Capitolul 5.Iubire dar si tristete



Totul era atat de minunat.Iubirea dintre cei doi crestea pe zi ce trece, dorinta de a fi alaturi unul de altul era din ce in ce mai mare si din ce in ce mai puternica.Flacara dintre cei doi crestea din ce in ce mai mare si nu se putea stinge .
Au trecut deja doua luni de cand Sasuke si Sakura sunt impreuna.Intr-o seara Sakura statea singura intr-un pom.Privea cerul care acum era plin de stele, insa numai una ii atrase atentia.Acea stea era mica insa lumina cel mai tare.Un zambet mic apare pe chipul ei si sare din pom , indreptandu-se spre casa.Inchide incet usa de la camera ei si simte cum majlocul ii este prins de doua brate puternice.Zambeste si se intoarce cu chipul bland spre el sarutandu-l incet pe obraz.
-Ce cauti aici?Nu trebuia sa dormi?
-Ba da ,dar nu am putut deoarece m-am gandit numai la tine si la noi
-Pai ce s-a intamplat cu noi.
-Sakura ,scumpo, este aproape sfarsitul lui iulie.La sfarsitul lui august parinti mei vin dupa mine si plec inapoi in Tokio.La auzirea acestor cuvinte ochi Sakurei se umpluira de lacrimi care cadeau incet pe chipul alb al fetei.Ii atinge fata cu mana dupa care ii sterge lacrimile incet satutand-o pe frunte.Aceasta il ia in brate si il strange tare.
-Nu vreau sa pleci.Nu vreau sa ma parasesti acum.Te rog.Sasuke se simtea sfarsit.Nu stia ce sa aleaga.Averea familiei era visul lui.Dorinta s-a inca din copilarie, insa Sakura era prima si cred ca singura fata pe care o pot iubi in asa fel.O iau in brate si o strang tare la piept simtindu-i inima cum bate.Incet incepe sa o sarute pe frunte pe obraji si pe buze.Simte cum hainele ii sunt date jos de pe ea si incepe putin sa tremure insa Sasuke ii sopteste la ureche sa nu-si faca griji, si ea asculta.Trupurile celor doi se cunosteau cu adevarat pentru prima data.Luna lumina camera in care cei doi se imbratisau si isi sopteau cuvinte dulci.
-Te iubesc Sakura, te iubesc mai mult decat orice si jur ca te voi iubi mereu, oriunda voi fi tu vei fi cu mine, in inima mea.Sakura isi ridica capul sarutandu-l incet pe obraz ,acesta luand-o in brate si adormind.
Soare anunta o nuau zi, o zi frumoasa pe cum parea.Sasuke se trezeste primul fiind obisnuit cu programul, si aude un bocanit in usa.Sakura deschide repede ochi
-Da?
-Sakura nu sti unde este Sasuke?
-Pai nu este in camera lui?Intreaba Sakura uitandu-se la baiatul care o inbratisa.Dar de ce il cauti?
-Pai au sunat parinti lui sa anunte ca vin dupa el maine.Ochi Sakurei s-au umplut de lacrimi cazand libere pe obraji acesteia in timp ce langa ea Sasuke nu stia cum sa reactioneze.Sa planga pentru ca pleca si o paraseste pe singura fata pe care a iubit-o cu adevarat sau sa tipe de bucurie pentru ca pleca acasa.Deodata Sakura se ridica in picioare ducandu-se spre dulap.Dupa cateva munute se intoarce imbracata cu o rochie pana deasupra genunchilor cu bretele legate dupa gat albastra ca cerul, si parul prins intr-un coc.Il priveste pe Sasuke care era si el imbracat si iese din camera.Sakura dispare aproape jumate de zi.Sasuke ingrijorat de disparitia fetei o cauta si o gaseste pe marginea unui rau.Fuge ingrijorat spre ea si o scoate din apa.Trupul ei era rece ca gheata.O ia in brate si o duce acasa asezand-o incet pe pat.

Sper sa va placa.....

Super capitolul...
Ce trist ca trebuie sa plece...sper sa nu o faca
Sakura a vrut sa se sinucida?

continuarea plisss ...chiar este interesant!

Armyde a scris:

continuarea plisss ...chiar este interesant!

De acord cu Armyde

poi ce pot sa mai spun , ai talent, deci sunt ferm convins. Fati un plan de idei si pune-te sa scrii o carte sau ceva ... poate faci si bani din asta.
Felicitari.

aaa da era sa uit, urmatoarea parte? cand?
Iertati-mi dublul post, am si eu voie din cand in cand sa trisez

multumesc dar nu cred ca am vazut pana acum scriitori de 14 ani asa ca mai astept

Capitolul 6.Te vad chiar daca ai plecat


Ma simt rece.Simt cum trupul meu tremura insa era atins de mana puternica insa fina.De schid incet ochi verzi dupa care se umple de lacrimi.Imi simt inima grea si parca nu mai puteam respira.Scot doua cuvinte greu spuse:
-R..respir nn..nu,spune rozalia sufocata de imbratisarea puternica a lui Sasuke.Acesta incepe sao sarute incet pe frunte si obraji apoi ii spune bland:
-Sa nu mai faci asta niciodata!!Ce ma fac eu fara tine?
-Nu te intereseaza.De ce acum dintrodata te intereseaza viata mea de nimic.Eu taranca aia care te punea la treaba reprezint ceva pentru tine?Ar trebui sa te bucuri ca scapi.
-Nu spune asta
-Ba o spun pentru ca este adevarat.
-De ce crezi ca este adevarat?De ce crezi ca nu te iubesc?
-Pentru ca daca m-ai iubi ai ramane cu mine sau m-ai lua cu tine.Sau iti este rusine cu mine?
-Nu spune prosti, insa Sakura se ridica cu ochi plini de lacrimi si a iesit din camera plangand.Sasuke se simtea distrus.Nu ii venea sa creada ca pana acum cateva zile erau fericiti si acum ea plange si el etse trist.Isi afunda capul in perna moale a rozaliei si vede in fata ochilor sai blanzi ochi ai fetei.Se ridica brusc insa nu vede nimic.
-Ce am facut?isi spune si inchide ochi insa cand ii deschide o vede pe rozalie care statea in fata lui zambind.Fta ase apropie de el insa dispare.Baiatul incearca sa prinda acel trup care ii bantuia gandurile insa dispare.
Sakura stand ascunsa intr-o cabana ,isi tinea trupul strans si plangea.O durea faptul ca crezu-se in el, o durea faptul ca tinea atat de mult la el, incat ar fi dat totul pentru el insa el nu era gata sa lase totul pentru ea.Ochi Sakurei sunt inundati de lacrimi incat nu mai poate vedea.Tipa de durerea singuratati, insa nimeni nu o putea auzi deoarece eraq foarte departe de casa.Pe geamul deschis intra o pasarica si se aseaza pe geam privind-o.
-Si tu esti singura?,insa pe geam aparu inca o pasarica si plecara impreuna.Se pare ca toti au o pereche numai eu nu, si isi afunda capul in genunchi si incepe sa planga.
Noaptea se asterne incet peste cele doua trupuri care acum sufereau.Sakura plangea singura in cabana rece, si Sasuke parca pierdut isi facea bagajele.Priveste geamul si vede miile de stele care stateau pe cerul albastru.Zambeste putin si isi aminteste clipele fericite pline de iubire dintre el si fata care acum a disparut.S-ar duce dupa ea.Insa stand cu mana pe usa s-a gandit ca poate o sa fuga si mai departe de el si se duce spre geam zarind cabana.
Fuge afara si se indreapta grabit spre cabana unde zacea Sakura.Pune mana pe clanta ca sa deschida usa insa nu o deschide.Un fior puternic in strapunge trupul facandu-l sa tremure si pleca.
Dimineata se asterne repede peste sat.Omasina mare frumoasa stetea in fata casei unde Sasuke si-a petrecut toata vacanta.Sasuke apare cu o fata lunga si arunca valizele in masina si intra in masina suparat.Sakura apare in fata usi.Sasuke iese din masina grabit si se indreapta spre ea.Opriveste cum tremura si plangea.Ii atinge incet bratul tinand-o de mana rece.O saruta pe obraz si ii sopteste la ureche un dulce ''te iubesc''insa Sakura izbucneste in plans si fuge in casa intrand in camera ei si se arunca in pat incepand sa planga.


Sper sa va placa

meyryn a scris:

multumesc dar nu cred ca am vazut pana acum scriitori de 14 ani asa ca mai astept

in legatura cu asta ... de la 16 ani am auzit, deci faci practica la noi si noi suntem pana atunci critici tai personali

tu ai ceva cu suferinta, teama, distrugerea sufleteasca, tristetea etc? la tine nu prea pare sa vina dupa ploaie soare ci dupa soare ploaie . In afara de mici litere ce lipsesc ( poate din graba sau foame ) totul e ok! Prea multa tristete...

imi pare rau pentru litere dar ma grabeam si in legatura cu tristetea nu am nimic cu aceste sentimente doar ca imi place sa fie detoate.A fost fericire acum tristete si suferinta si urmeaza din nou fericire si iubire.

dar felul in care o exprimi cu atata putere si atat de multa o data ma intristeaza si pe mine .. mai usor si cu noi nu doar cu ei, daca nu ti mila de Sasuke si Sakura macar de noi cititorii

De acord cu JustMe e cam trist, dar imi place mai ales ca ii faci si pe cititori sa simta prin ce trec cei doi.

Continuarea

asta este si ideea..ma bucur ca ai inteles

Aaaa si apropo de acord cu JustMe (din nou) chiar ar trebui sa te gandesti la chestia cu scrisul unei carti ai avea mult succes

multumesc pentru incurajare..poate ma gandesc

Capitolul 7.Asa a fost odata.


Priveam cum totul se misca asa repede in fata mea.Vedeam cum pomi fugeau pe langa masina cu o mare viteza disparand unul cate unul.Inima imi este asa de grea incat simt ca o sa-mi cada.Imi era frig sau poate frica, nici eu nu stiam.Stateam in limuzina cu capul lipit de geam privind .....privind in gol, in gol asa cum este si sufletul meu.O lacrima de durere incepe sa se inveasca in coltul ochiului negru ca smoala insa o sterg repede.O iubeam atat de mult insa am lasat-o.A fost doar o mare greseala facuta de o mare greseala.Cum am putut sa-i distrug viata si sa mi-o distrug si pe a mea.In mintea mea apareau mii de imagini, frumoase si urate.Prima intalnire, prima atingere, prima imbratisare, primul sarut atat de dulce si cel mai important momentul in care a devenit a mea insa am fost atat de porc incat am lasat-o singura acum.Cu siguranta ma uraste.Ce bine a fost odata, ce bine a fost.Si inchide ochi adormind cu capul plin de amintiri pe care le viseaza.
In Konoha, Sakura statea in pat plangand.Tot corpul ii tremura , simtea cum este rupta in bucati insa in acel moment si asta i s-ar fi parut placut pe langa durerea pe care o simtea.Se ridica in sezut si priveste geamul cu ochi plini de lacrimi.Isi ridica o mana si isi sterge lacrimile care inca cadeau pe fata ei fina.
-Ce este cu tine Sakura?De ce suferi dupa un porc?Uita tot, lasa trecutul sa treaca pe langa tine si mergi mai departe, priveaste si primeste viitorul si uita, pierde trecutul atat de dureros.Hai Sakura treci mai departe.Chiar daca a fost prima si probabil singura iubire adevarata pe care ai simtit-o si o vei simti vreodata, viata merge inainte cu bune si cu rele.Dupa aceste ganduri incurajatoare si totusi dureroase Sakura zambi si sari din pat pentru a se imbraca.Isi ia pe ea o pereche de pantaloni trei sfert de blugi si un maieu rosu si iese din camera aranjandu-si parul.Coboara scarile si iese afara.Se opreste in usa si trage aer in piept .Zambeste si pleca la prietena ei Hinata.
-Hinata, esti acasa?striga Sakura
-Daaa, stai ca vin imediat.Dupa doua minute Hinata apare de mana cu Naruto.
-Oooo dar ce se intampla aici?intreaba Sakura cu un zambet mare pe fata
-Pai am iesit de cateva ori impreuna si acum suntem impreuna
-Super , deci poti sa vi cu mine la magazin sau ....ramai cu.. iubitul?
- Venim cu tine, auzi.Dar unde este Sasuke?De obicei era cu tine?La auzirea acelui nume in ochi Sakurei au aparut doua lacrimi cristaline care au cazut incet pe obraji fetei.
-A plecat, spune Sakura printre lacrimi.
-Sakura imi pare atat de rau.Nu am vrut sa te fac sa suferi, sincer, spune Hinata apoi o imratiseaza pe Sakura.
-Nu-ti face griji, pot sa trec si peste asta.Peste cateva zile incepem liceul.Sunt in clasa a XII-A si nu vreau sa dau de bucluc acum.
Dupa o zi intreaga de cumparaturi Sakura ajunge obosita acasa .Aude ca telefonul suna si fuge ca sa raspunda:
-Da!!
-Sakura, tu esti?intreaba Sasuke plin de sperante la capatul firului tocmai din Tokio.La auzirea acelei voci Sakura a inceput sa tremure si o lacrima a cazut pe fata ei.
-Uite Sakura stiu ca tu esti, ti-as recunoaste vocea oricand.Imi pare rau ca am plecat.Chiar tin la tine, te iubesc foarte mult ,dar nu pot sa-mi dezamagesc tatal.De maine o sa fiu declarat proprietarul si mostenitorul a tot ce are familia mea,si nu pot lasa totul pentru o..
-Pentru o ce?Pentru o fata pe care ai facut-o sa creada in tine?Pentru o fata care te iubeste?Pentru o fata care si-ar da viata pentru tine?Pentru acea fata ?
-Sakura
-Sti ceva..uita.
-Poftim?
-Uita ca am egzistat vreodata.Uita ca m-ai intalnit vreodata.As a fost odata, a fost si nu va mai fi.Dupa aceste cuvinte rostite cu greu Sakura inchide telefonul aruncandu-l.Trage aer in piept si isi sterge lacrimile.Se duce la baie si isi da cu apa rece pe fata.Se sterge si isi ia bagajele urcand in camera ei.
Se dezbraca in pijamale si se aruca in pat adormind imediat.

Sper sa va placa si imi pare rau ca am cam intarziat.Daca gasiti greseli si sunt sigura ca egzista va rog sa ma iertati dar m-am grabit.Sper sa va placa si astept comentari.La trei minimum 3 comentari pun continuarea.

E super capitolul acesta

Asa bine faci Sakura

Continuarea

jhvgf77 a scris:

E super capitolul acesta

Asa bine faci Sakura

Continuarea

Da, deocamdata a reactionat bine
Sper sa se intoarca si sa ramana impreuna

E super!!!!!!!Cand pui continuarea? :>:D<:

Capitolul 8.Dureroasa revedere....


Mici cristale cadeau din cerul senin asternandu-se pe covorul pufos a cea ce numim noi zapada.Pri micile cristale ce cadeau incet asupra pamantul o fata fugea.Parul ei roz lung prins cu acele cristale flutura in spateleei, ochi verzi putin somnorosi clipeau, buzele putin vinete erau ca o poarta care lasa sa iasa un abur caldutz.Cu greu ajunge la scoala si cum intra pe hol o voce de femeie se aude prin statia scoli:
-Domnisoara Sakura Haruno..te rugam sa te prezinti in biroul directorului...imediat.Putin speriata gandindu-se la ce as fi putut face ,merg spre birou.Ajunsa in fata marei usi bat putin speriata in ea si o vace de barbat destul de groasa ma pofteste inaundru.De cum intru o liniste apasatoare se lasa peste acea camera.Incep sa studiez persoanele ce se aflau in incapere insa cu capul plecat pentru ca nu as vrea sa par ciudata.Sunt patru persoane.Directoarea care statea la birou, profesoara de matematica si in acelasi timp diriginta, putin mai departe de cele doua statea un domn destul de grasut cu o mustata amuzanta.....si la geam privind afara un alt barbat acesta bine facut.Avea parul negru facut tepi si era imbracat la costum negru.Nu pot sa-mi dau seama de altceva pentru ca statea cu spatele la noi.
-Asa deci sa te lamuresc de ce te-am adus aici.Ei bine Sakura (incepe directoarea) deoarece te-ai dovedit a fi cea mai de pret eleva a noastra , si pentru ca nu mai avem ce sa te invatamm , si cu ceva ajutor, si prin ajutor ma refer la o bursa te trimitem, daca vrei...la liceul din Tokio.Raman fara cuvinte la cea ce imi spune directoarea.Dau putin din cap pentru a-mi reveni si intreb destul de interesata.
-De la cine am primit eu bursa?Si mai ales cine ma cunoaste pe mine din Tokio?Tacerea se lasa peste camera si apoi o voce asa de cunoscuta rupe tacerea.Barbtul misterios de la geam se intoarce si il vad pe ...p..pe Sasuke.Acesta imi zambeste prietenos si se apropie de mine.Il privesc in ochi si se apropie de mine pentru a ma saruta.Il imping .
-Ce crezi ca faci?Vi aici dupa atata timp, dupa ce m-ai lasat singura, si imi oferi o bursa la tine in oras, oferita de firma ta.Ce crezi ca ma vei impresiona daca vi aici si faci pe bogatanul cu mine si pe generosul?Ce urmaresti defapt?
-Uite Sakura imi pare rau ca am facut asta, insa am venit dupa tine, am venit sa te iau la mine
-Serios?Nu mai spune?Si cum ma vei la la tine ?Pe post de bursiera pentru a nu-si da nimeni seama ce vrei tu defapt.
-Nu este adevarat
-Ba este adevarat.Dovedeste ca achiar ai venit dupa mine cu adevarat si fa-mi cunostinta cu parinti tai prezentandu-ma ca fiind iubita ta.
-Bine.
-Si sa le spui si despre situatia mea.Ca am fost gasita in fata usi bunici tale, ca nu sunt bogata, sau nostenitoare.
-Sakura eu
-Vezi , nu vrei sa le spui pentru ca nu ma vor accepta niciodata, insa bursa o accept.Trebuie sa imi fac un viitor pentru ca nu sunt asa norocoasa ca uni care primesc viitorul drept mostenire si nu trebuie sa-si mai faca griji pentru ceea ce va urma.Si dupa aceste cuvinte spuse cu ura ies din scoala si merg acasa pentru a-mi face bagajele.Dupa cateva minute in fata casei parcheaza limuzina si din ea iese Sasuke.Intra in camera mea si ma priveste.Il vad si il privesc el apropiindu-se de mine punandu-ma incet in pat, el punandu-se langa mine.Ii simt mana cum trece prin parul meu pe fata si ma saruta.Ma zbat ca sa scap insa cedez.Il sarut cu atata dor luandu-l in brate.Dupa ce realizez ce fac il imping ma ridic din pat si imi iau valiza, bunica lui fiind deja anuntata de plecarea mea.Ies pe usa aruncand valiza in masina si intru furioasa.Dupa ce isi imbratiseaza bunica se urca in masina langa mine si masina porneste.Incerc sa nu il privesc insa simt ca el ma priveste.Mana lui incet se pune peste a mea insa mi-o trag redepe punand capul pe geam.



Sper sa va placa si astept comentari, si daca am gresit sau am mancat litere imi pare rau

E grozav....asteptam continuarea

fain imi place ideea ta astept continuarea!!

Super capitolul acesta, sper sa fie impreuna pana la sfarsit.
Continuarea

PS: Scuze de intarziere

Capitolul 9. Visul si cosmarul se intalnesc (partea 1)


Masina se opreste.Cobor repede din ea insa raman uimita cand vad gigantica casa asemanatoare unui castel.In fata acelei vile se aflau vreo 10 persoane.Doua dintre ele zambesc si vin inspre mine.
-Deci tu trebuie sa fi Sakura Haruno? intreaba un domn la costum cu parul negru si ochi la fel ca ai lui Sasuke.Putin speriata de a nu spune ceva ce m-ar face de ras dau din cap afirmand.
-Sasuke avea dreptate ,chiar esti foarte frumoasa.Cand aud aceste cuvinte ma inrosesc toata la fata si las capul in jos.Sasuke cu bagajele mele in mana vine si isi saruta mama si da mana cu tatal sau poftindu-ma in casa.Afirm din cap si intru.Raman blocata in usa si privesc pentru cateva secunde uimita locul.O camera mare cu marmura pe jos.Doua randuri de scari pe o parte si pe cealalta a camerei se ridica inspre etaj.Vaze mari cu flori pe care nici nu le-am mai vazut vreodata infrumuseteau incaperea.Deodata doua femei care pareau a fi servitoarele vin imi iau bagajele si urca impreuna scarile.Sasuke imi spune sa le urmez, si asa fac.
Dupa ce urc atatea scari intrebandu-ma de ce nu au un lift dac au atatia bani intru in camera unde au intrat si cele doua femei.In fata mea zaresc o camera cam de vreo 5 ori mai mare decat camera mea.Pereti fiind de un alb imaculat, draperiile roz.Un pat de doua persoane cu asternuturi roz cu madele albe si cu covor pufos alb.Mai varesc un birou cu un leptop pe el si un dulap foarte mare.Ma invart prin camera si nu imi vine sa cred.Ma indrept spre geam si trag draperiile ca sa pot vedea afara.Deschid geamurile uimita si privesc imensa gradina, acoperita de zapada .Un foisor zacea in mijlocul gradini.Zambesc si vreau inchid geamul deoarece vantul rece intra incep in camera mea, facandu-ma sa tremur, insa doua brate puternice ma acapareaza si ma strange tare.Speriata ma intorc si il vad pe Sasuke.Acesta zambeste si fara nici o ezitare ma saruta.Rup repede sarutul si il privesc.Mana lui imi atingea incet fata, ochilui lui privindu-ma cu atata dragoste.
-Te rog Sakura , nu ma respinge.Te rog, te iubesc mai mult decat orice pe aceata lume, as renunta la orice pentru tine.
-Serios?Atunci daca spui ca ma iubesti atat demult , renunta la averea ta pentru mine.Sasuke ma priveste fara sa spuna nimic, zambeste si imi spune:
-Bine.
-Ce?
-Vrei sa renunt la toate pentru tine, si asa o sa fac.De ce nu ma crezi?Te iubesc, esti totul pentru mine, mi-a luat ceva timp pentru a-mi da seama, insa este adevarat.Oriunde ma uitam te vedeam, orice gandeam era intyrerupt de amintirea ta, te rog nu ma respinge.Am vorbit cu parinti mei despre tine, le-am cam spus aproape tot, in afara ca suntem impreuna .Vreau sa-ti termini aici scoala, este o scoala pentru nivelul tau si vreau ca sa faci acceasta scoala.O lacrima apare pe chipul meu.Nu stiu de ce insa il credeam, fiecare cuvant pe care il spunea, parca il spunea cu adevarat , nu ca pe o minciuna si il credeam.Ii sar in brate si il sarut pasional.Acesta ma ridica pe sus si incepe sa ma invarta.Incepem sa dansam si sa ne jucam ca si cum am fi niste copii mici.
-Sasuke, a venit domnul Agarashi pentru a incheia acea afacere , striga tatal lui Sasuke.Acesta se intristeaza insa il sarut si ii zambesc, si acelasi lucru face si el.
-Sakura peste cateva zile este craciunul si de fiecare craciun organizam o petrecere foarte mare , si ma gandeam daca ai vrea sa fi partenera mea.Raman uimita de intrebarea lui .
-Sigur..dar este o problema.
-Care?
-Nu am rochie pentru o petrecere asa mare.
-Nu-ti face griji dupa ce vad ce trebuie sa fac cu domnul asta mergem prn magazine sa iti gasim cea mai frumoasa rochi , apoi sa te inscriem in liceu, sa iti luam cartile si uniforma.Dupa ce termina ce avea de spus ma saruta din nou si apoi fuge din camera lasandu-ma singura, visand la cel mai frumos lucru care mi se putea intampla


Sper ca va placut..3 comm pun continuarea .Daca am gresit ceva, ortografia in special va rog sa ma iertati insa chiar m-am grabit pentru ca mai aveam de scris

Buna alegere Sasuke

Foarte fain capitolul

Continuarea