Capitolul 9

Intunericul a incercat inca din cele mai vechi timpuri sa domine Lumina. A pus stapanire pe inimile si mintile oamnenilor, dar de fiecare data Binele a invins Raul. E ca un fel de regula nescrisa, ca Binele sa triumfe mereu.
Insa, a existat un timp in care Intunericul a prins amploare si a inceput sa domine Lumina incet, incet. Atunci, au inceput sa apara crimele, razboaiele si foametea. Punea usor stapanire pe oameni, aducandu-i in pacat. Au urmat secole de intuneric. Nimeni nu mai avea incredere in nimeni. Orasele deveneau usor un desert. Dar, atunci Dumnezeu Si-a trimis Fiul sa-i mantuiasca pe toti si sa ia cu el pacatele omenirii.
Asa au trecut ani de liniste si pace. Chiar daca mai existau oamenii care se lasau prada ispitelor, acestia erau readusi pe drumul cel bun.
Lucifer, satul sa tot piarda a creat "creaturile noptii". Acestia erau oamnei, care au cazut in pacat si nu si-au mai revenit. I-au jurat supunere, au facut juramantul interzis. Prostiti de Lucifer, acestia au facut pactul interzis. Si asa au aparut vampirii.
Dumnezeu nu avea sa stea si sa se uite pur si simplu la creatuile intunericului care devastau lumea. Nu. El ia blestemat. Le-a luat cea mai mara comoara a omenirii, sentimentele bune. Iubirea, compasinuea, fericirea, nu aveau sa mai simta astfel de sentimente. Tot ce le-a mai ramas e agonia si tristetea. Si nu daor atat. Nu, i-a mai blestemat si sa nu poata fi ucisi, nici de timp, nici de altcineva.
Bietele creaturi, blestemate la o vesnicie de singuratate si pusnicie. Sa traiasca in agonia fiecarei zile, in care nu poate simti nimic, nimic in afara de nefericire. Sa fie siliti sa vada zambetele radiante si fericirea suprema de care ei nu mai sunt in stare. De aici ura lor pentru oameni. Oamneii puteau simti, aveau sentimente, dar la ce bun? Cu trecerea timpului, creaturile intunericului, au observat ca oamenii nu-si foloseau sentimentele. Comunicau doar cu vorbe, vorbe dure de cele mai multe ori. Desii inima le spunea sa emane iubire ei faceau cu totul invers. Vampirii erau din ce in ce mai frustrati. O data ce si-au pierdut acele sentimente, au inceput sa aprecieze emotiile. Ii urau pe oamnei pentru ca ei aveau acel lucru pe care si-l doreau cu ardoare si nu il foloseau. Cei mai multi dintre ei au incercat cu disperare sa se sinucida, sa scape de aceasta povara, dar in zadar. Erau nemuritori. Alti au incercat sa se mantuiasca sa devina credinciosi, dar tot in zadar, Dumnezeu nu le-a dat ascultare. Ba chair mai mult, au inceput sa-i omoare pe cei care pacatuiau, in numele Domnului. Desi, ar fi trebuit sa-si dea seama ca nu ti-se va ierta un pacat comitand altul.
Sa nu uitam insa ca Dumnezeu e milos. A prezis ca undeva in viitor, va exista o fiinta. O fata cu sulfetul bun si inima nepatata de Intuneric. Aceasta se va indragosti de un vampir. Il va iubi cum n-a mai iubit pe nimeni. Dragostea ei pentru el va fi asa de intensa incat ea va rupe blestemul. Ii va vindeca pe toti vampirii, vor redeveni ceea ce au fost o data.
De secole vampirii bantuie pamantul in lung si lat in cautarea acelei fiinte. Au format chair si o monarhie. Toti vampirii au fost pusi sa caute fata, sa "testeze" inima fiecarei fete daca e nevoie. Daca nu era cea pe care o cautau, o ucideau.
Si de aceea se spune ca vampirii ataca doar fetele. Ei inca o cauta pe cea Aleasa pentru ai elibera.