Viaţa mea era una groaznică. Am ridicat capul spre cripta din marmură albă. Poza mamei era acolo. O poză coloră ce trezea multe amintiri în mine. Toate lumânările ce mă chinuisem să le aprind erau stinse una câte una de picăturile de ploaie. Am ridicat ochii spre cer. Avem o senzaţie inconfortabilă. Ceva din mine mă durea. Acel ceva era sufletul.
Ştiam că mama mea mă veghea, şi ar fi urât să mă vadă aşa. Ar fi fost dezamăgită, dar nu puteam să nu plâng în hohote când ultima speranţă a vieţii mele murise. Hainele-mi erau ude, iar părul meu lung şi roz mi se lipea de faţă. Am înălţat privirea la bolta infinită strigând cu toată puterea:
       - Mamă, dacă mă veghezi, şi mă iubeşti, dăruieşte-mi un înger păzitor. O speranţă. Ceva care să mă scape de coşmarul 
în care trăiesc! , m-am ridicat în picioare. Eram plină de noroi, udă, şi lovită. Am atins uşor crucea mamei îngânând
un "îmi lipseşti", apoi am părăsit locul de veci al părintelui meu. 
       Acasă,  iar o să am o ceartă groaznică cu tata. Probabil e cu altă femeie la noi. Ploaia se oprise. Tokio arăta însfârşit curat. Praful înecăcios nu se mai simţea în atmosferă, vântul măturând toate gunoaiele şi frunzele căzute din copaci. O maşină trecu pe lângă mine. La volan era un tip cam de vârsta mea. Când ajunsese pe lângă  apăsă tare pe acceleraţie, toata apa din baltă sărind pe mine. Avea geamul deschis, deci puteam auzi hohote de râs. Am scos un ţipăt scurt când apa rece a făcut contact cu pielea , mai apoi ridicând un deget şi făcându-i un "compliment"  acestuia. Mi-am încolăcit mâinile în jurul meu, pentru a mă încălzi. Purtam doar un tricou, iar pentru perioada aceasta eram exagerat de subţire îmbrăcată. Am pătruns în blocul derăpănat în care locuiam. Mirosul de mucegai se simţea puternic. Îmi creea o stare de vomă, aşa că am început să alerg pe scări până la etajul doi unde locuiam. Am deschis uşa apartamentului, care era inscripţionată cu tot felul de apelative, date de copii de 12-13 ani din restul apartamentelor. Am intrat în casă, plimbându-mă pe holul lung al casei, gândundu-mă să intru în una din camere, dar frica să nu dau peste vreo uşuratică  care este peste tatăl meu, tipic fiecărei seri, mă împiedica să o fac. Aceste gânduri păreau scoase din filmele de groază, având în vedere că sunt la mine în casă. Dar e de înţeles pentru că am fost destul de traumatizată  de traiul scârbos al tatei. Am intrat în bucătărie până la urmă, ghinionul meu fiind ca fix acolo să se afle tata, fiind la masă cu altă femeie. Avea câte una pe noapte. M-am uitat urât la ei, acesta zâmbindu-mi fals.
       - Sakura, ea este noua ta mamă. 
       - Spui asta despre toate femeile care le aduci în casă doar o singură noapte. Nu vrea o mamă pentru o zi, şi în plus ţi-am mai spus că pentru mine nimeni nu o  va înlocui pe ea. Sper să mă fi făcut înţeleasă., s-a încruntat la mine spunându-mi doar să
dispar că sunt murdară şi îl fac de râs. 
       - Nu ai nevoie de mine să te fac de râs tată, reuşeşti singur asta în fiecare zi., am spus repede, plecând înainte să mi-o întoarcă. Eram conştientă că se va răzbuna, dar nu mă interesa. Era o ură reciprocă.
       Mă plimbam prin casă încercând să-mi găsesc " rolul în viaţă" , de parcă aşa ceva se putea găsi într-un bordel. Defapt, se putea. Pentru acesta, aici era partitura de viaţă, daar nu şi pentru mine.
Ajung în camera mea şi îmi dau hainele murdare jos, schimbându-mă. Aveam de gând să plec diseară. Nu doream să stau în casă să o aud toată seara cum geme. 

Hei ,pitic :)
Frumos capitol ,bine intemeiat ,incepi sa te dezvolti ca scriitor .Imi place ca imi pot da seama usor ,defapt ii pot simti sentimentele Sakurei ,sper sa nu mai dau mult timp de chestii triste ,o sa ajung sa plang pana la urma :)).Nu mai ai mult si vei reusi sa scrii perfect ,ceea ce stiu ca-ti doresti mult. 
Interesanta idee ,sper ca vei reusi sa o dezvolti in asa fel incat povestea sa aiba un viitor bun ,deoarece inceputul tau este promitator. 
Sper ca Sakura sa reuseasca sa treaca peste greutatile vietii singura sau impreuna cu Sasuke ,asta depinde de tine :)).
Oricum , continua ,anunta-ma cand pui urmatoarea parte ,deja sunt curioasa si nerabdatoare .
P.S. Il lasi pe Hann' sa-l manance pe tatal ei ? :o3

Hei. Începem direct, ok? Îmi place. =)) Îmi place mult, ideea e foarte interesantă și sunt curioasă să văd cum va evolua, în plus îmi place mult cum descrii. Foarte fain, te felicit. Anyway, păcat de Sakura, sper că o să își revină la un moment dat, pe parcursul ficului. În rest, tot ce mai pot spune e că aștept next-ul și sper să mă anunți. *pwp*

Noooooooo! Nu edit! Nu eu, nu a douaaa! Nuuuuuuu!
Ok, revenind la ideea ta brilianta, ce pot sa spun? Te-ai perfecrionat, asta e cert. Cum am mai spus si nu repet, citez: "Numai ficuri bune pe forum.". Mor de ciuda ca nu am prins primul capitol. Mor aici, ma crezi?
Ideea imi place, dar credeam ca "nepotul" despre care se vorbeste era Sasuke. Whatever, ideea in sine e super.
Spor si inspiratie si tie draguto, ne revedem noi daca pui capitolul repede. Daca nu, ne suparam :). Mai e pana maine. Mult. Astept next, pup.

Imi place ficul :*. Este interesant, ma captivat si am intrat in pielea personajului in timp ce citeam. Inceputul este cam trist, dar sunt sigura ca o sa schimbi asta. De tatal Sakurei nu mai comentez nimic...acela nu poate fi numit nici macar om, daramite tata, daca ii face asta propriei lui fice. Deabea astept sa vad cum o sa continui si mai ales sa vad cum apare Sasuke;)) Ai scris superb, sa continui ficul, sa nu te lasi de el:-w

Omg, cat de qt e acest fic.Ai evoluat asa de mult si il ador atat de mult. Ai descriere mai multa si un subiect asa de interesant. Saku si Gaara? Need to see.
Deci, cand pui next, ma anunti. M-ai lasat in ceata si vreau sa stiu ce zice Saku.
Ly 

Buna ! 
Am ajuns si pe aici pentru ca imi plac ingerii, indiferent de care or fi, dar nu pricep legatura titlului cu textul, dar presupun ca o sa fac asta in curand. 
Asaaaa, fic-ul mi se pare in regula, desi nu stiu ce fel de tata denaturat si-ar putea pune fiica sa faca asta sau sa o vada altfel decat ca pe fiica lui. Brrrrrrrr ! 
Astept urmatorul capitol si te rog frumos sa ma anunti si pe mine cand il postezi.
Ja ne !

Imi place foarte foarte mult ficul <3 e genial , sa continui tot asa :* <3