Dance with an angel

Capitolul 20

Heei! O sa incerc sa aduc sfarsitul cat mai repede, caci vad ca nu o prea duc bine cu acest fic. Mion, iti multumesc ca mi-ai citit fiecare next, si tuturor celorlalti care mi le citesc! >:D< Sper sa va placa si acest capitol! :*

~Peste 9 luni~

-Impinge! Mai e putin, hai! Impinge!

-Impiing! tip eu la asistentele care erau langa mine si din 5 in 5 secunde imi ziceau sa imping. Mda...sunt la spital, si urmeaza sa nasc...gemeni! Ma bucur ca am gemeni, si sper sa fie fetita si baietel, ca sa fim amandoi impacati. La acest gand uit de toate si incep sa chicotesc. Sasuke e undeva pe hol, cu mainile in cap probabil, si nemaiputand de curiozitate. Intr-un sfarsit am nascut gemenii, care spre fericirea noastra era fetita si baietel. Sunt asa albi la ten, ca Sasuke! Sunt atat de fericita, imi vine sa zburd pe aici! Ma rog, dupa ce asistentele si doctorii si-au facut treaba, au dus gemenii la incubator, iar eu ma odihnesc intr-o camera. Toata linistea a fost intrerupta de busitura in usa. Deschid ochii impacientata, si dau de un psihopat care se pare ca a pus o masa in usa. Se apropie de pat amenintator, iar eu nu stiu ce sa fac. Plus ca deabea am nascut, si nu pot sa ma tin pe picioare. Vreau sa tip, dar un nod imi statea in gat. Pupilele au inceput sa mi se dilateze cand el a inceput sa se dezbrace, iar atunci am scapat un tipat. Mi-am adus aminte de atunci, cand am fost violata de frac'su lu' Sasuke, deoarece toate imaginile mi se derulau cu lux de amanunte in cap. Acum am inceput sa tremur si sa strang de cearceafuri. Cum de a intrat asemenea om inauntru spitalului?! Angajati frate bodyguards! Jur ca o sa mor de inima daca cineva nu intervine acum! Lacimile si-au facut aparitia pe fata mea cand acel tip incepuse sa se urce peste mine si sa ma sarute. Ma intreb de ce nu pot sa tip? Sunt neajutorata, vreau ajutor...Sasuke! Am tipat dupa brunet sa ma ajute, dar nimeni nu aparea pe usa. Am strigat inca o data tare, dar nu aparea. Parca l-a inghitit pamantul! Dar imediat mi-am primit si o palma de la acel tip care incepuse sa-si faca treaba. Acea palma a usturat atat de rau, incat cred ca o voi simtii toata viata. Dupa un sfert de ora de chin, usa se deschide brusc, iar pe ea apare brunetul, cu hainele rupte, plin de sange pe abdomen, maini si spate, cu o fata ingrijorata si speriata, dar cand il vazuse pe acel neno*ocit peste mine, bagase mana in gatul lui, iar apoi se mai auzise cum un pistol s-a descarcat. Am impietrit de frica. Se intoarce imediat brunetul spre mine, isi pune mana la abdomen, iar eu strig impacientata dupa o asistenta. Sosise in cele din urma, si la indicatiile mele, intr-un sfarsit il losese pe Sasuke de langa mine, ca sa-l duca sa-l ingrijeasca. De ce nu vroia Sasuke sa plece? Pentru ca era ingrijorat pentru mine, sa fiu eu bine si toate cele. I-am zis ca voi fii bine, si cu asta i-am dat de inteles ca sunt iar traumatizata si ca vreau sa fiu singura.

Zilele au trecut repede, iar peste cam o saptamana, mi-a dat drumul si mie si gemenilor. Nasii bineinteles ca sunt Hinata si Naruto. Imediat cum mi-au vazut copii, faceau ca toate alea si ca vor si ei. Erau draguti impreuna, si chiar as vrea sa-i vad cu un bebe in brate. Asta chiar ca va fi o familie!

Sasuke era un tata atat de grijuliu cu Julie si Andrew. Pur si simplu imi venea sa-i mananc. Mai ales cand ii plimba cu carutul si erau toti 3 numai un zambet. Inca mai am sechele de la ceea ce am patit, dar nu vreau sa arat. Pana la urma m-am obisnuit cu aceasta chestie. Sunt fericita cu Sasuke--> Vine unu si ma violeaz--> Am din nou sechele--> Imi revin cu greu, iar Sasuke e afectat si el--> Imi revin complet--> Suntem fericiti--> Vine unu si iar ma violeaza…si tot asa! Pe bune…numai asa am patit. Deodata ma trezeste din visare, brunetul, care cum ma atinge pe obraz, tresar.

-Ah…Sunt bine, doar ma gandeam. Scuze! zic eu zambind fals.

-Sakura, doar stii ca-ti vreau binele. Stiu ca esti nelinistita, si asta imi displace enorm. spune el dupa care se pune in genunchi in fata mea si incepe sa rosteasca ceva, eu intelegand peste cateva secunde.
-Sakura, iti jur ca nimeni nu se va mai atinge de tine! Te rog sa ma crezi ca asa va fi. Nu-mi place sa te vad suparata si frustrata. Avem doi copii minunati, pe care trebuie sa-I pazim si sa-i educam. Merita ceva mult mai bun, decat ne-a oferit noua aceasta lume. Iti jur ca daca cineva se va mai atinge de tine, fac crima! Iti jur asta!!! Spune el serios, iar in ochii lui se vedeau sclipiri. Am inceput sa plang la auzul acestor cuvinte mirifice sip line de speranta, iesite din gura brunetului. L-am imbratisat, dupa care aud cum plange unul dintre gemeni. Alerg ca disperata pe scari, pana la camera copiilor, si il observ pe Itachi cum ii privea…cu un cutit in mana. Lama acestui obiect, putea sa reteze pana si cea mai groasa tulpina a unui pom, doar dintr-o singura miscare.
Am inlemnit in pragul usii, incepand sa plang, iar picioarele au inceput sa ma lase, dar am ignorant acea senzatie de lesin, si am facut 2 pasi catre Itachi, dar vocea lui m-a oprit.

-Hm…Frumosi copii…pacat ca sunt ai fratelui meu! Spune el apropiind lama de copii.

-Opreste-te! Nu te atinge de copii! Ia-ma! Fa-mi orice vrei, dar lasa copii…dar imediat mi-o taie.

-Nu exista ceva ce poti face. Asta le este destinul. Nici macar nu trebuia sa se nasca. Sau….Poti face ceva. Maine seara, vii la tine in casa, in camera ta. Iti zic sa fii acolo la ora 22:00, doar daca mai vrei sa-ti vezi copii in viata…dar Sasuke il intrerupe.

-Nenorocitule! Nu o voi lasa niciodata. Iar copiii, atat iti trebuie. Nu te atingi nici de ei, nici de ea. Spune Sasuke “ calm”. Il apuc de brat pe Sasuke, si ii spun sa inceteze, caci altfel o sa iasa si mai rau. Ma intorc cu fata la Itachi si accept propunerea. El iese pe geam, dupa care Sasuke incepe sa ma zdruncine. Incepe pe tipe la mine cum ca nu o sa ma lase nici in ruptul capului cu ala acolo, ca o sa ma vrea sa ma culc cu el. Oftez si ii spun ca stiu ca asta e pretul, dar daca merita, si mai ales pentru copii nostrii, o sa ma duc pana la capatul Pamantului.

So...acesta este si capitolul 20! Cum am zis si la inceput, o sa aduc sfarsitul mai repede...probabil capitolul urmator. Dupa cum am vazut...macar un comentariu sa primesc. :)
Aaa...si scuze pentru capitolul scurt...din nou! :(

Good Night! <3 :*

God, scuze enorm pentru întârziere, dar n-am avut internet 4 zileT^T Nu-ți face griji cu privire la capitol n-a fost scurt, a fost potrivit, dar atâta timp cât am citit fiecare cuvânt cu sulfetul la gură, da, a fost cam scurtXD. Decursul capitolului tău a fost foarte ciudat. Bine -> rau -> bine-> rău, și până la urmă tot cu RĂU s-a sfârșit capitolul. Dacă următorul capitol va fi ultimul(am onoarea să termin un fic început) mă întreb ce se poate întâmpla, adică, cum pot scăpa de Itachi în câteva cuvinte scrise de tine. Presupun că le trebuie un plan, nu? Și de unde a mai venit și Itachi? Baftă la scris următorul capitol și să îl aduci repede. Chiar abia aștept să văd ce se întâmplă x3
Btw, mi-a făcut plăcere să las comentarii la un fic așa bun^^ in love

Subiect: Re: Dance with an angel Mier 03 Sept 2014, 22:07

Hei, hei, hei! Scuze pentru aceasta 'mica" intarziere, dar chiar n-am avut inspiratie, si asa am cam "tras" de idei, dar n-am avut ce face...deoarece v-am zis ca o sa aduc sfarsitul cat mai repede posibil. Dar am lucrat la celalalt, pe care cel mi probabil o sa-l postez dupa ce o sa mai lucrez la el.

Capitolul 21

Toata noaptea nu am putut dormii, caci acel psihopat putea oricand sa apara la noi in casa. Ma gandeam la toate chestiile posibile pe care le va putea pune in aplicare. Sa ma omoare, sa ma forteze sa ma culc cu el si apoi sa ma omoare, sa isi bata joc de mine, si alte chestii banale. Joaca dur, iar eu o voi face la fel. Stiu ca pretul e o noapte, caci asteapta asta de cand eram in Franta. Nu ma voi lasa batjocorita de unul ca el, caci nici nu merita sa se afle pe lume. O sa vada el maine seara de ce sunt in stare, insa pana atunci…

-Sakura, de ce nu dormi? Ma intreaba Sasuke luandu-ma in brate.

-De unde stiai ca nu dorm? Intreb eu surprinsa, pentru ca nu m-am foit in pat.

-N-am zis ca stiam. Incep sa rad, dupa care il sarut. Se pare ca in seara asta iubitul meu Sasuke, a vrut sa facem noaptea “ alba”.

~De dimineata~

Deschid ochii cu greu, pipaind perna brunetului. Ma ridic imediat, si ma uit impacientata prin camera. Nu erau nici copii, nici Sasuke. Asta nu poate fii adevarat. Daca a venit nenorocitu’ de Itachi si cine stie ce a facut cu familia mea. Cobor din pat cu cearceaful pe mine si fug jos, mai-mai sa cad pe scari. Inima parca imi iesea din piept, pulsul parca nu-si mai stia rolul, iar adrenalina incepea sa-si intre in rol. Am fugit in bucatarie, dar nici acolo nu se aflau. Parca cineva mi-a taiat picioarele, caci nu mai puteam sa stau, respiratia era sacadata, deoarece un criminal sau ce dr**u e el, era prin casa mea. Fug cu tot cu cutit in mana, afara in curte, iar acolo dau de…cei 3? WHAT?! Jesus, I can’t believe! Sasuke ii dadea pe cei doi micuti in leagan si radeau. Pe bune oameni buni? Eu era sa fac infarct, iar voi radeti? Ma linistesc, ca sa nu fac alte-alea, si ma duc sus sa ma schimb, caci vecinul meu incepu sa stea numai pe gard, cu ochii cat cepele si gura cascata. Imi dau ochii peste cap, dupa care fac dus prima data, iar apoi imi aleg niste blugi scurti bleumaren si un tricou cu Mickey Mouse albastru si niste conversi bleumaren, m-am machiat in fuga, mi-am luat o sapca albastra pe care scria “ Sorry, I’m fresh!” si am fugit afara. Ii zic lu’ Sasuke sa aiba grija de copii, ca eu ma duc pana la Hinata ca trebuie sa vorbesc ceva foarte important cu ea. Se uita la mine ciudat, dar da din cap in semn ca “ Da” si ies pe poarta, dar nu inainte de a-I auzi vocea brunetului care zicea “ Ce bucata!” si incepu sa fluiere. Incep sa rad, dupa care ma gandesc cat de diferiti pot fi fratii Uchiha. Adica…de ce Sasuke e asa un “bad boy” dulce si off…practic nu am cuvinte sa-l descriu, caci e barbatul ideal. Spre deosebire de Itachi care e o acritura. E mai mult decat o acritura. E ceva de neimaginat, o persoana fara inima, care se hraneste cu bietele fiinte care sunt chinuite de catre “dansul” si pot continua cu mai multe sinonime ale cuvintelor: rau, acru, fara inima, crud, etc. Cred ca stau de vreo doua minute in fata usii Hianeti, doar ca eram prinsa in ganduri ca sa mai pot realiza. Ciocan, dupa care aud glasul mierlos al prietenei mele…Imi deschide usa, ma invita inauntru, si trec la subiect. Ii explic prin ce am trecut seara trecuta, si ce trebuie sa fac in seara asta, iar Hinata ma asculta, dar parca si cauta o solutie in acelasi timp. Mi-a zis sa fug, sa-mi iau familia sis a ma duc in Madagascar, sau oriunde, doar sa nu ne gaseasca. Era foarte buna idea, doar ca Itachi se baza cu siguranta pe ceva, inca nu stiu sigur pe ce, dar avea un as. Cu siguranta daca plecam, imi omora prietenii, rudele sau va incerca el ceva, din care va rezulta, bineinteles, suferinta mea. Ii place asta, foarte mult chiar, insa o sa ma duc pregatita. O sarut pe obraz pe prietena mea si ii zic ca orice se va intampla in seara asta, sa aiba grija de brunet si de copii.

-Stai…Sakura? Ce vrei sa zici prin asta? Ce vrei sa faci? Insa degeaba tipa Hinata in urma mea, caci eu aveam acum un scop. Voi face orice ca familia mea sa fie bine, fericita, chiar daca eu voi lipsi din acest peisaj. Ma duc la un magazine de arme si chestii de genu’ asta, si imi iau o vesta antiglont, un pistol si un cutit. Ajung acasa, si ma strecor pe geamul din camera noastra…dar a trebuit sa ma urc pe ciresul din dreptul ferestrei noastre, sa sar pe balcon, sa fac niste pasi de feline, si sa gasesc o ascunzatoare pentru aceste “ustensile”. Cam greu, nu? Da…asa ziceam si eu. Rasuflu usurata ca am reusit sa fac toate aceste lucruri “minuscule” si ma duc in camera copiilor. Acolo il vad pe Sasuke cum incearca sa adoarma copii, dar nu-I prea iesea. Au inceput sa planga, si sa dea din manute…si uite asa brunetul s-a ales cu cateva palme. Imi dau ochii peste cap, incep sa chicotesc, dupa care iau micutii ingerasi si le dau laptic. Se pare ca dupa ce am terminat cu micutii si m-am pus in pat, am adormit. Era ceasul 21:35, iar la psihopatul ala trebuia sa fiu la 22:00. Oftez usor, dupa care imi iau pe mine o lenjerie intima neagra, vesta antiglont, o bluza neagra pe care scrie “Liar.Jerk.” o pereche de jeans negr, si niste cizme negre. Ciudat ca m-am imbracat in negru, nu? Cutitul il bag in “teaca” lui, si il bag in cizma din piciorul drept, pistolul il bag la spate in blugi, sic red ca sunt gata. Inima incepu sa-mi bata tare, il sarut pe Sasuke pe obraz, apoi pe micutii mei, inimioara mea, tot ce am eu mai scump pe lume. Familia mea scumpa si draga, tineti-mi pumnii, si urati-mi noroc cu carul, caci voi avea nevoie. Stiu ca e ciudat, dar inainte de a parasi casa, ma inchin. Nu mi-a luat decat 1minut pentru a ajunge la fosta mea casa care era vis-à-vis. Vreau sa ciocan, dar usa se deschide. Intru usor, fac cativa pasi inainte, dupa care usa se inchide brusc, iar inauntru este intuneric. Incep sa respir sacadat, pulsul isi facea de cap, iar picioarele imi tremurau. Imi iau telefonul in mana ca sa luminez, si merg putin cate putin, pana cand am ajuns sus la fosta mea camera. Simt ceva…cum ca se va intampla ceva, asa ca incep sa strig “ Hei…e cineva?” incet, de parca vocea m-a parasit. Sunt trantita in pat, iar un corp greu ca plumbul, s-a asezat deasupra mea. Vreau sa tip insa mi-a pus mana la gura, si a inceput sa-si faca de cap.

-Stii cat timp am asteptat sa te am iar la pat? Esti cea mai buna, jur! Zice el muscandu-ma, sarutandu-ma, etc. Lucruri care ma dezgustau total, dar trebuia sa le suport macar 5 minute. Am schimbat rolurile, asa ca eu eram deasupra lui si am inceput sa-l sarut pe gat, iar mana dreapta mi-o duceam incet la buzunarul de la spate ca sa iau pistolul sis a termin odata tot acest circ. Sincer, nu ma intereseaza cum a intrat, de unde a venit…sau..poate ca ma intereseaza. Duc repede pistolul la tampla lui si incep sa I le torn.

-Jegule, credeai ca o sa poti face ceva? Manca-te-ar viermii sub pamant, caci acolo o sa ajungi! Nu esti bun de nimic, acritura ce esti…dar nu termin ca imi da un pumn in abdomen, ma arunca de pe el, ajungand pe undeva pe jos, iar pistolul se facu nevazut. Dar se facu simtit cand apasa pe tragaci undeva in camera. Inima o aveam in gat, dar totusi, i-am dat un picior acolo unde-l doare cel mai tare, si ma tarasc inspre usa. Ma ridic, dar cand vreau sa apas pe clanta, inca un foc de arma se auzi, iar glontul se opri in mine. Incep sa tusesc, si simt o durere undeva prin spate pe langa inima. Imi aduc aminte de vesta anti-glont, asa ca ma prefac ca ma doare si chestii, cad jos si incep sa respir sacadat. El zambeste malefic, dupa care se apropie de mine, zambind melfic. Ce satisfactie pe capul lui…

-I-Itachi…imi pare rau, dar sa stii ca..adica chiar daca am incercat sa te omor, eu…te iubesc. Adica, Sasuke m-a pus sa fac asta, sa te omor, chiar daca eu te iubesc…Itachi, te iubesc!! Spun eu tusind in continuu, iar fraieru’ de Itachi s-a apropiat si a inceput sa ma sarute, il iau in brate, dupa care usor imi duc mana la cutitul din cizma si ii infig intr-un sfarsit cutitul in plaman.

-Of, se pare ca am innimerit in plaman si trebuie sa te vad cum te chinui pana mori. Dar, spune-mi de unde ai venit?

-Eu…te-am urmarit…si am…am fost gelos pe fratele meu. Trebuie sa te faci actrita…si buna idée, sa iti pui vesta anti-glont. Esti o fata desteapta, si va meritati unul…unul pe celalalt, Sakura. Imi pare rau, acum…in ultimul ceas, pentru ca esti o fata…o fata buna, iar…eu am fost un nemernic e prea putin spus. Imi..pare rau! Spuse Itachi cu ultimul suflu.

AM sunat la politite, doearece era un criminal international, iar politia a fost bucuroasa cand a auzit ca am reusit sa-l prind sis a-l omor. Sasuke cand auzise sirenele masinilor de politie s-a grabit la fosta mea casa, unde m-a gasit pe mine cu zgarieturi. Ma rog…a fost o noapte lunga de interviuri, asa ca nu va mai spun cate intrebari au fost adresate mie. Dup ace s-au terminat toate, m-am culcat linistita langa Sasuke si langa copii. Probabil asta mi-a fost destinul.

~Peste 1an si 6 luni ~

-Domnule Sasuke Uchiha, luati in casatorie pe domnisoara Sakura Haruno? Intreaba preotul vesel.

A-ti ghicit! Ma casatoresc cu iubirea vietii mele, cel care m-a ajutat sa trec peste toate impasurile, cel care mi-a fost alaturi la bine si la greu. Gandurile mi-au fost spulberate de catre un raspuns clar “DA!”

-Domnisoara Sakura Haruno luati in casatorie pe domnul Sasuke Uchiha?

-DA! Spun eu zambind dulce.

-Asadar, prin toate aceste legi care au fost desfasurate in prezenta dumneavoastra, va declar sot si sotie! Puteti saruta mireasa! Spune preotul chicotind.

Brunetul se apropie de mine si ma saruta apasat. Totul era perfect. Absolut perfect! Rochia mea de mireasa era alba, fara bretele, ce sa mai…de printesa. Parul prins in coc, cu o suvita rebela care state ape langa chip. Machiata discret, imbracata perfect! Asta a fost ziua mea perfecta pe care nu o pot uita niciodata. Dupa ceremonie, m-am urcat in caleasca impreuna cu sotul meu, caci pe micuti i-am lasat in grija unei bone.

Caleasca alba, cu cei doi cai albi, a pornit la drum si se va opri la restaurant.

Si vom trai fericiti, pana la adanci batraneti!

SFARSIT!

Ma bucur ca mi-ati citit acest fic...si o sa incep altul cat de curand, asa ca pupici!

Ja Ne! Kiss & Hug!

Subiect: Re: Dance with an angel Lun 22 Sept 2014, 21:15

Konichiwa !
Scuze de absenta, dar am avut motive intemeiate.
Acum, am ratat vreo cateva capitole, deci, ti-am spus ca il omor pe Itachi ? Dupa cate i-a facut Sakurei moartea pare ceva prea bland, probabil si tortura in iad, unde de vreo 100 e ani.
Mi-a placut mult fic-ul tau, si imi pare rau ca se termina, si mai ales ca in ultimele capitole ai fugarit etapele unei relatii, iar actiunea din ultimul capitol a fost fugarita de lupi, parca.
Am ras cu lacrimi la cearta dintre Ino si Sakura, ce fel de mamica injura in halul ala ? Sau reactia lui Sasuke, de murit de ras, nu altceva.
Ei bine, daca vei mai posta vreun fic sau un alt capitol te rog sa ma anunti.
Ja ne !

Foarte frumos .In orice caz te astept cu noutati .Akatsuki te a hug

.Ja ne !