Am ales acest titlu deoarece numele de familie al personajului principal Kohana inseamna " floare mica" iar Miyuki provine de la Yuki care insemna "zapada".Acesta este primul capitol si am incercat sa integrez cele 3 personaje mai importante:Kohana Miyuki(personajul principal),Akira Shin si Fujiko Haruka.Acesta serie prezinta o dragoste intre un cantaret foarte faimos si o fata tocilara ce iubeste tot ce ale legatura cu tehnologoia considerata ciudata clasei si badjocorita de mai toata lumea.Aceasta afla de planurile secrete ale lui Haruka si incearca sa o opreasca.
Capitolul 1.
Timpul trece...numai eu raman pe loc.Timpul trece cu o viteza atat de mare incat ma ucide.Totul este atat de dureros.Tot ce castigi acum ,dragoste,fericire,bani se pot duce intr-o clipa.Iti ia mult sa construiesti ceva frumos si o secunda ca sa distrugi chiar si dragostea,atotputernica dragoste de care multi vorbesc.Lumea e atat de rece...plina de ura.Ma simt moarta...grea...atat de grea ...si chiar daca as muri...nimic nu s-ar schimba.Nimeni nu ar plange dupa un "vampir" insetat de singuratate.Sunt prea puternica ...atat de puternica,incat resping orice si in final ajung sa ma ranesc.Ceea ce eu reprezint este un fulg de nea de la Polul Nord, adica ...nimic.Gandurile mele zbor asa in fiecare zi.Fiecare zi e la fel.Mai am putin... putin...si voi...
-Kohana-san!!Trezeste-te!!La ora mea nimeni nu doarme!!s-a restit profu' de mate la mine ,dandu-mi cu penarul in cap.
-Inca 5 minute!!am zis eu somnoroasa si inchizandu-mi ochii la loc.
-Nici 5 secunde!!Trezeste-te sau daca nu , test!!s-a uitat profu' de mate la mine ca si cum as fi ucis pe cineva.
-Da,da, domn' profesor.Cum zice-ti dumneavoastra. (eu)
-Ce sarcastica esti.Daca ai 10 asta nu inseamna ca poti dormi la ore!!Maturizeaza-te si tu putin.Ai 15 ani si esti in primul an de liceu!!(profu')
-Nici macar nu are prieteni si dumneavoastra ii cereti sa se maturizeze.s-a auzit o voce din spatele clasei.
Toata lumea a inceput sa rada si sa ma barfeasca.Bineinteles ca persoana care ma barfea cel mai mult era Haruka,iubita celui mai popular baiat din scoala,Shin.Are varsta de 16 ani,face 17 (din cate am auzit) si e in anul 2 de liceu.El e un cantaret care si-a facut debutul in lumea muzicii acum 6 luni.Intr-adevar,canta bine.Chair foarte bine.A reusit sa stranga multi fani.Totusi...el e deobicei atat de vesel iar iubita sa e atat de nesuferita,o urasc.
Dupa ce s-a sunat ceilalti au inceput sa ma vorbeasca pe la spate.Ca de obicei mi-am pus castile in urechi si m-am dus pe acoperis.Imi place sa stau acolo.E atat de frumos.Nimeni nu ma deranjeaza.E locul perfect in care pot sa uit de tot si sa ma relaxez.Ma apropii de marginea acoperisului si vad ceva suspicios.Mai bine zis pe cineva.Era o fata.Imi era cunoscuta,foarte cunoscuta.Dar cine era?Cred ca e Haruka.Dar ce face?Era departe asa ca m-am apropiat cu un pas mai aproape.Fara sa-mi dau seama am alunecat si m-am trezit in aer.In secunda urmatoare ma trezesc cu o mana ce ma apucase de mijloc.Era a unui baiat.Se vedea ca era puternic dupa musculatura sa si dupa faptul ca reusea sa ma tina in aer cu o singura mana.Nu puteam sa-i vad chipul.Simteam un parfum atat de frumos ce ma facea sa ma simt in siguranta.M-a pus jos.Era imbracat pentru ora de sport.Avea gluga pe cap si sorele ce imi intra in ochii, faceau chipul sau sa se intunece.Incercam sa-i descifrez identitatea.Incepusem sa ma incrut,chiar vroiam sa stiu cine era.Ne uitam unul la altul.Se apleaca si el.Privirile noastre se impreunam.Incepusem sa ma inrosesc.
-Esti bine?mi-a zis zambind.
Era chiar Shin, Akira Shin.
-Heloo!!Esti bine?
-De la foarte bine in sus.m-am trezit eu dintr-o data.
-Fuu...am ajuns la timp.Daca o secunda mai intarziam ajungeai jos.Ai ajut noroc ca eram prin zona.(Shin)
-Ma rog...ce cauti aici?De ce nu esti cu iubita ta?(eu)
-Pai ...profa de biologie si cea de informatica m-au rugat sa caut o fata care sa vina sa le ajute si ma gandeam ca ai putea sa imi spui unde e.(Shin)
-Nu stiu si nu-mi pasa,caut-o singur.Crezi ca o discutie cu mine te-ar ajuta?(eu)
-Da,deoarece tu esti fata pe care o caut,Kohana-san.Kohana Miyuki.(Shin)
Surprinzator.De ce m-ar cauta pe mine vedeta scolii si de unde stie de mine.Se vede ca ma cunoaste bine daca a reusit sa isi dea seama ca sunt eu de la spate,nu?
-Ce vrei?am spus eu asezandu-ma intr-o pozitie relaxanta.
-Vino sa repari calculatorul profei de biologie.(Shin)
-Si daca nu stiu?(eu)
-Esti un geniu in lumea tehnologiei.Trebuie sa sti.Cel putin asta se spune despre tine.(Shin)
-Esti sigur ca ai auzit bine?(eu)
-Da.Cel putin asta mi-au spus baietii.(Shin)
-Ciudat...dar tot nu merg.Hahahaha!!am inceput sa rad ca o descreerata,necajindu-l.
-Atunci va trebui sa te iau pe sus.
M-a apucat de brat.Atata i-a trebuit ca ma si ridicat punandu-ma pe umarul sau.
-Auzi...de ce m-ai salvat?Adica puteai sa ma lasi sa mor.Nu era mare lucru.(eu)
-Sti...lumea nu e atat de cruda pe cat crezi tu si in plus...esti prea tanara ca sa mori.(Shin)
-Multumesc!i-am spus zambind cu cateva lacrimi in ochii.
-N-ai pentru ce,"floare mica".Mi-a facut placere sa te vad zambind din toata inima.(Shin)
M-am inrosit.Poate ca are dreptate,poate ca lumea nu e atat de cruda pe cat cred eu...poate...

Vad ca esti noua si de asemenea colega de clasa cu Flavia...Foarte tare! Revenind la fic, mi se pare dragut si original, iar de asemenea imi place ideea.    Imi place ca ai multe dialoguri si sunt amuzante. Din comentariul Flaviei, deduc faptul ca ai celelalte capitole scrise, ceea ce ma bucura. Nu o sa stam sa asteptam 5 ani pentru a aduce un capitol, ceea ce e de bine   Oricum, sper sa ma anunti printr-un mesaj privat ca sa-mi comunici sosirea next-ului. Spor la scris! 

Multumesc de comentarii.Ma gandeam ca daca pun in paranteza cine a spus replica, ceilalti nu o sa stea 5 mii de ani sa se gandeasca cine a spus replica.Adica mai bine sa fie scris decat sa iti storci mintea pentru o replica,nu?E doar o idee.Adica mie asa mi se pare normal ...sa stie poporu' cine a zis ce a zis :)))

Capitolul acesta o sa fie interesant,chiar foarte intreseant.Nu mai sunt faze comice dar intervine actiunea si misterul.Planul lui Haruka incepe sa fie dezvaluit cu fiecare capitol si relatia celor 2 protagonisti devine tot mai stransa si plina de incurcaturi.Spor la citit si multumesc anticipat celor ce isi fac timp sa citeasca!
Capitolul 3.
  O alta zi idioata de scoala.Vantul batea usor si imi mangaia parul cu fiecare briza a sa.Cu geanta pe umar ma plimb putin adimrand peisajul de primavara.Florile sunt atat de frumoase.Dupa un drum destul de lung ajung la scoala de unde ma dun direct in clasa si ma bag in banca mea de langa geam.Banca era in spate asa ca trebuie sa ma ridic de fiecare data ca sa vad ce scrie la tabla.Firar!!De ce trebuie sa fiu cea mai mica din clasa??!!E enervanta chestia asta ,deoarece toata lumea cand se uita la tine incepe sa te ia la misto ca tu esti mai mica decat ceilalti.Toti se uita ciudat azi.Bine...asa se uita ei mereu la mine, mai ciudat,dar azi am un sentiment neplacut.Nu stiu de ce ,dar privirile lor parca ma ingheata .Ma trec fiorii numai cand le privesc ochii.Am facut ceva?Nici nu trece o secunda ca trece Haruka pe langa mine,lasand-si parfumul exagerat de dulce in urma sa.Mai aveam putin si ma sufocam.Noroc ca era geamul deschis.Cum poate Shin sa suporte asa ceva??Baiatul asta e dobitoc sau se preface?Ma rog...trecem peste Shin.Haruka isi intoarce privirea si imi lasa un bilet pe masa:"Vino in pauza,in curtea scolii"
  Dupa ce s-a sunat de pauza m-am dus in curtea scolii.Acolo la fel,toata lumea se uita ciudat.Dintr-o data ma trezesc trasa de par si tarata pe jos.
-Repara-mi calculatorul si telefonul,copila proasta.
  Era Haruka .Se uita atat de  urat la mine.Numai fata ei plina de machiaj ma facea sa vomit.Ma 
-Ai inteles?Sa le repari ca de nu...
  M-a strans si mai tare si ma lovea de pamant.Ceilalti se stransesera in jurul nostru.Erau destul de multi.Ma lovise la cap si incepusem sa sangerez in zona tamplei.Eram ametita.Nu puteam sa ma mai misc.Atunci apare profu' de mate.Era destul de departe asa ca nu ma vedea.
-Ce faci aici,Haruka?
-Nimic domn' profesor,doar discutam cu ceilalti.
-Aa...ok...daca zici tu.
  A plecat.Incredibil.Cat de usor minte.Nu e de mirare ca ascunde atat de multe de Shin.Si el ...e un idiot.S-a lasat vrajit de o scorpie ca asta.Nu am vazut prost mai mare ca asta.
-Deci...ce ziceti sa facem putina curatenie pe aici ,cu aceasta carpa.Nu esti mai mult decat o carpa de sters mizeria.a inceput sa rada.
-Chiar si asa nu iti sterg eu mizeria, ci ti-o stergi singura.Chair daca vrei sau nu.Deci pana la urma tot proasta ramai.Daca nu te duce mintea mai mult de atat ce sa faci...??
-TAAACI!Nu vreau sa aud asta de la tine.Apropo,de ce erai cu Shin acum cateva zile?Sa nu-mi spui ca te-ai indragostit de el.Oricum esti prea urata ca sa stai pe langa el.Shin nu are nevoie de carpe murdare.Asa ca...PLEACA!
  A inceput sa ma tranteasca si mai rau,apoi m-a aruncat lovindu-ma de un pom.Chiar atat de slaba sunt?Nu puteam sa renunt.Sigur ascunde ceva de Shin si nu vrea sa-i spuna.Altfel nu m-ar mai abuza.Asta inseamna ca-i incurc planurile.Ce pacoste!Nu putea sa-l lase in pace??Ce tot vrea de la el?
-Esti o idioata.Daca crezi ca nu mi-am dat seama ca ascunzi ceva,atunci ma subestimezi mult prea mult.De asta m-ai abuzat intotdeauna, tie frica de mine.Recunoaste!Tie frica sa nu aflu planul tau si sa ma bag in relatia ta cu Shin.Il iubesti macar?Recunoaste!m-am restit la ea,incercand sa ma ridic pe coate
-Taaci!!m-a lovit in burta cat de tare a putut.Nu te baga!Daca te bagi in planurile mele ,te ucid.
  A plecat enervata.Toata lumea se uita la mine intens.Nu stiau ce sa faca.Atunci se trezeste si Shin venind exact din partea din care a plecat Haruka.
-Ce se intampla?a intrebat curios
  Toata lumea arata cu degetul catre mine.Nimeni nu facea nici-o miscare.Ce oameni!Eram la pamant si deabea mai respiram si ei stau si se uita cum ma chinui sa raman constienta.
-Miyuki??!!Ce ai patit?Cine ti-a facut asta?Miyuki!!Raspunde!!
-Aaa..am picat.Nu-i nimic grav.l-am mintit mimand un zambet fals.
  Shin era confuz.Nu credea ca Haruka ma abuza.Se vede ca tine la ea.M-a luat in brate si m-a dus la infirmerie.M-a bandajat la cap si mi-am schimbat uniforma cu una noua.Dupa scoala am stat sa o urmaresc pe Haruka.Se indrepta catre un parc.Acolo se intalnea cu o gasca.Un baiat a venit si a luat-o de solduri.
-Deci...cum merge cu Shin?
-Merge bine,doar ca o fata geniu se tot baga.Azi i-am tras bataie in curtea scolii.E suspicioasa.Cred ca se va prinde la un moment dat.i-a spus Haruka acelui baiat cu o usoara ingrijorare in priviri.
-De ce nu ii tai limba?Sau hai sa punem o gasca sa o rapeasca si sa o omore.
-Va trebui sa scapam de ea prima data ,poi de Shin.Oricum daca o lasam libera, Shin va observa.Totusi e usor de fraierit.El chiar crede ca il iubesc.Daca planul asta merge...s-a dus cu toata familia Akira.Razbunarea e dulce!!a spus incepand sa rada.
  Razbunare?Dar de ce?Ce a facut Shin?Nu o pot lasa pe Haruka sa distruga toata familia lui Shin.Toata viata lui va fi distrusa .Trebuie sa-l trezesc la realitate.Am facut o poza cu cei doi,Haruka si acel baiat, sarutandu-se.Dupa ce ca vrea sa-i faca rau,il mai si inseala .Cum poate sa faca asa ceva?
-Hey!Tu!Cineva ne-a facut poze!Daca a ascultat toata conversatia?Firar!Haruka!Ai fost urmarita!au inceput sa se agite din ce in ce mai rau.
-Cum?De cine?E imposibil!Nu am simtit prezenta nimanui cunoscut.E prea de tot!
  Am fugit cat am putut.M-am ascuns intr-un magazin.Au trecut fix pe langa si nu m-au observat.Am iesit din el si m-am dus direct acasa.Era prea ciudat.Poate ca Shin de asta nu sta cu Haruka,ca ea il respinge.Si asta inseamna ca adera la mine.
-Hey!!!Unde ai fost,"mica floare"?
  Era Shin, la fereastra casei sale.Nici nu puteam sa ma uit in ochii lui.Mereu cu zambetul pe buze,avand o iubita ce vrea razbunare si profita de el dar totusi trece peste,mai bine zis el nici nu cred ca stie si daca ar fi sa stie...ce s-ar intampla?.Incep sa plang si ma duc direct in casa fara sa zic nici-un cuvant.Chiar trebuie sa-i spun lui Shin.Dar oare ma va crede?Sau va crede ca mint si o sa ma raneasca la fel cum au facut toti?In ori ce caz nu o pot lasa pe Haruka sa faca ce vrea.O voi urmari.Pe ea si pe Shin.Voi crea un program de spionaj si voi inregistra toate datele din telefoanele si calculatoarele lor.Voi integra un virus ca sa sparga parolele si modulele contra spionaj si voi inregistra in telefonul meu toate mesajele si convorbirile.Apoi voi integra un virus in telefoane ca sa le pot urmari locatiile.E destul de usor,doar ca sunt mai multe lucruri de facut.Dar tot nu pot renunta.Daca reusesc sa scap de Haruka,voi scapa de toate badjocoririle.Deci...merita tot efortul,nu?Am avut noroc ca nu m-au prins atunci la magazin.Trebuie sa-l salvez pe Shin.Trebuie!El mi-a salvat viata de 2 ori.Acum e randul meu sa arat ca pot lovi mai tare decat pot primi.

Ai pus descriere mai multa si mi-a placut ideea fic-ului. In schimb, mi se pare nemaipomenit cum a intervenit Shin. Este adorabil, iar in afara de asta, Miyuky chiar este slaba. Nu s-a putut apara decat prin vorbe impotriva lui Haruka....Totusi, imi place personajul ;-) Iti multumesc de anunt si imi place ca ai mai adaugat descriere. Te pup :-*

Scuze ca am intarziat cu acest capitol.Am fost ocupata cu altceva asa ca nu am putut sa postez capitolul.Si...acum mi-au venit niste idei super geniale pentru o poveste supranaturala si putin cam...cam...sadica...asa ca am ramas fara idei la Little Flower,de asta o sa incerc sa il grabesc putin.Bine...daca imi vin idei atunci o sa mai stau ceva ...Spor la citit!Multumesc!
Capitolul 4.
Incepe urmarirea.Cu 6 leptopuri in fata am inceput sa introduc virusul in telefoanele lor.Daca va intrebati de unde am telefoanele , daca ati fost atenti,amandoi mi-au cerut sa le repar telefoanele.Special le-am pastrat mai mult timp ca sa ma gandesc la ceva.Asa ca am reusit intr-o ora sa introduc programul de spionaj.Sunt geniala.Partea buna e ca nu lasa urme in telefoane.E perfect.Am inceput sa rad malefic.
-Mi-chan!Iar vorbesti singura??a inceput sa rada de mine ,tata.
-Nuu!!...vorbeam la telefon....
-Bine...sa nu vorbesti mult...apropo vezi ca iar au mai venit clienti.E chiar Shin,baiatul acela faimos.mi-a spus uitandu-se putin ciudat.
Ce sa vezi.Shin statea in bucatarie cu mama si vorbeau.
-Ce faci aici??am inceput sa fac scandal...
-Am venit dupa telefon.
-Nu ti-l dau pana nu platesti!!
-Pai...nu am nici-un ban la mine ca am crezut ca ...o faci gratis ...sti tu...ca sunt prietenul tau.
-Ooo ,Mi-chan.Nu stiam ca e prietenul tau.Ar trebui sa nu-i iei nimic.a spus mama admirandu-l
-Nu ma intereseaza.Eu de 5 zile nu am mai mancat nimic dulce.Nimeni nu se baga intre mine si dulciurile mele.Si...apropo,ai zis ca ma vei scoate in oras la cina in schimbul reparatiilor.
-Bine,bine,bine.Te duc la o cofetarie,in schimb imi dai telefonul.
-De acord!
Suna telefonul lui Shin.Era managerul sau.Il anuntase ca are o sedinta foto si ca trebuie sa vina imediat.A plecat cu promisiunea ca de data asta chiar o sa ma duca undeva.Mi-am scos telefonul si am inceput sa-l urmaresc.Intre timp o vad si pe Haruka miscandu-se catre Shin .Mi-am luat niste adidasi si am fugit direct catre studio-ul unde avea Shin sedinta foto.Am alergat.M-am impiedicat fix cand eram in fata studioul.Atunci a intrat Haruka in studio.M-am ridicat si am intrat val-vartej dupa ea trantind usa.Imi era frig fiindca am plecat ca o tampita decat in tricou si in pantaloni.Shin era total surprins:
-Miyuki?Haruka?S-a intamplat ceva?
-Aaa...pai...eram doar...aaa...pai sti...imi faceam incalzirea de dimineata si am stiut ca esti aici ...si din intamplare am trecut...sa..aaa..mai vad ce faci...am spus balbaindu-ma.
-Aa,ok.Daca zici tu.Si tu Haruka?
-Pai...am trecut sa vad ce mai face iubitul meu,nu?a spus Haruka uitandu-se urat la mine.
-Aaaa...pai....aaa...domnule fotograf!!Daca vreti eu sunt tehnician si ma pricep la reparat.Daca vreti va pot ajuta.am strigat eu dupa fotograful care statea fix in spatele lui Shin.
-Pff...pacoste.a soptit Haruka
M-am dus sa ajut si eu pe acolo in timp ce stateam cu ochii pe Shin.Ma inroseam numai cand ma uitam la el.Haruka s-a apropiat de mine soptindu-mi la ureche:
-Ma enervezi copila!Vad ca nu vrei sa renunti asa ca ai 2 alegeri de facut:ori mori,ori te omor eu...
-Scuze ca te intrerup dar nu ai inteligenta necesara ca sa ma omori.Degeaba ai putere,daca n-ai minte,nu?Deci concluzia:Mai bine te retragi si il lasi in pace pe Shin.
-Serios acum!De ce ti la el atat de mult?Parca tu nu erai asa de sociabila.Respingeai pe oricine se apropia de tine.Acum...de cand l-ai cunoscut pe Shin,esti foarte enervanta.Sa nu-mi spui ca te-ai indragostit de el...
-Si daca as face-o,nu ai reactiona,nu?Fiindca tu doar te folosesti de el,nu ai nici-un sentiment pentru eL,deoarece...iubesti pe altcineva.
S-a dus la Shin.El facea niste poze atat de ....de....ma lasau cu gura cascata,cred ca mai aveam putin si salivam.Era prea sexy ca sa nu-ti placa.Awww!!Ma rog mi-am tras doua palme .Cand m-am trezit din visele mele ...ce sa vezi...Haruka il saruta pe Shin...si o facea atat de ...scarbos(pentru mine era scarbos,ceilalti se inrosisera).Toti se uitau de parca cine stie ce s-a intamplat.Mie imi venea sa vomit.
-Kohana-san!Sunteti bine?Va aduc un pahar cu apa?se ingrijora asistenta de imagine de la stiudio
-Vreau la baie!!Mie rau!!am inceput sa ma smiorcai si sa ma inverzesc la fata.
-Chemati doctorul!!Repede!!a strigat Shin ingrijorat
-Chemati preotul mai bine!!am zis eu de parca zici ca eram posedata de un demon.
-Rezista Miyuki!!Vei fi bine.a venit Shin langa mine.
Dupa 5 minute de vaicareala si haos,tot micul-dejun a iesit afara.Mi-am revenit miraculos,ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
-Frumos teatru!Presupun ca ti-a placut sarutul nostru pasional.a spus Haruka plina de sine.
-Da!Atat de mult incat si mancarea din stomac a vrut sa-l vada.Crezi ca ma faci geloasa?Il ajut doar din propia initiativa.
-Serios?Sa sti ca se descurca si fara tine.Nu are nevoie de o fata asa slaba.Nu reprezinti nimic "carpa" ce esti.Nici macar nu iti este prieten,de ce il tot ajuti?
I-am tras o palma cat de tare am putut incat a cazut din picioare.Toata lumea se uita la noi intens.
-Prietenia adevarata nu poate fi rupta niciodata.Legaturile pe care oamenii si le formeaza in timp sunt unice si niciodata nu o sa poti interveni intre prietenia noastra,indiferent ca esti iubita lui sau nu.am spus dintr-o data fara sa gandesc.
Oare ce mi-a venit?De ce am rostit eu niste cuvinte ca astea?
-WOW!Prietenie adevarata?Sigur esti tu Kohana Miyuki?Nu ma face sa rad imbecilo!!a spus ea uitandu-se urat la mine,tragandu-mi un picior in abdomen.
Intr-adevar,m-am schimbat.Nu credeam ca o sa aduc eu vorba de prietenie.Imposibil.Acum ce ar trebuii sa fac?Nu stiu...
-Hey!Nu credeti ca exagerati?Incetati cu prostiile astea!a intervenit Shin.
-Te-ai trezit si tu acum!Ce sa-ti povestesc!Daca ma enerveaza,ce sa fac?s-a restit Haruka.
-P..poate ar fi mai bine...sa  clarificam lucrurile,nu?Atunci...Haruka...ce faceai acum cateva zile cu acel baiat?
-Tu!!Vrei sa imi ruinezi planurile ,nu-i asa?Diavol ce esti!!Nu te baga in treburile mele!!!
Am inceput sa rad isteric.
-Trebuie sa fi proasta sa crezi ca nu o sa ma bag in planurile tale.Ce,esti cumva idioata?Adica stai...chiar esti!
-Stai putin!!M-ati pierdut.Aici se petrece ceva ce eu nu stiu.a zis Shin confuz
-Intr-adevar!Nu mai am cum sa scap,de aceea...
L-a impins pe Shin,trantindu-l de pamant.
-Miyuki...am simtit de la inceput ca imi ascunzi ceva.Ce se intampla?m-a intrebat Shin ingrijorat
-Ce zici sa iti spuna Haruka ce se petrece,nu?
-Pff!!In numele familei Fujiko,declar razboi familei Akira impreuna cu Miyuki,desigur.Mai intai am sa te omor pe tine,Miyuki!!!!
A tipat indreptand cutitul spre mine.Vroia sa ma ucida.Deci pana la urma chiar voi muri ,nu?Mereu m-am gandit la momentul cand voi muri,de asta sunt pregatita sa mor,dar...o sa am o urma de regret in suflet.Nu o sa pot dormii linistita in somul meu de veci.Imi va fi dor de Shin...dar...nu mai e timp...cutitul ei e deasupra capului meu.Sangele curge pe podea...Se imprastie fara incetare.Nu simt nici-un pic de durere,desi ma asteptam sa ma doara putin.Poate ca ...asta pentru ca... nu e sangele meu??Atunci,cine??Cine a fost injunghiat??Cine m-a salvat??Ma doare capul.Mie somn...

Capitolul 5
 Ma trezesc la spital . Ce se intamplase ? De ce eram inca in viata ? Nu am murit ? De ce ? Nu inteleg ... Apropo ... Trebuie sa o gasesc pe Haruka,daca nu fac asta...Shin va muri . Am incercat sa ma ridic in picioare . De abia ma puteam misca . Am deschis usa de la salon cu greu . Eram epuizata . Ce se intamplase ?
- Kohana-san !! Nu ai voie sa te ridici in starea in care esti !! au sarit asistentele pe mine.
- Lasati-ma !! Lasand asta la o parte , ce s-a intamplat ?Unde e Shin ?? am spus ametita , cazand din picioare .
- Kohana-san ... Shin ... aa ... ar fi mai bine sa te intinzi putin ...
 A spus una dintre asistente , ajutandu-ma sa ma ridic .
- O sa iti povestim totul , imediat , scumpo .
- Ma ... mama !! Ce s-a intamplat ? Unde e Shin ? Te rog !! Spune-mi !!
- Hai cu noi pana in salonul alaturat . a spus tata uitandu-se in pamant .
 Am intrat in salon . Acolo era Shin intins pe pat . M-am dus la el . Am observat niste bandaje pe corp . Am tras plapuma si ... ce sa vezi ... sange . Deci sangele ala nu era al meu , era al lui ... Ce am facut ??Daca nu ma duceam la studio , poate Shin nu era ranit , poate ... poate ...
- Nu plange Mi-chan.a spus mama incercand sa ma consoleze.Nu e vina ta...Shin a vrut sa iti salveze viata.
- E ... mort ?
- Nu ... dar a pierdut mult sange ... a intervenit doctorul intrand in salon
- Cum adica ? Spuneti-mi exact !! Il putem salva ? m-am restit la doctor apucandu-l de guler si plangand.
- Tinand cont de faptul ca a fost injunghiat destul de adanc si a pierdut o cantitate considerabila de sange , cred ca nu , dar asta nu inseamna neaparat ca va muri . Trebuiesc niste eforturi mari sa il mentinem stabil . Va promit ca nu o sa moara . a spus doctorul convins .
- Ce bine !!s-au bucurat mama si tata . Nu-i asa Miyuki ?
- Da ... e chiar minunat . am inceput sa zambesc cu cateva retineri .
 Sunt fericita ca Shin e bine , dar tot nu pot sa nu ma invinovatesc . E numai vina mea . Daca eram mai puternica , poate nu se ajungea aici . De ce mereu trebuie sa ranesc persoanele la care tin ? De ce ?
- Cand se va trezi ? am intrebat curioasa .
- Nu stiu . Ar trebui sa se trezeasca curand . a spus doctorul .
- Multumesc . Ma duc in salonul meu . am spus uitandu-ma in pamanat
 Toti au iesit . Am mai ramas putin sa ma uit la el mangaindu-i parul auriu .
- Idioata sunt eu , nu Haruka ... E numai vina mea . am inceput sa plang din nou .
- Nu e vina ta , Miyuki . Nu mai plange .
 A spus Shin , deschizand ochii . Se pare ca era bine . 
- Ba da ... daca eram mai puternica ... poate tu nu ai mai fi fost aici . Sau macar , daca incasam lovitura ...
 M-a plesnit . Era suparat . Se vedea ingrijorarea pe care mi-o purta in ochii sai verzi .
- Nu fi proasta !! Puteai sa mori !! s-a restit la mine.
- Era mai bine !! m-am restit si eu la el , fara sa gandesc , tremurand . Poate tu nu mai erai aici !! De ce ? De ce m-ai salvat ? De ce ? Pana la urma sunt nefolositoare . Nimeni nu tine la mine , toti m-au abandonat . De ce ? De ce dintre toti , tu ... ai sarit sa ma salvezi ? Nu inteleg !!
- De ce ? Fiindca eu ... m-am indragostit . Te iubesc Miyuki , mai mult ca orice ! Ai fost singura caruia i-a pasat de mine . Te iubesc !
 M-a apucat de gat sarutandu-ma . Primul meu sarut era asa de dulce , dar tot nu puteam sa ma opresc din plans . M-a facut sa tac , dar de ce ? Nu inteleg ... corpul meu s-a oprit din tremurat .
- Esti un idiot !
- Stiu ... de asta  ... te sarut pana iti revii .
- S ... stai !!
 Buzele noastre mai aveau putin si se sarutau.
- De ce ? Nu iti place ? Nu ti la mine ? Ma urasti ?
- Nu te urasc , dar ...
- Dar ...
- E prea rapid !!
- Poftim ??
- Ma iei prea dintr-o data .
- Asta inseamna ca nu-ti place ?
- Nu neaparat . am zis uitandu-ma in spate .
- Ehh ?? Cum adica "nu neaparat" ?
- Pai ... cu Haruka cum ramane ? O parasesti ? Bine ... nu ca n-ar fi cazul ... dar ... trebuie sa rezolvam ... aceasta incurcatura ... adica nici nu stiu ce e mai exact ... si de ce Haruka vrea sa se razbune pe familia ta ? Sunt prea confuza ...
- Daca as sti , ti-as raspunde . Deci ... cum ramane cu sarutul nostru ? a spus Shin uitandu-se insistent .
- Crezi ca daca esti ranit , nu pot sa te strang de gat , cretinule ??
 Am inceput sa il strang de gat . M-am oprit . Incepusem sa ma gandesc la parintii mei , dar parintii lui Shin unde sunt ? Daca stau bine sa ma gandesc nimeni nu i-a vazut vreodata .
- Shin , unde sunt parintii tai ? am intrebat curioasa .
- Mai bine sa nu vorbim despre ai mei .
 S-a intins la loc pe pat , uitandu-se pe tavan . Se gandea . Oare la ce se gandea ? De ce nu vroia sa vorbim despre parintii sai ? S-a intamplat ceva ? De ce ma evita cu privirea ? E ciudat...
- Pai ... eu m-am dus ... am spus uitandu-ma in spate.
- Stai ! Nu pleca . Mai ramai putin . Ma simt mai bine cand e cineva aici .
 M-a luat de mana . A inceput sa o stranga . Era nervos si confuz .
- Ma doare . Nu ma mai strange asa de tare !
- Scuze . N-am vrut .
 A inceput sa-mi sarute mana . Imi saruta degetele , palma , dosul palmei , incheietura , apoi a inceput sa urce catre brat . Bluza il deranja asa ca a incercat sa-i desfaca nasturii .
- Hey ! Opreste-te ! E prea mult . Daca vrei sa ma mai dezbraci in continuare te vei trezi cu doua palme . Idiotule ! Esti un hartuitor !
- Scuze ! Scuze ! M-a luat valul . Off ! Si cand sa-ti vad si eu pieptul ... rea mai esti .
 M-am inrosit . Cica "rea mai esti" . Normal ca sunt rea . Doar nu o sa pic in capcanele lui de hartuitor .
- Hmm ... deja stiu marimea cupei tale , si pe a Harukai o stiu . Ea e ii are mai mari cu o marime .
- Atat de mari ?? m-am mirat incercand sa imi dau seama de marimea lor . Stai ... de unde sti tu ce cupa port ?
- Nu e bine sa lasi un baiat sa-ti intre in camera . Mai ales daca e un pervers . 
- Sa nu-mi spui ca ai umblat prin sertare !! Te omor!! Vei plati !! Iti promit !!
 Dupa 5 minute de "box" si 4 K.O. ne-am linistit . Fiecare nu mai zicea nimic . Linistea cuprindea incaperea .
- Apropo ... cum de nu m-a injunghiat pe mine ? Ce ai facut ?
- Nu-ti mai amintesti ? E normal . Deci cand a sarit la tine sa te omoare , eu am sarit pe tine si te-am impins . Tu te-ai lovit la cap si ai lesinat . Intre timp m-a injunghiat pe mine . Si asa am ajuns amandoi aici .
- Deci pana la urma ... a scapat , nu ?
- Da ... Imi pare rau ! Nu am putut sa o opresc .
- Era imposibil sa o opresti in starea in care esti . Nu e vina ta . Ci a mea . Scuze .
- Hai sa incetam cu chestiile astea si sa lasam la o parte fazele cu :  " E numai vina mea . " Ok ?
- Da .
- Tu esti floarea mea mica , ce o voi iubi mereu . Imi pare rau , am fost un idiot .
 M-a imbratisat , sarutandu-ma pe frunte , apoi pe nas , apoi pe buze . Era atat de dulce , atat de bine . O senzatie ce nu o puteai exprima in cuvinte . Totusi ... de ce ma simt atat de bine cand ma saruta ? De ce ? Nu cumva ... m-am indragostit ?? Dar ... nu inteleg !! De ce trebuie sa se intample asta ? De ce Haruka vroia sa comita o crima numai din razbunare ? Imi vine sa plang . Se pare ca Shin e singura persoana care imi alina inima indurerata . E dificil . Oare ce ar trebuii sa fac ? Vreau sa stau cu Shin mai mult , din ce in ce mai mult , 24 din 24 de ore . Vreau sa stau numai cu el . Sa zambesc , sa rad , sa plang , sa sufar alaturi de el . Vreau sa-l ajut .

Fanfic original blocat din cauza inactivitatii.