Ritual satanic

Subiect: Ritual satanic Lun 08 Apr 2013, 20:53

Capitolul 1

Din perspectiva Sakurei:

            - Pune-ţi haina de ploaie şi ieşi din maşină, mi-a spus aplecându-se să-şi ia geanta de pe scaunul din spate, grăbeşte-te, a mârâit fixându-şi ochii pe ai mei.

Am clătinat din cap în semn că da şi-am oftat prelung.

            - Haide, pleaca, m-am răstit la ea, uitându-mă la padurea deasa aflată la câţiva metri de casă, nu va dura mult, te asigur.

Sunetul portierei izbite mi-a dat de înţeles că şi dupa opt ani de zile, ea încă nu-şi putea păstra calmul. Am surâs când i-am văzut silueta intrând în casă şi am dorit să fac acelaşi lucru, dar peisajul inedit ce împrejmuia locuinţa, mi-a atras atenţia. Dornică să observ fiecare detaliu, în ciuda faptului ca ploua straşnic, mi-am luat haina de ploaie galbenă, ce era impăturită frumos şi aşezată deasupra tuturor lucrurilor din geanta de voiaj, şi mi-am pus-o pe umeri, refuzând în a-mi băga mâinile în cele două mâneci. Cu grijă, apucând cu mâna stânga materialul subţire, mi-am pus gluga şi-am deschis portiera. Vântul aprig bătea îngrozitor de tare, iar cele patruzeci si nouă de kilograme nu mă ajutau îndeajuns încât să-mi păstrez echilibrul.
‘Fir-ar’, am spus când balerinii crem deveniseră negri din cauza noroiului. Uram ploaia, asta era foarte clar, şi totuşi nu puteam să fac nimic, decât să intru in locuinţa celor doi; dar nu voiam.
Nu, nu, nu.
Şi ce dacă îi fac să mă aştepte? mi-am spus mai mult pentru mine, negându-mi emoţiile. Karin era cea mai bună prietenă a mea din copilarie şi caracterul ei o împiedica să devina imatură în astfel de momente. O iubeam, iar ea la rândul ei, mă iubea, deşi în trecut existaseră diverse certuri violente din cauza sufletului ei pereche. Prostii, cine avea să mai creadă în astfel de tâmpenii? Fraierele, cu siguranţă.
M-am apropiat de pădure, rânjind. Făceam acest gest, arătându-mi dinţii, cândva, completaţi de aparatul dentar albastru, doar când simţeam adrenalina curgându-mi prin vene. Cadrul mohorît, rece, singuratic, îmi dădea iluzia de un pustiu continuu, intrigându-mă. Vântul se intensifica, iar foşnetele ce se auzeau din interiorul pădurii, îmi dădeau fiori pe şira spinarii. Şi puteam să jur că în afară de frunzele si crengile agitate, exista o voce, undeva în interiorul întunericului, chemându-mă, murmurându-mi numele sau poate ţipând înfundat în bătaia aerului rece, necruţător. Mi-am scuturat capul şi m-am întors cu spatele, dorind să admir imobilul, să-l compar cu splendoarea peisajului divin, zeificat. Grandios şi impunător, cu un design vechi, se completa cu fineţe.

Clătinându-mă, am parcurs câţiva metri pentru a-mi lua bagajele din portbagaj şi m-am apropiat de casă.
Eram in pragul uşii şi aşteptam ca cineva să mă ajute, însă era o linişte totală şi-un miros incredibil de ciocolată caldă. Pofticioasă, am înaintat, tragând trolerele cu putere. Cu cât avansam mai mult, cu atât zgomotele erau mai puternice, mai intense. Râsetele prietenii mele îmi creeau acel discomfort enervant, cum obişnuiau şi pe vremuri să o facă.

            - Mm, ce familie draguţă, am murmurat privindu-l pe bărbatul ce stătea cu spatele la mine, sprijinit de blatul de bucătărie, şi ţinându-o pe Karin la pieptul lui, închide flacăra aragazului. Sunteţi dezgustători.
Rezemăndu-mă de tocul uşii am oftat prelung, apoi i-am privit întorcându-se.

            - Oh, Sakura, te rog nu mai fi un copil, mi-a spus Karin zâmbindu-mi, el este Sasuke, a continuat îndreptându-şi privirea, în acelaşi timp cu mine, către el.
            - Cred că urmează să înghit în sec şi să îţi spun că te urăsc, am glumit, neluându-mi privirea de pe individ. Cum spuneam, Karin, îmi aduc aminte că îţi placeau tipii mult mai mari decât tine, el cât are, douăzeci?
            - Douăzeci şi şapte. Şi mulţumesc de compliment, scumpo.

Pufnesc amuzată.

Uşurinţa cu care mi se adresa, felul în care îsi incleşta maxilarul la fiecare mişcare ce-o făcea, virilitatea ce se evidenţia prin ţinuta lui lejeră -pantalonii scurţi pătaţi de vopsea albastră şi tricoul negru ce-i acoperea doar jumătate din pielea albă-, privirea fixă, atât de fermă, de nedescris, buzele întredeschise ce le avea după ce expira cu forţa, cu dorinţa, felul în care şi le lingea, oferindu-mi un cadru de-un eroti*m dus la culmi, fineţea cu care îşi aranja părul răvăşit, foarte închis la culoare, dupa actul precedent, îmi creea un gol în stomac şi-o uşoară ex*itatie nedorită.
Probabil, având doar o dorinţă intensă de ai răspunde gestului, m-am apropiat, şi privindu-o pe Karin, m-am aşezat pe blatul de bucătărie, crăcănându-mi picioarele. Rochia vaporoasă ce-o purtam, ridicându-se, se lipise de pulpele mele brăzdate de un bronz uniform. Involuntar, ochii mei verzi au căpătat o tentă de răutate, doleanţă efemeră. Am surâs în momentul când l-am privit încleştându-şi maxilarul proeminent şi, de asemenea, strânsoarea vicioasă, pe care o creease în jurul şoldului lui Karin.

            - Noroiul de pe balerinii mei v-au murdărit întreaga bucătărie, aş putea să curăţ dacă tu Sasuke mi-ai aduce un mop, iar tu Karin, dacă ai putea să îmi duci trolerele în camera unde îmi voi petrece aceste trei luni. Am spus prinzându-mi parul nu foarte lung, cu un elastic.

Aşteptam un refuz, desigur, dar care fusese înlocuit de o atmosfera singuratică, liniştită.

            - Poftim, a murmurat, întinzându-mi obiectul.
            - Mulţumesc, i-am şoptit mecanic, prinzându-i mâna rece, fără a-i da impresia că aceasta era dorinţa mea.

M-am îndepărtat, şi fară a-mi îndoi genunchii, m-am aplecat pentru a scapa de papucii urâţi si murdari din pricina noroiului. Am rânjit când m-am întors şi l-am privit crâşnind din dinţi, semn ca îl provocasem. Atmosfera era sexi. Bărbatul era sexi. Felul în care ştergeam parchetul era sexi. Corpul lui aflat la câţiva centrimetri de al meu era sexi.
M-am întors cu spatele la el şi am dat drumul robinetului să curgă. Circular mi-am masat mainile cu săpun, în timp de apa fierbinte curgea-ntr-un jet continuu. Aburii ce se ridicau la suprafaţă şi îmi atingeau chipul, reuşeau să îmi readucă acea stare de fierbinţeala nedorintă nici în acel moment. Aş fi vrut să opresc apa şi să mă şterg cu cel mai apropiat prosop ce aveam să-l gasesc, însă o mână îmi atingea pulpa piciorului drept, şi urca fară reţinere, cu doleanţă şi plăcere. Mi-am lăsat capul pe spate, rezemându-mi-l de umarul bărbatului.

            - Cu*vă, a mârâit, trecând cu limba conturul gâtului meu.

Am rânjit, prinzându-l de părul negru.

            - Şi, am murmurat, întorcându-mă cu faţa la el, nu îţi place?

Lăsându-si dinţii albi la vedere, m-a prins de un şold cu o mână, iar cu cealaltă mi-a desfacut părul din strânsoarea lejeră a elasticului, apoi prinzându-mă de rădăcinile lui mi-a spus.

            - Îmi place să mă joc, iar tu eşti atât de fra*eră, atât de naivă.

L-am împins. Fusese singurul meu gest care merita efortul. Am părăsit camera, nedorind să-i mai întâlnesc privirea neno*ocită.
Şi totul începuse de la un gest ero*ic iniţiat de bărbat, mi-am spus, aşezându-mă pe pat. Apoi am vrut să-l ispitesc, căci doream să-i ştiu punctele slabe, însă nu numai că a cedat iniţial, dar m-a mai făcut si cu*vă, pe de-asupra. Am aprins veioza de pe noptieră şi mi-am rezemat capul de pernă. Nu e potrivit pentru Karin, ea e dulce, iar el e un animal.

Şi nu m-am putut abţine să nu încep un fic cu tentă horror. Sper să vă placă, desigur.

Subiect: Re: Ritual satanic Lun 08 Apr 2013, 21:21

Bună, răţuşco. kiss

Mm, să înţeleg că nu te poţi abţine din a deschide noi ficuri, eh, nu-i nicio problemă, atâta vreme cât le continui şi pe celelalte. Îmi place începutul, primul capitol, este promiţător, mai ales că ne-ai oferit unele indicii asupra vitoarei relaţii dintre Sasuke şi Sakura. Mi-a plăcut mult momentul dintre cei doi, erotic şi uşor ironic, sunt curioasă cum vor decurge viitoarele momente. Observ că nu se putea să deschizi un fic şi să nu fie ceva legat de supranatural, demonii şi restul, zic asta din cauza titlului pe care l-ai ales " Ritual satanic ". Sigur o să ne încânţi cu tot felul de idei nesăbuite şi care mai de care înspăimântătoare. Nu ştiu ce-aş mai putea spune pe lângă toate acestea înafara faptului că mi-a plăcut foarte mult acest capitol şi îl aştept pe următorul. Baftă în continuare.

Subiect: Re: Ritual satanic Lun 08 Apr 2013, 21:30

Nu îmi mai pare bine că ai făcut capitol scurt, acum îmi pare rău. Ce scenă fierbinte, măi, cu asta încep că nu mă pot abţine. Are dreptate, e un animal, dar un animal destul de good looking. Văd o altă personalitate a Sakurei, uşor detaşată de respectarea vreunei virtuţi morale, detaliu desprins din micuţul joc cu Sasuke. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă îi prindea Karin. Îmi place foarte mult capitolul, ai un început foarte interesant, mai ales dacă ai menţionat că are şi tentă horror, ceea ce e şi mai bine. Sunt curioasă cu privire la cum vei dezvolta ideea, abia aştept să citesc şi continuarea. Haha, nu am mai întânlit o Sakura cu aparat dentar, mai ales albastru. Superb, gurl
Spor la scris în continuare, să nu uiţi să mă anunţi când postezi.

Subiect: Re: Ritual satanic Lun 08 Apr 2013, 23:07

Buna, Andreea. Din partea mea ai tot respectul si toata admiratia. Imi place foarte mult titlul, continutul, ideea, mai pe scurt, tot. Iti ador felul de a descrie, prezenta. Ficul tau chiar ma intereseaza cu adevarat si chiar vreau sa vad cum vei transfora aceasta idee intr-una horror, eu fiind adepta ficurilor horro - ca sa ma repet.
Astept cu nerabdare viitorul capitol, scumpa.
*kisses and hugs*

Subiect: Re: Ritual satanic Mar 09 Apr 2013, 11:53

Ei bine, am intarziat eu putin... bine, putin mai mult, avand in vedere ca am citit capitolul de cu seara. Ca intotdeauna, raman placut surprinsa in urma capitolelor tale exceptionale, pline de intriga. E normal ca nu ne-ai afisat din prima toate detaliile ideii, dar ficul este promitator. Sunt chiar curioasa sa vad cum vor aparea scenele horror, cum se va forma cuplul, si, bineinteles, cum se vor rezolva lucrurile.
Stii ca acum o sa te intreb zilnic de next, nu?=))
Spor la scris kiss

Subiect: Re: Ritual satanic Mar 09 Apr 2013, 12:50

Este genial ficul tau! Sasuke este un afemeiat si clar nu se potriveste cu Karin. Desi pe Karin nu prea o suport, insa sper sa imi schimbi parerea cu ficul tau! Ei bine imi place mult si ideea acestui fic si deabia astept sa vad ce se mai intampla. Am citit capitolul cu sufletul la gura. Deabia astept sa pui next-ul si te rog sa ma anunti si pe mine cand il pui. Succes in continuare! Te pup kiss

Papa

Subiect: Re: Ritual satanic Mar 09 Apr 2013, 13:24

Bună Andreea! Ai un fan-fic foarte frumos. Nu am observat greşli de tastare. Se vede că ai experientă în scrierea ficurilor, pe pine una m-ai uimit. Ai o decrire foarte bună, iar acţiunea nu-i deloc grabită. Îmi permit să-ţi spun că eşti uimitoare :3 Ideea mă faşcineză, este uimitoare, nu am vazut nici măcar o idee în care Sakura şi Karin se înţeleg. Şi Karin este dulce? Mă uimeşti! Mie îmi place mulllt de tot. Când aduci continnuarea, anunţă-mă ! Doar dacă vrei. :3 Spor la scris. Pupici :3

Subiect: Re: Ritual satanic Mar 09 Apr 2013, 13:52

Buna! Imi place foarte mult ficul tau, este foarte interesant! Esti geniala! Ideea ma fascineaza! Mai stiu ficuri in care Karin si Sakura se inteleg, dar nu au o relatie ca in ficul tau! Deci Karin este impreuna cu Sasuke, care este un nesi***t mare. Descrierea este foarte frumoasa, iar actiunea de curge limpede. Atitudinea Sakurei e interesanta, oare cum va ajunge sa fie impreuna cu Sasuke? Astept cu nerabdare nextul si te rog anunta-ma cand il pui! Spor la scris! Te kiss

dulce! <3

Subiect: Re: Ritual satanic Mar 09 Apr 2013, 14:58

Iuuhuu.

Ca sa fiu sinceraq, nici nu stiu ce-as putea comenta la un adfel de fic, mai ales ca personalitatea lui Sasuke e atat de puternica, cred ca va domina in acest fic. Abia astept sa vad cum Sakura ii va intra in joc si cum totul se va transforma in ceva horror, caci sunt tare curioasa ce le rezerva viitorul acestor trei personaje. Hm, poate va muri Karin? Mi-ar placea la nebunie sa vad o scena sangeroasa in care corpul roscatei sa fie gasit intr-o pozitie imposibila, schimonosit de durere. Daar, trecand peste asta, ficul e promitator, mai bine zis cu siguranta va fi un succes, asa ca sper ca ma vei anunta si pe mine atunci cand vei posta nextul. Te pup. :*

Subiect: Re: Ritual satanic Sam 13 Apr 2013, 22:46

Capitolul 2

Din perspectiva Sakurei:

Haide, Sakura, adormi, mi-am repetat enervată în minte, ignorând pe cât posibil fulgerele si tunetele de-afară. Ce-i cu tine? m-am întrebat disperată, afundându-mi capul şi mai tare în perna moale.Încercam să nu mă gândesc la absolut nimic şi încet-încet să adorm, însă cu cât încercam mai mult, cu atât îmi dădeam seamă că eşuez lamentabil. Plictisindu-mă să mă foiesc în pat, mă ridic brusc, frecându-mi ochii încă lipiţi unul de celălalt. Casc involuntar, imediat ce-mi sprinjin podul palmelor de salteaua patului, şi-mi depărtez cearşaful de pe picioare, dorind să mă ridic şi să mă îndepărtez.
Mi-am trecut una din mâini în părul încâlcit ce-l aveam, enervându-mă din pricina faptului că nu avusem chef să fac un duş cu câteva ore în urmă. Mi-am încleştat maxilarul atunci când ajunsesem în dreptul geamului. Perdeaua din mătase crem, trasă până la cealaltă extremă, consituia un element decorativ fin. Felul în care umbrele crengilor copacilor de afară, se imprimau pe pânza din faţa mea, imi creea o dorinţă interioară de a-mi realiza propriul scenariu macabru a unor morţi suspecte pe timp de noapte. Am îndepărtat draperia, lăsându-mi chipul să se reflecte în sticla marcată de crengile violente şi subţiri. Rânjetul şi privirea fixă alcătuiau profilul unui geniu sigur, netemător, iar culoarea părului abia sesizată la lumina lunii pline, vizau spre un noncomformist veritabil.

Vizibil iritată de fulgerele ce persistau, m-am îndepărtat, ieşind din cameră. Holul lung, aparent cunoscut, din nou îmi creea iluzia unui spaţiu închis, plin de capcane. Aerul abia respirabil, mă făcu involuntar să tuşesc şi să mă încrunt. Am făcut câţiva paşi, temătoare, către geamul din capătul holului. O fereastră mică, abia percepută în aria mea vizuală, datorită distanţei, putea opri întreg calvarul. Un miros specific se intensifica. Şi continua. Şi continua...
Şi simţindu-mi picioarele înţepenite de podeaua din lemn vechi, m-am rezemat de unul din cei doi pereţi. Puteam să jur că locul devenea din ce în ce mai îngust, din ce în ce mai infect. Mi-am depărtat mâinile, vrând să le apăs pe elementele verticale ale construcţiei. Nu voiam decât să dispară. Simţind cum nervozitate începe să mă domine, mi-am încleştat pumnii şi i-am izbit cu doleanţă de pereţii albi. Durerea cauzată de impact mă readuse la normalitate, însă mirosul dezgustător nu înceta în a se intensifica.
Trecuseră minute sau poate doar câteva secunde de când mă aflam blocată în acel spaţiu. Am vrut să trec de barierele imposibilului şi să străbat distanţa rămasă, convinsă că eram suficient de puternică, suficient de ambiţioasă, dar eşuam, şi continuam să eşuez. Încă o dată şi voi înceta, mi-am spus, dorind să am un imbold, o motivaţie. Am surâs, lăsându-mi dantura la iveală, şi continuând să încerc, distanţa devenea din ce în ce mai mică. Fereastra neascunsă de vreun element fin, în comparaţie cu cea din camera mea, era mult mai mică şi mai greu de perceput. Ramele albe de lemn se împreunau în patru pătrate perfecte ca dimensiune, iar sticla incoloră încerca să estompeze sunetul stropilor de ploaie ce se loveau cu dorinţă. Mi-am rezemat spatele de colţul peretelui şi mi-am dat capul pe spate, inspirând puternic aer în piept.

            - Fir-ar, am murmurat înfundat, conştientizând că senzaţia de sufocare era pe cale să reapară.

Nerenunţând la acea poziţie, am deschis silenţios fereastra într-un unghi de treizeci de grade, suficient încât să diminuieze din sentimentul de claustrofobie. Mi-am strecurat mâna dreapta prin crăpătură, în timp ce mă lipeam şi mai tare de peretele locuinţei. Lovirea picăturilor de ploaie de mână mea părea atât de reală. Senzaţia de umezeală, şi ea, de asemenea. Umezindu-mi buzele uscate şi închizând ochii, mi-am răsucit gâtul către zgomotul provenit de-afară.

            - Mori, diavol inuman, mori!

Acea voce subţire, tremurândă, mă facu să-mi întredeschid ochii. Precaută, scot mâna ce mă conecta cu realul şi mă ascund şi mai mult în umbră, analizând. Am clipit de câteva ori des. Nesigură, am privit în crăpătură, coborându-mi privirea din ce în ce mai jos.
Nu, am murmurat în sinea mea, nefiind sigură de ceea ce vedeam; dar parea atât de real. Astupându-mi gura pentru a nu ţipa, am privit cum victima încerca să se desprindă de agresorul viril, acoperit de veşminte lungi şi negre. O glugă îi acoperea chipul, iar lumina lunii pline, nu era îndeajus pentru a-i distinge figura pietrificată. Am înghiţit în sec, încleştându-mi maxilarul şi deschizându-mi ochii mai mult.
Lama ascuţita a unui cuţit lung se reflecta în geamul cu rame albe. Privirea agresorului, ridicandu-se pentru a inspecta, se opreşte la nivelul reflexiei. Instinctiv, m-am îndepărtat, predându-mi corpul întunericului.

            - Calmează-te şi priveşte, am spus în şoaptă când individul îsi apropia victima de stejarul bătrân aflat lângă imobil.

Precaut, am inspirat aer în piept şi m-am apropiat de fereastra întredeschisă. Avusem un şoc imediat. Nu eram capabilă să înţeleg ce erau cu imaginile violente ce se revărsau, având în prim plan profilul criminalului în serie, bolnăvicios, plin de doleanţă şi sânge. Lichidul roşu tâşnea din gâtul victimei, stropind agresorul. Distingeam o anumită nervozitate din comportamentul lui, căci fulgerător, acesta se îndepărtă de tânara şi privea luna ascunsă printre norii întunecaţi. Ignorându-l vreme de-o clipă, am privit-o pe ea, zbătându-se pentru viaţa ei. Proasta, credea că avea să supravieţuiască.
Aflată la capătâiul copacului şi rezemată cu capul de trunchiul lemnului batrân, sângele i se scurge pe sani, la vale, agresorul îndepărtându-i cu atenţie, fiecare articol vestimentar ce-l purta. Indecis ce să facă cu hainele tinerii, le aruncă undeva pe iarba uda şi-şi apucă cuţitul ce-i crestase gâtul cu atâta precizie. Cu aceeaşi exactitate, începe să-şi marcheze victima pe trupul ud.

Jertfă, am citit cu teamă de pe abdomenul tinerii.

Am înghiţit în sec şi am analizat termenul. Îmi puneam diverse întrebări în legătură cu sacrificiul înfăptuit de individ şi nu înţelegeam scopul acestuia. Tânăra blonda, dezbrăcată si moartă îşi dase ultima suflare sub acel stejar bătrân, în timp ce mici picături de ploie, ce se prelingeau de pe frunzele copacului, îi stergeau sângele ce se revârsa din trupul deschis. Trupul mort. Pământul umed se împreunase cu suviţele vopsite ale fetei, iar mai apoi, după câteva minute, tot corpul, fiind aruncat cu dezgust de agresor, intr-o groapă adâncă, înfăptuită chiar deasupra ferestrei unde mă aflam.
Nevăzându-i nici în ultima clipă chipul, m-am îndepărtat, vrând să-i urmăresc paşi, să-i aflu locaţia.
Speriată şi aflată la capătul scarilor, aud uşa trântindu-se puternic.Irelevant, am fugit sper camera mea, dar nu ştiu cum se face, ceva m-a facut să mă împiedic şi să-mi pierd cunoştinţa.
Începusem să-mi revin pas cu pas. Aerul rece învăluia întreaga cameră, iar aşternuturile calde ale patului parcă îmi protejau trupul. Mi-am întredeschis ochii, ducându-mi în acelaşi timp, o mână la una din tâmple, masându-mi-o. Era întuneric şi linişte; doar geamul deschis şi perdeaua fluturată de vânt îmi atrase atenţia. Am vrut să mă ridic, dar o voce masculină mă făcu să-mi întorc capul în direcţia opusă.

            - Erai leşinată în faţa camerei tale, spuse din umbră.
            - Sunt somnabulă, am zis rapid, fără să mă gândesc. Dar tu, Sasuke, de ce nu dormi la...mă bâlbâi, uitându-mă la ceasul de pe noptieră, patru dimineaţa?

Acesta apropiindu-se de pat, lasand lumina lunii să i se reflecte pe chip, spune:

            - Cred că şi eu sunt somnambul.

Uff, sper sa va placa capitolul, caci a durat ceva pana l-am terminat.

Subiect: Re: Ritual satanic Sam 13 Apr 2013, 23:05

hey, am aterizat si eu pe aici. Imi place foarte mult. NU prea am insapiratie deci scuze ca comm-ul nu e prea reusit.
Sper sa ma anunti si pe mine cand vii cu next.
Ja ne! a hug

Subiect: Re: Ritual satanic Sam 13 Apr 2013, 23:11

Buna, Andreea. a hug

Merci de anunt, mi-a placut mult capitolul. Se vede cum deja evolueaza ideea ta horror, plus ca felul in care descrii ma fascineaza. Scuze de comentariul amarat, insa am o lene pe mine...=)))))
Spor la scris! ^^

Subiect: Re: Ritual satanic Sam 13 Apr 2013, 23:14

Dupa cum ai spus, ideea asta este geniala, iar felul in care conturezi fiecare detaliu ma face sa o ador. Chiar daca este abia capitolul 2 vad originalitatea ideii cat de cat si pot spune ca este printre cele mai bune idei pe care le-am vazut. Poti fi mandra de el, de fapt, ce spun poti, ca esti deja lough

Sunt chiar curioasa sa vad daca ideile mele de viitor sunt si ale tale, abia astept sa vad daca teoriile mele sunt corecte, so... sa nu ma faci prea mult sa astept. ;;)

Spor la scris kiss

Subiect: Re: Ritual satanic Sam 13 Apr 2013, 23:56

Răţuşcă mică. kiss

Observ că vii foarte repejor cu capitolele, sper să-ţi faci un prost obicei din asta, nu că ar fi prost pentru mine. Mm, ce pot să zic, mi-a plăcut mult capitolul, mai ales descrierea ta, în felul acesta punându-ne mult mai uşor în ipostaza Sakurei. A fost straniu tot acest eveniment, nu ştiu ce să cred. Se întâmplă ceva cu familia lui Karin sau poate există un grup satanist prin zonă? Mi s-a părut şi mai straniu faptul că Sasuke era acolo când ea s-a trezit, poate a fost o coincidenţă sau şi el a auzit nişte zgomote? A fost cu mult mai înfricosătoare ultima parte a capitolului, cel puţin pentru mine, când lumina lunii picase pe chipul lui Sasuke. Mi-l şi imaginam rostind lent cuvintele, după aceea, chiar dacă se terminase capitolul, m-am gândit ca va scoate un cuţit şi-o va ciopârţi pe Sakura. lough

Sunt curioasă ce-o să se petreacă în următorul capitol şi mai ales cum se va comporta Sakura după acest eveniment.. supranatural. Baftă.

Subiect: Re: Ritual satanic Dum 14 Apr 2013, 00:22

Normal că ne place, e singua opțiune valabilă. Mult mister și suspans, deși încep să am bănuieli cu privire la cat de somnambul e Sasuke, asta sau m-am uitat la prea multe filme horror, dar vorbește ca un sociopat, chiarr te bagă la bănuieli.
Fără îndoială că a foat un capitol minunat, știi tu, ca toate celelalte scrise de tine. Abia aștept și următorul capitol, poate va mai dispărea din ceață și ne vei dezvălui care-i treaba cu jertfele și motivul uciderii acestor fete.
Succes!

Subiect: Re: Ritual satanic Dum 14 Apr 2013, 13:25

Somnambul pe naiba, sa fim seriosi. lough

Ori asta, ori mai e vreun criminal in seris pe acolo, lucru care mi s-ar parea si mai neplauzibil, avand in vedere ca nu cred sa bantuie cineva imprejurimile la ora patru dimineata. Capitolul a fost, bineinteles, plin de suspans, lucru care mi-a placut la nebunie. Eu una ma intreb cum vor evolua lucrurile intre astia doi si cine era pana la urma acea fata pe care tipul cu gluga neagra a omorat-o. Cine sa fie, cine sa fie?

Spor la scris in continuare. Te pup. :*

Subiect: Re: Ritual satanic Dum 14 Apr 2013, 13:52

Buna! Multumesc pentru mesaj! happy

Capitolul a fost foarte interesant, invaluit in mister! Dialogul, de la sfarsit, dintre Sasuke si Sakura m-a pus pe ganduri! Nu-mi spune ca, nu cred: Sasuke este cel care a ucis-o pe fata aceea? Altfel ce ar fi cautat la 4 dimineata treaz, sau poate ca a fost o coincidenta sau poate a vazut si el crima... Se vede ca a mintit cand a spus ca e somnambul. Dupa,ce a fost ucisa, de ce tocmai cuvantul ,,jertfa'' a fost scris?
Astept cu nerabdare nextul si te rog anunta-ma in continuare cand il pui! ;;)

Spor la scris! Te kiss

dulce!
Ja ne! hi!

Subiect: Re: Ritual satanic Dum 14 Apr 2013, 15:01

Hi !
Imi place fic`ul . Am gasit mai multe greseli de tastare , dar nu-i nimic .E interesant ... M-ai facut curioasa ... Asa ca repede cu nextu` , domnisoara !
Spor la scris ! Bye ! kiss

Capitolul 3

Din perspectiva Sakurei:

Oraşul meu natal era Sankt Petersburg şi în clipa respectivă îi simţeam tare mult lipsa. Suficient încât să mă gândesc dacă fusese într-adevar o idee strălucită să-mi revăd prietena din copilărie după atâta vreme. O iubeam la fel de mult ca pe mama mea şi mereu îi dorisem tot binele din lume. Eram compatibile, fapt care a dus la o legătura strânsă între noi, chiar şi dupa mutarea ei in State. Mereu aveam impresia că m-a trădat, stabilindu-se atât de departe de mine şi continundu-şi viaţa ca şi cum reprezentam atât de puţin pentru ea, ca şi cum parerea mea era nulă.
Nemernică, aşa o caracterizasem vreme de un an. Avusem chiar şi intenţia să-i modific numele din agenda telefonică, doar ca să mă simt mai bine. Nu-şi avea rostul, am constatat eu într-un final, căci se întamplase: mă părăsise. Nu trebuia decat să mă resemnez şi să continui, lăsându-mi sentimentele negative de-o parte.

Îmi plăcea să mă avânt în nopţile de vară în balconul amenajat în acel stil vintage, adorat de mama, cu un fotoliu umil lipit de peretele alb. Îmi rezemam spatele de el cu îndârjire şi priveam pe geamul deschis. Vântul modest, ce-ajunge foarte rar să-mi mângâie pielea descoperită, mă dojenea, cel puţin atunci simţeam cel mai mare impuls de-a lua telefonul şi de-a-mi suna nemernica, neţinând cont de difereţa de fus orar. Foarte rar se întâmpla însă. Îmi era frică de reproşurile pe care i le puteam spune la auzul vocii ei. Aşa că ajungeam să mă ridic de pe acel fotoliu mai liniştită, cu gândurile mai limpezi, mai raţională decât în partea zilei şi acest mic nimic mă împingea să schiţez un zâmbet după ce-mi aşezam capul pe pernă. Nu voiam să admit că păţeam deseori să mă foiesc în pat zeci de minute în şir, gândindu-mă doar dacă era bine, dacă se întâmplase vreun eveniment fericit în viaţa ei şi pur şi simplu, îmi venea în minte întrebarea: doar eu îi simt lipsa?
Nu, nu, eram doar deziluzionată şi ştiam că jumătate din sufletul ei era ocupat de mine. Simţeam asta şi cu Oceanul Pacific între noi.
Obsesia de libertate si nebunia ce-o avea în ea o împinse spre State. Sasuke- nu îmi spuse cum se regăsiseră ei doi, nu mi-l caracterizase a fi nebun, şi jur, nu îmi închipuiam ce altceva l-ar putea defini mai bine.

Am întrezărit o umbră ce-mi masca chipul, iar o lumină-am presupus că veioza era aprinsă, având o luminozitate medie-îi lumina chipul alb. Era Sasuke. Uitasem complet de ceea ce văzusem în urmă cu, nu ştiu, zeci de minute, cel mai probabil. Aş fi dorit să-i replic ceva, însă nu ştiam dacă trebuia să mă simt infricoşată de prezenţa lui în camera mea sau uşurată că nu eram singură dupa acea crimă odioasă la care eram martoră.
Gânditoare m-am afundat mai mult în aşternuturi şi-am profitat de minima distanţă de capătul patului, încât să-mi rezem trupul. Mi-l simţeam al naibii de slăbit, iar acea stare de greaţă parcă-parcă avea să revină. Nu voiam asta nicidecum, desigur. Aveam o vagă nelinişte interioară şi o curiozitate în legătură cu el. El mă neliniştea.
Curpinsă de adrenalină, am renunţat la poziţia comodă ce o aveam şi distanţându-mă, m-am apropiat de Sasuke. În acel moment, îi puteam distinge mult mai bine trăsăturile perfect conturate, iar alura lui rece îl făcea şi mai atractiv decât era. Oarecum mă atrăgea chiar şi pe mine, însă nu-mi permiteam să mă profilez ca fiind o cu*vă. Îl supusesem la un test şi nu-l trecuse, cel puţin nu mă convisesem ce voia de la Karin, ce voia de la mine. Îmi aminteam atingerile lui nepermise şi dorinţa ce mi-o transmise căldura lor.Uitasem de scopul meu, uitasem de Karin. Aşteptarea avea să fie cel mai bun prilej prin care puteam să dobândesc răspunsuri. Şi la naiba, nu îmi placea!
Convinsă că deveneam vulnerabilă, mi-am lăsat privirea pe chipul lui palid, translucid în lumina slabă.

      - Ăla e sânge? am întrebat, ştergând temătoare pata roşiatică de pe gâtul lui. E uscat, am remarcat câteva clipe mai târziu.
      - Voi face un duş, zise el într-un târziu.

Eram fascinată de uşurinţa vorbelor lui şi absolut terifiată de ceea ce aş fi putut descoperi.

      - Stai, am exclamat total suprinsă că îl oprisem. Din cadrul uşii aştepta să continui. Ce e în neregula cu tine?

Întorcându-se, afişează un zâmbet abia sesizabil şi închide uşa fară zgomot.
Cu siguranţă era ceva în neregulă cu el şi, de asemenea, mă intriga al naibii de tare. Aş fi putut spune că eram constrânsă să îl descopăr în totalitate şi mai ales: trebuia să aflu cu orice preţ ce ascundea. Mi se părea bizară, de-a dreptul cutremurător de bizară seara respectivă şi continua să-şi păstreze această etichetă, căci imediat i-am urmat silenţios paşii. Strabătutul holului fusese cel mai dificil, de altfel, fiindcă îmi trezea starea de greaţă şi asfixiere timpurie, ambele predominante cu câteva ore mai devreme.
În câteva secunde îmi lipisem spatele de peretele care făcea legătura cu respectiva baie unde, speram eu, se afla Sasuke. Bătând spre retragere am făcut un pas în lateral, însă curioasă m-am întors la poziţia iniţială. Aveam să fac o greşeală, ştiam foarte bine lucrul acesta, însă nu mă puteam controla nicidecum. Aplecându-mi capul suficient încât să prind în aria mea vizuală uşa şi agăţându-mă cu degetele de colţul peretelui, am pufnit. A lasat uşa întredeschisă intenţionat, mi-am spus lingându-mi buzele, nemernicul.

Mă intriga comportamentul lui. Şi mă speria. Dar nu că voi păţi ceva. În alt mod, unul diferit. Îmi plăcea de el, mă atrăgea întunericul din ochii lui, mă interesa să-l cunosc, voiam atât de mult să-l cunosc şi să-i ştiu secretele. M-am încruntat gândindu-mă la ce ar putea ascunde, însă în câteva momente, privindu-l cum renunţă la hainele de pe el, gestul a dispărut, ridurile puţin adânci transformându-se în puternice bătăi ale inimii. Şi erau cu adevarat puternice. Am vrut să mă îndepărtez, căci nu eram convinsă de puterea de control ce-o avem, dar undeva în spatele lui, pe coşul de rufe zăcea un material negru, aparent subţire. Am înghiţit în sec şi am aşteptat ca Sasuke să intre în cabina de duş.

În scurt timp, am pătruns în încăpere nesigură şi speriată în caz că avea să îmi descopere prezenţa. Am respirat de doua-trei ori, nemişcându-mă din poziţia în care mă aflam, şi mi-am lăsat privirea pe cabina de duş aburită. Voiam să-i fac conturul trupului pe sticla rece sau pur şi simplu să îmi trec toata mâna şi să aprofundez acele linii din subconştientul meu. Se observa părul negru cum i se lipise de ceafă, ud si negru, cum tresărea în momentul când îşi lăsa întregul trup sub jetul de apă fierbinte şi cum muşchii i se relaxau involuntar. Mi-am lins buzele, sfârşind în a le muşca violent. Concentrează-te, mi-am repetat o dată, de două, de trei ori, până când un sunet abia perceptrabil mi-a atras atenţia. Lipit de sticla cabinei, cu spatele la mine, Sasuke stătea doar nemişcat, ca şi cum se gândea la ceva. Şi-a dat capul pe spate, apropiindu-şi-l de sticlă, iar eu total constrânsă de o forţă necunoscută, mi-am lipit mâna de de ceea ce mă despărţea de pielea lui udă, descoperită şi extrem de albă.
Mi-a luat o secundă ca să realizez ce fac şi să mă retrag silenţios, fără a-i da impresia că nu era singur în încăpere. Mi-am concentrat atenţia doar pe materialul ce-l văzusem în urmă cu câteva minute, şi sincer, un sentiment de frică mă împiedica să-l ating. De data aceasta, era frica, era genul ala de frică. Mă temeam.

Rochia lui Karin. Hmm.

Tuuu, tuu, tu!
Nu am cuvinte să îţi descriu capitolul. Este...mă rog, pare diferit de ce ai scris până acum, adică te-ai axat destul de mult pe descriere şi îţi iese foarte bine. Scena fierbinte dintre cei doi, deşi nu s-a întâmplat nimic, a fost uimitoare, dar totodată şi ceva nevinovat, fiindcă nu au avut niciun contact. Pe cât de simplă, pe atât de atractivă, dar îmi pare rău, totuşi, că nu s-a întâmplat nimic, deşi era prea devreme pentru astfel de...relaţii fizice.
Detaliul cu sângele mi se pare dubios şi îmi dă de gândit, poate Sasuke chiar are ceva de ascuns, cine ştie ce secrete şi ce viaţă nocturnă are. Dublă personalitate, nu ştiu. Oricum, eu le-aş îmbrăţişa pe amândouă personalităţi, putea avea şi o sută. I can handle them.
Mor de nerăbdare până aduci următorul capitol, asta pentru că îţi place să ne ţii în suspans. Well, spor la scris şi cât mai multe idei geniale.

Bună, Andreea. Esti minunată! in love

Cred că ai mai auzit asta deja. Descrii într-un mod de mi zbârlește pielea și mersi de anunt. Îți iubesc ficul, are tot ce ii trebuie. Tu ești o scriitoare foarte talentata. Abia aștept sa pui următorul capitol. :)

Buna!

Nu stiu de ce nu am mai lasat pana acum un comentariu, dar vreau sa-ti zic ca-i place -a nebunie acst fic. E preferatu meu din cate am citit. Cu toate ca are abea 3 capitole, ma iincanta asa de mult cum conturezi ideea. Spet ca aduci repede urmatorul capitol, fiindca eu nu mai am rabdare. Si sper sa ma anunti si pe mine.

Buna!

Multumesc pentru mesaj si scuze ca am trecut tarziu! Capitolul a fost fantastic, mi-a placut in mod special scena intima dintre cei doi, chiar daca nu s-a intamplat nimic! in love

Relatia celor doi evolueaza, dar m-a ingrijorar pata de sange de pe gatul lui Sasuke... think

astept nextul si te rog anunta-ma cand il pui! ;;)

Spor la scris si la idei in cotinuare! Kiss! kiss

Hellau. :) Capitol genial si o descriere a-ntaia, doar asta te defineste, nu? lough

Mi-a placut cum ai conturat personalitatile personajelor in acest capitol, mai ales modul evaziv in care Sasuke incearca totdeauna sa scape de intrebarile Sakurei. Si, normal, cireasa de pe tort a fost momentul in care ea si-a lipit palma de sticla dusului, caci aproape ca am simtit aburi prin fata ochilor. Vreau neaparat sa vad ce se va mai intampla, vreau sa stiu tot. Am zis. Spor la scris si bafta. :*

Ti-am citit ficul inca de cand l-ai postat, dar mi-a fost prea lene sa sciu si un comentariu.
Ficul este absolut genial, idea pur si simplu fabuloasa, iar felul in care o conturezi este de milioane. Imi place foarte mult, desi sunt numai 3 capitol pana acum, m-ai captivat total.
La ultimul capitol mi-a placut cel mai mult felul in care Sasuke evita intrebarile Sakurei... hmm. Desigur, acea scena fierbinte dintre cei doi a fost pur si simplu fantastica, chiar daca nu s-a intamplat nimic.
Sunt extrem de curioasa ce ce va intampla in continuare, asa ca sper ca vei adduce nextul cat mai repede posibil. Poate ma anunti si pe mine. Spor la scris si multa inspiratie.