si incepand sa tastez.
Trebuia sa-mi fac de lucru cat timp vorbeam despre Naruto cu ea.
- Si…, incercam eu sa leg doua vorbe, Hinata, de ce i-ai dat numarul meu lui Naruto? (cu litera mica) Am intrebat-o, mai pe soptite spre sfarsit. Din nou, imi (fara "imi") simteam un nod in gat.
- Ca sa vorbiti, el mi l-a cerut, nu te gandi ca eu am vrut sa il (i-l) dau.
- Pai ai vrut? am intrebat-o ca sa ma asigur.
- De ce nu? Suntem prieteni, nu-i asa?
- Il iubesti? am continuat eu cu interogatoriul.
- Mm..da, de ce ma intrebi? s-a mirat ea radicand o spranceana, incepand sa bata cu unchiile (unghiile) pe suprafata biroului, iar pentru mine pareau niste sunete ingrozitoare (,) ca o creta pe talba. Probabil o agitasem cu interogatoriul, dar nu ma puteam opri atunci. Curiozitatea ma impingea de la spate, poate prea mult (,) si imi era teama sa nu spun ceva gresit, incercam sa-mi aleg foarte bine cuvintele ca sa nu o supar sau sa-i trezesc suspiciuni.
- Pai daca il iubesti…, m-am uitat apoi in ochii ei, dupa ce am dat " inregistrare " la contul de la joc, am privit-o atent, i-am privit curiozitatea din ochii ei lila, agitatia ce o dadea de gol era monstruoasa, dar am continuat… de ce esti cu Sasori?

Liniste. Asta s-a intamplat in decurs (in decursul) a cinci minute, nici una (niciuna) nu mai spunea nimic, dar eu nu ma mai puteam abtine, mi-am luat privirea de la ea si am inceput sa caut un user pe calculator la jocul cu intrebari. Nu aveam de gand sa gasesc un utilizator cu N sau S, ci mai degraba o intiala care incepea cu cantaretul meu preferat si anume, (fara virgula sau fara "si anume") M, (nu cred sa fi fost nevoie si de aceasta sintagma) si chiar gasisem. “ MJ5S “ era utilizator ce mi-a intrat in campul vizual, dupa care l-am invitat la jocul de inteligenta.
Hinata mi-a pus o mana pe umar, apoi a privit in jos si mi-a spus:
- Pentru ca pe el il iubesc mai mult.
Am incercat sa nu fac prea multa zarva, sa nu par atat de uimita pe cat eram, desi imi venea sa urlu la ea si sa o dau cu capul de un perete pentru asta, nu-mi placea acel lucru, nu voiam sa accept asta, dar era realitatea. Ma simteam si usurata pe o parte ("pe de o parte" si apoi virgula) pentru ca aveam scuza in cazul in care ma intalneam cu Naruto, dar ma simteam si rau sa stiu ca e adevarat si Naruto, probabil, se simtea rau. Apoi mi-au (mi-am) pus intrebarea: “ Voia sa uite oare de Hinata (Naruto) cu ajutorul meu sau realizaze (realizase) ca Hinata (fara "Hinata") nu-l merita? “
- Daca il iubesti pe Sasori mai mult, de ce, Doamne iarta-ma, ti-ai batut joc de Naruto?
- Sakura, nu ma intelege gresit. Dar Sasori e mult mai bun.
- In ce sens, mai bun? Am (am) intrebat-o, sperand sa nu se refere la altceva.
- Nu te gandi la tampenii, Sakura, pur si simplu imi place mai mult Sasori si mi-a fost greu sa-i spun lui Naruto, dar eu il plac si pe Naruto. Nu vreau sa-i pierd pe niciunul.
- Esti o pr…, dar m-am oprit, apasand tare pe tasta enter de la tastatura, esti… prea indragostita, nu crezi?
- Nu am ce face, imi place de amandoi.

Din nou s-a lasat o liniste profunda, iar eu ma jucam acel joc cu MJ5S si nu-mi puteam da seama cum eram la aceleasi puncte. Ori eram distrasa de Hinata de ma batea la unele raspunsuri, ori se prindea mai repede de raspunsuri, reusind sa ma enerveze cu inteligenta lui. Am ramas muta cand am vazut intr-un patratel de langa joc ca-mi scrie ceva.
- Hinata, poti sa-mi aduci un pahar cu apa? am intrebat-o ca sa scap putin de ea.
A dat aprobator din cap si s-a facut nevazuta, iar eu mi-am vazut de joc (,) citind ceea ce mi-a scris jucatorul.
“ Buna. Aduni destul de multe puncte, mi-ar placea sa vorbim mai mult. Iata, acesta este id-ul meu “ Sasuke_Mj5S “. Mi-a facut placere sa jucam, o seara buna “
Am ramas cu gura cascata cand am vazut ce mi-a scris, apoi a iesit de pe joc, iar eu nu steam (stiam) ce sa fac, dar cand am auzit-o pe Hinata cum se apropia (,) am notat repede id-ul baiatului pe o hartiuta si am indesat-o in hanoracul rosu pe care il purtam. Respiram greu si ma fortam sa zambesc cand a venit Hinata cu doua pahare de apa. Mi-a inmanat unul, uitandu-se ciudat la mine si m-a intrebat:
- De ce esti asa de agitata? Din cauza ca iesim iar afara cu Naruto azi?
- De fapt… am parte de o multime de surprise (surprize) , nu crezi? am intrebat-o, cu un suras pe buze (,) in timp ce ma scarpinam la ceafa.

Buna , imi place extrem de mult ficul rusinos

Pot spune ca imi face mare placere sa iti citesc capitolele in love

Mai ai unele fraze mai lungi care sincer in rest nu ma plictisesc:;):
Sasuke ? Deja l-a cunoscut ? Ma bucur kiss

Deabea acum incepe adevarata actiune well? awesome right?

Astept next si sa ma anunti te rog puppy eyes

Buna!
Un capitol excelent! Insfarsit a aparut si Sasuke in peisaj!
De cand il asteptam!
Te rog sa ma anunti la next! Te-am kiss

! Spor la scris!

FanFic Blocat la cererea autoarei.