Just not Enough

[ep. 5]

-Esti un monstru! Esi afara din casa mea! Imi zice brunetul cu lacrimi in ochi, dupa care ii soptesc un simplu "imi pare rau" si sar pe fereastra. Sunt un monstru!

~Sasuke P.O.V.~
Cum a putut sa-mi faca una ca asta? Este o... o nemernica! Se da drept prietena mea, apoi aflu tot de la ea ca mi-a ucis uibita cu sange rece si apoi ca e vampir si ii pare rau de tot ce a facut? Cat de mult poate minti fata asta?! Biata Karin... Defapt nuu, si ea era vampir! Mai bine ca a murit! Vampiri, auzi! Parca ar fi scos-o dintr-o carte de basme nemuritoare.
Ma asez in pat si incep sa ma gandesc la intorsatura stranie pe care a luat-o viata mea. Acum cateva saptamani eram un simplu baiat de saptesprezece ani, care mergea la un liceu bun si avea prieteni minunati. Acum, aflu ca un vampir a vrut sa ma omoare, dar nu afacuto si in schimb mi-a ucis gagica! Genial mod de viata, sigur voi ajunge presedinte! Si totusi Sakura e speciala, e un monstru frumos, vorba lu' Ne-Yo. [ Nota scriitorului: ascultati va rog Beutiful Monster by Ne-Yo in timp ce cititi, va fi un efect mai special! ^^ ]. La cat de afectat sunt de vestile primite, intru sa-mi mai fac un dus, desi abea am iesit de sub jetul fierbinte de apa. Intru in baie si dau drumul la apa sa curga, dupa care intru sub ea. Imi alinta pielea cu atingerile ei delicate, parca ar fi o fata senzuala. Fata senzuala... Imi aduc aminte de Sakura. In toata viata mea n-am mai intalnit pe cineva ca Sakura. E ca un cutit mortal si foarte bine ascutit, si parca ma taie in doua pe mine. Dar nu ma deranjeaza, defapt chiar imi place! Chiar daca sunt terifiat de gandul ca e un vampir, ideea imi trimite fiori reci care ma mangaie pe spate si totusi ma sperie. E un monstru frumos! Si am nevoie de ea... In ochii ei am gasit dragoste si foc, iar inima mea arde pentru ea. Dar nu imi pasa, defapt chiar imi place! Se joaca cu inima mea si se joaca cu mintea mea, ma da pe spate si-mi schimba modul de a gandi dar nu imi pasa! Pun pariu ca daca as fi intr-o incapere cu ea si s-ar stinge lumina, nu ar fi intuneric, caci Sakura poate straluci mai tare decat orice stea de pe cer. Imi aduc aminte acum cateva minute cum satea langa mine, iar eu o priveam si ma intrebam la ce se gandeste. Pentru o clipa nu a vorbit niciunul dintre noi, pentru ca stiam ca vorbele noastre ar fi dus la tipete instantanee. Dupa care eu incepusem sa urlu la ea, iar ea urla la mine... Asta inseamna ca niciunul dintre noi nu asculta ce avea celalalt de spus. Si totusi intelegeam perfect ce vrea sa zica. Si cel mai rau e ca pentru o clipa nici nu mai stiam de ce ne certam! Atatea ganduri imi strapung mintea ca niste sulite otravite. Insa am luat o decizie, ma voi schimba! Nu ii voi arata sentimentele mele, voi fi un monstru exact ca ea. Voi fi rece fata de toata lumea, nepasator. Nu imi mai pasa!

~Sakura P.O.V.~
Merg spre casa plangand si nu stiu de ce plang. Un monstru ca mine nu ar trebui sa aiba sentimente, insa Sasuke a desteptat o flacara in adancul sufletului meu, o scanteie despre care nu voi recunoaste niciodata ca a existat. Treaba mea este sa-i omor pe aia doi si sa devin vampir de Rank A+. Nu am avut niciodata planuri sentimentale si acum cu atat mai putin. Si totusi plang si ma doare, parca ma inteapa in suflet. Am fost o proasta ca i-am zis asa ceva. Sau cel putin modul inc are am zis-o.. Stiu ca l-a durut, dar in calitate de monstru nu puteam face nimic mai bun, corect? Ajung acasa plangand in hohote, dupa care incep sa ma documentez despre cei doi pe care trebuie sa ii omor. Am aflat deja ca acel Jim este un burlac foarte bogat din oras, care lucreaza ca medic la spitalul central. Se pare ca ma voi imbolnavi si voi ajunge la spital.. Amalia in schimb este un model de succes, pe ea inca nu stiu cum o sa o omor, poate va fi instantaneu. Din senin m-a cuprins o foame cumplita, insa ma abtin. Nu am de gand sa vanez de fiecare data cand mi se face foame, am rezistat si o saptamana intreaga fara sa mananc nimic, asa ca ma voi abtine. Poate asa mai slabesc oleaca. Maine e prima zi de scoala, uitasem de asta! M-am inscris la liceul Semeiller, cel mai bun din oras. Trebuie sa ma inflirtez acolo, deoarece Amalia invata acolo. Desigur, nu vom fi in aceeasi clasa insa totusi trebuie sa ma apropii de ea. Am mers la spital hotarata pe ceea ce urma sa fac, prefacandu-ma bolnava. Imediat dupa ce l-am vazut pe acel Jim, l-am luat intr-o camera retrasa, sarutandu-l pasional ca sa nu banuiasca nimic. Spre surprinderea mea imi raspundea la saruturi, insa in mintea mea era intiparit chipul lui Sasuke. Am uitat de brunet cateva minute, timp in care m-am oprit si l-am muscat pe Jim de gat. De data asta am si profitat de ocazie si i-am baut tot sangele, chiar daca asta nu ma ajuta cu nimic, pentru ca foamea nu-mi trece cu una-cu doua. M-am intors acasa si m-am pus la culcare, maine va fi o zi lunga la liceu, va trebui sa aflu mai multe despre Amalia.
A doua zi m-am trezit ca un zombie, cu cearcane sub ochi si cu o privire de groaza. M-am imbracat cu o pereche de pantaloni negri si o camasa mulata pe corp in carouri albastru deschis si roz, dupa care mi-am pus o pereche de cizme inalte roz si mi-am luat geanta albastra. M-am machiar destul de strident pentru a ascunde urmele de cearcane, insa am observat ca am chipul foarte palid. Probabil pentru ca n-am mancat. Mi-am pus in par o clamita adorabile cu o fundita si un craniu roz in mijloc, dupa care m-am mai verificat odata in oglinda si am iesit in drum spre scoala. Desigur ca am luat masina, aceasta fiind un Range Rover varianta sport 2011, negru. Am ajuns in incinta liceului, unde am parcat si am coborat incet din masina. Ca in filme! Dupa care am inceput sa o caut cu privirea pe Amalia, insa nu am gasit-o. Am intrat la ore, propunandu-mi sa o caut si in pauza urmatoare. Inainte sa intru in clasa, am inceput sa ma intreb ca parere va avea lumea de mine, adica sunt o fata total palida, cu parul roz si suvite negre. Cat de nebuna par? Nu conteaza, nu ma intereseaza intentia lor. Pasesc in sala de clasa si vad numai cateva fete acolo. Imi aleg atent o banca nepasandu-mi daca este deja ocupata. Am luat loc la ultima banca din spate, randul din dreapta, dupa care m-am dus la fete sa ma prezint.
- Buna ma numesc Sakura Haruno si sunt noua pe aici. Ma gandeam ca poate ma ajutati sa cunosc lumea. Le zic fetelor, dupa care le zambesc.
- Buna Sakura, eu sunt Teamari, ele sunt Hinata, TenTen si Ino. Ne bucuram sa te cunoastem.
Am continuat sa vorbesc cu ele pastrand insa distanta, pentru ca sincer, nu-mi place deloc sa socializez. Dupa ce s-a sunat, m-am dus la banca mea si m-am asezat, insa o voce masculina m-a deranjat:
- Locul asta e ocupat deja!

sa ghicesc Sasuke...sau cine???
capitolul a fost..superb..mia placut muult..si in plus ma simt de parca as fi eu sasuke...adik as fi facut exact ca el... she tare...
si eu [ ca prin minune]azi mi-am zis sa ma schimb si sa fiu mai dura si nepasatoare..she tare...
off moor....vreau nextul fiindca acest capitol ma lasat cu gura cascata..

Scumpa mea e super frumos
bn k l-ai pus ...mi-ai imbunatatit ziua ...mai ales k o aveam stricata din cauza scolii
sper sa pui cat mai rpd nextu
Kida te pupaceste doolce si te iubeste mult

imi place mult ficul si sper sa-l continui cat mai curand posibil te pup si astept nextul

Just not Enough

[ep. 6]

~Sakura P.O.V.~
-Locul asta e ocupat deja! Aud o voce destul de cunoscuta cum imi spune.
-Ei bine baga viteza si alege altul pana cand nu se ocupa toate. Spun eu, dupa care imi continui treaba ignorand tipul pe care nici macar nu mi-am dat interesul sa-l vad. " Nu am de ce sa aleg alt loc, pentru ca voi sta aici!". Atunci m-am enervat. "Auzi papusa, de ce nu mai bine zbori de aici si ma lasi in pace pana nu incep sa ma enervez??" Atunci am ridicat capul, sa vad si eu care-i "printesa" care ma enerveaza in halul asta. Si am ramas uimita. Era el.. Era Sasuke. Se uita la mine plin de furie, cu o privire pe care n-am mai vazut-o niciodata. Era atat de diferita de privirea blanda cu care ma obisnuisem. Daca privirile ar putea ucide... Si desigur, daca nu as fi nemuritoare.... Am ramas impietrita. " Si daca te enervezi ce o sa faci? O sa ma musti aici, in fata tuturor, la fel cum ai facut cu Karin? " Urla brunetul la mine furios, dupa care realizeaza ce a zis in fata tuturor si isi pune mana la gura. Toti erau socati si se intrebau despre ce vorbea Sasuke. M-am ridicat in picioare, dupa care l-am privit pe Sasuke in ochi. Nu stia ce am de gand sa fac, iar asta il nelinistea. M-am apropiat incet de gatul lui, dupa care i-am soptit la ureche incat numai el sa auda: "Poftim, ocupa-ti locul pretios. Sper ca esti multumit acum!" dupa care am inceput sa plang si am iesit ca un fulger din clasa. Nu pot sa cred ca era sa ma dea de gol! Am luat repede de brat un baiat oarecare si l-am intrebat daca o cunoaste pe Amanda. Mi-a aratat-o, dupa care m-am dus la fata si i-am zis ca trebuie sa vorbesc ceva cu ea urgent, in privat. Ne-am dus in spatele scolii si fara sa mai stau pe ganduri am muscat-o. Sentimentul acela ma calma, stiam ca-i fac rau, ma simteam din nou o bestie, imi mai stapaneam oleaca foamea. Daca tot sunt acuzata ca sunt un monstru, atunci un monstru voi deveni, mai ales ca sunt oficial un Vampir de Rank A+. Am scos celularul si l-am sunat pe Kenneth sa-l anunt ca mi-am indeplinit misiunea si ca voi veni peste o saptamana in California sa ne intalnim si sa discutam despre avansarea mea si despre consecintele ei. Dupa ce am terminat m-am intors si l-am vazut pe Sasuke, inconjurat de prietenii lui, care pareau sa-l deranjeze cu simpla lor prezenta. Era nervos, chiar mai nervos ca inainte, puteam sa aud ce le zice:
- Plecati odata de aici, nu am chef de voi, intelegeti ca nu mai sunt ca inainte si lasati-ma singur!
- Bine omule, cand ai nevoie de noi, suntem in clasa. Poti conta pe orice, stii doar. Zise unul dintre ei, cu parul rosu, dupa care toti pleca asi Sasuke ramane singur. Se aseaza pe o banca, dupa care isi pune capul in maini si incepe sa planga. Ma simt prost acuma. Si in plus, trebuia sa plec de aici si singura cale era prin fata lui. Imi iau inima in dinti, renunt la frica si emotii, si incep sa merg inspre poarta liceului. Chiar cand sa trec prin fata lui, Sasuke ridica capul si imi striga numele. Ma uit la el cu ochii rosii si il intreb ce vrea. Brunetul, auzindu-ma, se ridica in picioare, vine la mine si imi ia mainile intr-ale sale. Mainile lui sunt atat de fierbinti, fata de ale mele care sunt ca doua cuburi de gheta. "Iarta-ma!" Este singurul cuvant care a reusit sa mi-l spuna, dupa care il intreb pentru ce sa-l iert? I-am zis ca amandoi am facut greseli, amandoi ne caim, insa amandoi suntem mult prea diferiti unul fata de altul ca sa mai poata exista vreodata ceva intre noi, chiar daca ar fi o simpla relatie de prietenie.
- Sakura, te rog sa nu faci asta, te implor pentru tot ce ai tu mai sfant, nu pleca. Mi-am dat seama ca tin la tine si nu vreau sa te pierd, voi face orice ca sa nu pleci de langa mine, voi parasi tot ce am si voi pleca cu tine, numai nu ma lasa singur... te rog! Spuse brunetul, dupa carecade in genunchi in fata mea si imi saruta mainile reci, plangand in hohote. Asta m-a emotionatatat de tare, incat am realizat ca eu defapt chiar il iubesc... Insa e prea tarziu.
- Sasuke, prietenia noastra s-a terminat in momentul in care eu am facut oribila greseala de a-ti ucide iubita. Ii spun , privindu-l in ochi.
- Nu ma interesa Karin nici cat negrul sub unghie, de ce nu vrei sa intelegi ca mintea mea s-a defectat de cand te-am vazut, ma gandesc numai la tine fieca vreau sau nu, este ceva mult mai puternic, ceva ce nici tu, nici eu nu putem controla, pentru ca stiu ca si tu simti acelasi lucru fata de mine Sakura, asta e dragoste, nu prietenie, pentru Dumnezeu! Nu imi pasa ca tu esti un monstru, nu ma intereseaza ca ucizi pentru a trai, nu ma intereseaza nimic, stiu numai ca vreau ca tu sa fii langa mine in fiecare clipa a vietii mele, pentru totdeauna.
- Sasuke eu.... Incerc sa spun, numai ca din senin o ameteala groaznica pune stapanire pe mine.

~Sasuke P.O.V.~
-Sasuke eu... Spuse Sakura, dupa care cade in bratele mele inconstienta. Panica pusese stapanire pe mine, oare ce a patit?! Am prins-o la timp din fericire, dupa care am intins-o pe banca cu capul pe picioarele mele, incercand sa o trezesc. Poate adormise... Dumnezeule, fa-o sa-si revina, nu mi-o lua acum, acum ca mai am atatea lucruri de spus si atata dragoste sa-i impartasesc... Nu ma desparti de ea! SAKURA, revino-ti!
Dupa jumatatea de ora in care am asteptat pur si simplu sa se trezeasca, Sakura isi deschide incet ochii si isi duce mana stanga pe frunte, vaitandu-se. Era atat de palida, probabil ca asa sunt vampirii, sau poate ca ii e rau. Am intrebat-o imdeiat daca se simte bine, iar ea a zis ca e totul in regula si m-a rugat sa o ajut sa mearga acasa. Am ridicat-o in brate si am inceput sa merg cu ea, insa rozalia m-a oprit si mi-a zis ca nu e nevoie sa o iau in brate. Eu insa am refuzat sa ii dau drumul si i-am zis ca daca o pun jos, ori va lesina din nou, ori va fugi de mine, si nu imi place niciuna din variantele alea doua, asa ca ramane la mine in brate. La auzul vorbelor mele rozalia a zambit, dupa care mi-a multumit si si-a pus capul pe pieptul meu, inchizand ochii.
Dupa doua minute am ajuns la ea acasa, am intrat si am pus-o la ea in pat, asingurandu-ma ca sta confortabil. M-am asezat langa ea si am inceput sa ii mangai chipul admirand-o. Cat de frumoasa e cand doarme.
-Daca ai sti cat de mult te iubesc... Soptesc eu incet, temandu-ma sa o trezesc. Sakura insa, din senin, ma ia de mana si ma priveste zambind.
-Stiu. Dar tu nu stii ca vampirii nu dorm niciodata. Ma anunta rozalia, zambind. Intr-un fel, ma bucur ca m-a auzit. "Si eu te iubesc!" Spune Sakura, dupa careinchide din nou ochii. Am intrebat-o de ce a lesinat, deec se simte rau si cu ce o pot ajuta.
- Am lesinat pentru ca... Pentru ca nu ma simt prea bine, insa totul o sa fie ok. Nu ai cu ce sa ma ajuti, vreau doar sa stai cu mine si sa nu mai pleci niciodata.
Nu vrea sa-mi zica de ce a lesinat, pot sa-mi dau seama de asta. Dar trebuie sa aflu, este important pentru mine! Daca e vina mea?! Daca sunt eu vinovat de lesinul iubitei mele Sakura? Imi pun toate aceste intrebari in timp ce o privesc. Doamne, cat de frumoasa poate fi? Si ea isi spune monstru, insa ce monstru poate fi atat de minunat, ce monstru ar putea sa-mi fure inima atat de repede, fara intentie? Acest monstru este pentru mine o binecuvantare! Am rugat-o din totu sufletul sa-mi zica de ce a lesinat, anuntand-o ca mi-am dat seama ca evita sa-mi zica adevaratul motiv al lesinului ei.
-Am lesinat pentru ca nu am mancat mai nimic de ceva vreme iar organismul meu cere, insa sunt la regim, deci va terbui sa se obisnuiasca cu noul meniu. Spune Rozalia, zambind mandra. "Nu pot sa cred ca flamanzesti numai pentru ca esti vampir." Ii spun privind in jos, dezamagit de motivul lesinului Sakurei. Dupa ce am cugetat o vreme, i-am intins mana in fata si am privit-o in ochi. Ma interba din priviri ce vreau, insa eu eram total sigur pe ceeace vream sa fac.
- Musca-ma!

OMG...wow...ce wow
Este superb...imi place asa de muuuult
Si Sasuke....ce curajos baiatu'...
Abia astept nextul...
Chiar daca scoala asta afurisita....cam incurca...

si ce se va intampla vreau sa aflu adu nextul repedee pliss

OMFG OMFG e super ficul
neeeeeeext
Kida te doolce de tot

Deci, acest episod va fi foarte scurt si nu stiu cat de mult va va placea, insa va jur ca nu am avut cand sa-l fac. Imi pare rau.

Just not Enough
[Ep. 7]

~Sakura POV~
Stateam in pat incercand sa ignor durerea de nesuportat si stomacul care tanjea dupa oleaca de sange, cand Sasuke isi intinde mana in fata mea si imi spune pe un ton poruncitor sa il musc. Am ramas impietrita, cum sa-l musc? Nu are idee cat de rau i-ar putea provoca o muscatura provenita de la mine. I-am luat usor mana si am pus-o pe burta mea, dupa care telefonul meu a inceput sa sune. Iau telefonul in mana si vad ca este Kenneth.
-Da Kenneth. Ce vrei? Il intreb pe un ton de Vampiras plictisit. Acesta imi zice pe un ton alarmat ca trebuie sa vin urgent in California, deoarece are urgenta nevoie de mine. Ia-m zis ca nu ma simt bine si ca trebuie sa stau la pat cateva zile, asa ca nu poate conta pe ajutorul meu de data asta, insa voi veni cat pot de repede. A inteles problema mea fara sa-i spun, si a inceput sa comenteze ca trebuie sa mananc ceva neaparat, daca nu voi muri in cateva zile. I-am zis enervata ca e treaba mea daca mananc sau nu, pe el nu-l priveste, dupa care i-am inchis telefonul in nas. Revenind la mine si la Sasuke, i-am zis brunetului sa se duca acasa ca e tarziu si trebuie sa se odihneasca si eu, dupa care l-am asigurat ca o sa fiu bine, insa el refuza sa plece, dorind sa mai ramana langa mine. I-am zis macar sa se duca sa manance, ca eu din pacate nu aveam nimic de mancare pentru el. A acceptat in cele din urma, plecand cat de cat trist.
Am ramas singura, in sfarsit pot sa-mi fac ordine in ganduri, il plac sau nu pe baiatul asta?? Eu as zice ca il plac, insa eu sunt Vampir, pentru Dumnezeu! Iar el e un simplu om atat de fragil, nu e posibil ca eu sa ma indragostesc de el. Am decis sa-l sun pe Kenneth si sa-i zic sa vina el cat mai urgent la mine, ca am ceva de discutat cu el. A zis ca in cateva ora va fi aici. Este posibil, deoarece noi vampirii avem cateva avantaje demne de admiratie si respect. Am decis sa ma dau jos din pat si sa imi fac repede un dus, dupa care ma imbrac cu alte haine si ma pun la mine in pat exact cum eram inainte. Dupa ce am iesit de sub dus am ales din dulap o rochita neagra cu floricele roz pe ea si mi-am pus-o, dupa care m-am intins la loc in pat.
Kenneth a ajuns imediat si am inceput sa vorbim despre treburi pana cand a ajuns Sasuke...

Imi pare rau ca e atat de scurt, dar scoala asta......

afurisita scoala...
app..capitolul =supeerb
adica..lafel de superb ca si celelalte..pe care le ador...
pacat de scoala....sper sa poti sa pui nextul

Scumpa mea, iubita mea, chiar daca e scurt...si te inteleg perfect ,capitolul e superb
Astept cu nerabdare nextul
Kida te pupaceste

Just Not Enough

[ep. 8]

~Sasuke POV~

Intru in casa Sakurei murind de nerabdare sa-mi vad rozalia, cand din senin o gasesc stand la discutii cu un om aparent dubios. Era imbracat in negru, parul lui era insa rosu, avea ochii la fel de verzi ca ai Sakurei, insa ochii rozaliei mele erau, desigur, mult mai frumosi. Tipul acesta nu imi inspira deloc incredere, insa deh, ce sa-i faci? I-am intrerupt pe cei doi, salutand-o pe sakura si intreband-o cine este domnul de langa ea. Rozalia mi-a zambit placut cand m-a vazut si apoi a zis ca se numeste Kenneth si ca obisnuia sa fie singurul vampir de Rank A+ , acesta fiind cel mai inalt Rank al vampirilor. Este ca un fel de functie din cate inteleg... Interesant! Am pasit in camera cat de cat mai linistit dupa ce am aflat cine era acel Kenneth, sperand insa sa nu ma muste. Defapt, hai sa fim seriosi, cu Saku langa mine nu cred ca mi se putea intampla ceva rau.

~Sakura POV~

Sasuke a sosit exact la tanc, tocami terminasem sa vorbesc cu Kenneth si am ajuns la comun acord ca ar fi mai bine sa asteptam o vreme pana sa anuntam ceilalti vampiri de avansarea mea. Le-am afcut cunostinta celor doi, iar dupa ce i-am explicat lui Kenneth cine este Sasuke, acesta m-a dat de gol intr-un fel foarte neplacut:
-Esti indragostita de un om?!?!
-Hai fii serios, nu sunt indragostita de el! Incerc sa-l mint pe Kenneth, razand dupa afirmatia spusa.
-Sakura, uiti ca sunt un vampir care are experienta in citirea gandurilor. Ma anunta Kenneth.
-Eeeh, lasa ca de data asta te inseli. Incerc eu sa-l mint iarasi, dupa care ma dau batuta si recunosc: binee, am mintit, sunt indragostita de Sasuke, iar Sasuke este 100% om. Insa nu-i nimic gresit in asta. Si chiar daca este, ma cunosti destul de bine incat sa stii ca m-am nascut pentru a incalca regulile. Asa, deci, mersi mult ca ai venit sa vorbesti cu mine Kenneth, esti o duduie super de treaba, numai ca ai imbatranit oleaca... Nu-ti face griji, se rezolva... Acum te-as ruga sa ma lasi in pace o vreme, am nevoie de timp sa meditez asupra noilor mele...aaa.... Hai sa fim seriosi, vreau sa fiu singura cu Sasuke asa ca valea! Spun eu razand, in timp ce-l imping pe Kenneth spre usa. Ma intorc la Sasuke care rade in hohote de modul in care s-a incheiat vizita marelui vampir, dupa care ma intreaba daca eu chiar sunt indragostita de el. I-am zis ca va trebui sa-si dea seama singur daca sunt sau nu. Dar hai sa fin seriosi, oare cat de greu poate fi sa-si dea seama, daca un vampir m-a dat de gol si dupa aia am recunoscut chiar eu ca e adevarat??
Ma uit la brunet si el se uita la mine.Deci ne uitam unul la celalalt. Numai ca eu ma uitam la el mai mult decat se uita el la mine. Si eu ma uitam la el cu alti ochi, pentru ca ochii mei sunt verzi si ai lui sunt negri ( foaaarte negri) asa ca nu ne uitam unul la celalalt in acelasi fel. Brunetul deschide gura incercand sa-mi zica ceva, dupa care se rangandeste si o inchide la loc. Poate ca vrea doar sa respire... Sau poate vrea sa-mi zica ceva. Nu o sa stiu niciodata. Este liniste. Liniste pentru el, caci eu il pot auzi cum respira atat de clar, de parca ar fi langa urechea mea. Me duc spre el si il iau de mana, nestiind nici macar eu ce urmeaza sa fac. Ma uit in ochii lui negri (foaaarte negri) si vad in ei nedumerirea. Ii gesticulez sa se aseze langa mine pe pat. privindu-ne in ochi. Nu stiam ce sa zic, eram emotionata. Nu ma intrebati de ce, nici eu nu stiu asta, dar incerc sa fac acest moment mai special oleaca deci shh si continuati cu lectura!
Am ramas asa privindu-ne unul pe celalalt, dupa care ne-am intins pe spate, fara a ne dezlipi privirile, tinandu-ne de mana si pastrand tacerea. Cred ca am adormit asa, impreuna, pentru ca mi s-a taiat firul. Orice s-a intamplat in seara aia, a fost ceva special!

Fenomenal
astept next iubita
xoxo

Inainte de a incepe vreau sa va spun ca-mi pare super mega ultra rau ca v-am lasat sa asteptati atat cu nextul, insa sper sa imi intelegeti programul incarcat si testele de la scoala. E stres mare, mai ales ca vom avea o colega noua care nu este deloc bine-venita printre noi..... Totusi azi m-am gandit sa va aduc nextul! Asa ca... Lectura placuta si sper sa nu fiti suparati pe mine! ^.^

Just Not Enough

[ep. 9]

Eram atat de vrajita aseara de catre brunet, icnat am crezut ca am adormit. Total gresit, vampirii nu dorm, insa probabil ca am cazut intr-o transa sau ceva, pentru ca nu prea mai tin minte multe despre asta. Sasuke dormea dus langa mine, pe chipul lui puteam citi fericirea, iar zambetul acela tocmai imi inveselise dimineata. M-am dus in bucatarie sa mananc ceva si am gasit o punga de sange in frigider. Dupa ce am baut-o insetata, i-am scris un biletel lui Sasuke:
" Hey, vezi ca m-am dus sa cumpar ceva de mancare, ma intorc cat de repede pot. Daca vrei, pana ma intorc poti sa faci un dus ( prosoapele sunt in dulapul mare si roz ) , sa te uiti la televizor, sa te joci pe laptop sau sa faci ce vrei tu. Simte-te ca acasa. "
Am lipit biletelul la vedere, dupa care mi-am luat geanta si am plecat. Am mers in mai multe supermarket-uri, am cumparat si de mancare si alte chestii care mai erau necesare prin casa, dupa care m-am intors. Cat am fost plecata, distanta dinte mine si Sasuke ma apasa pe suflet, vream sa ajung langa el cat de repede posibil. Am intrat in scara blocului, am urcat scarile si am descuiat usa. Cand sa intru in casa, nu-l gaseam pe Sasuke nicaieri. M-am speriat desigur, si m-am gandit ca poate s-a speriat de mine si a asteptat momentul oportun ca sa fuga. Am acceptat realitatea si am inceput sa despachetez trista mancarea si sa o pun in frigider. Din senin il gasesc pe Sasuke la intrarea in bucatarie, cu doar un prosop prins bine in jurul taliei. Am ramas uimita. Avea un corp ca-n filme, cu mai multe patratele decat o ciocolata, si acele cateva picaturi care i se scurgea pe corp... pff.... as fi putut sari pe el in orice clipa.
-Ce faci? Ma intreaba foarte calm brunetul, vocea lui fina, dar totusi barbateasca rasunand in toata bucataria. Fara a ma mai gandi la ceea ce urma sa fac, m-am dus inspre el si l-am imbratisat cat de tare puteam, iar spre surprinderea mea, si el a facut acelasi lucru. Nu plecase. Nu se speriase de mine atat de tare incat sa place, nu m-a lasat singura. Si in plus, n-avea tricoul pe el ! Eram in culmea fericirii.
- Acuma sunt bine. Pentru o clipa credeam ca ai profitat de absenta mea ca sa fugi. Ii spun eu, rusinata parca de acel gand obscur care-mi strabatuse mintea in clipa in care nu-l mai gaseam pe Sasuke. Brunetul incepuse sa rada, amuzandu-se de imaginatia mea prea bogata, dupa care mi-a luat chipul inghetat in mainile lui si privindu-ma in ochi, mi-a zis ca niciodata nu ar pleca de langa mine. La auzul acelor cuvinte, am inceput sa zambesc. Un zambet adevarat imi acoperea toata fata, in sfarsit nu mai eram singura! Sasuke se apropia din ce in ce mai mult de mine, iar eu faceam la fel. Incet- incet buzele mele rece s-au unit cu ale lui care in schimb erau fierbinti si delicioase. Aveau un gust intens de ciocolata. A fost un sarut dulce si totusi agresiv, lung, dar mi s-a parut atat de scurt... Magic, presarat cu emotii dulci, exact ca-n basme. Dupa ce buzele noastre s-au dezlipit, am inceput sa ne uitam unul in ochii celuilalt zambind. Eram atat de fericita, in sfarsit l-am sarutat pe brunet. Defapt, in sfarsit brunetul a prins curaj sa ma sarute. Dupa asta, m-a strans puternic in brate si m-a umplut cu caldura lui absolut confortabila. Ma simteam ca-n Rai, sau poate chiar mai bine. Insa i-am zis sa-mi dea drumul ca sa-i pot pregati micul dejun. Brunetul insa a refuzat sa-mi dea drumul, zicandu-mi ca va trebui sa fac un efort si sa-i pregatesc micul dejun asa, adaugand ca poate va gasi ceva cu care sa ma ajute. N-am avut alta solutie, decat sa accept oferta, asa ca l-am intrebat ce vrea sa manance.
- Te vreau pe tine, se poate?? M-a intrebat, dupa care a inceput sa chicoteasca. Atat de dulceeeee, insa i-am zis nu, asa ca a decis ca vrea clatite. Am luat un bol si am inceput sa pun acolo toate ingredientele si apoi sa amestec dupa care sa pun in tigaie totul. Dupa un sfert de ora clatitele lui Sasuke erau gata. Brunetul insa, incapatanat cum e el de obicei, nici cand sa manance nu a vrut sa imi dea drumul, asa ca am fost nevoita sa ma asez la el in brate si sa-i tin companie. Pentru prima oara spatele meu era fierbinte, simteam ca mai are putin si izbucneste in flacari, insa imi placea. Era un sentiment foarte foarte placut.
-Da tu nu mananci? Ma intreaba brunetul curios de fel.
- Sunt un vampir, ce teface sa crezi ca as manca clatite?? Il interb eu razand, insa brunetul insista sa gust din clatite. Am cedat in cele din urma, gustand din mancarea "omeneasca". Aveau un gust extrem de dulce, insa eu nu eram obisnuita cu el. I-am multumit brunetului, care ma privea cu ochii cat cepele, curios sa-mi vada reactia. A fost cam dezamagit cand m-a vazut stramband din nas, insa i-am zis ca nu avea la ce altceva sa se astepte. Normal ca nu s-a suparat si a inteles doar asa e el, perfect!
Dupa ce a terminat de mancat am spalat vasele in timp ce Sasuke se uita la televizor, dupa care m-am dus langa el. M-am cuibarit la pietul lui cautand caldura coprului sau, cu care eram deja familiarizata si care chiar imi placea. Purta o pereche de blugi albi si un tricou negru mulat. Ii stateau minunat, insa tot mai bine arata numai in prosopul ala. Cand m-am dus langa el, m-a primit bucuros si si-a pus bratul in jurul gatului meu, m-a pupat pe obraz, dupa care m-a intrebat la ce vreau sa ne uitam, luand telecomanda in mana, gata sa schimbe canalul daca nu ii place.
Pana atunci se uita la nu stiu ce emisiune despre masini, care parea sa-i placa, asa ca i-am zis sa lase aici, caci nu ma deranjeaza. Am simtit ca s-a bucurat, deoarece era evident ca nu vrea sa schimbe canalul. Pe mine chiar nu ma interesau masinile, insa eram cuibarita in bratele lui Sasuke, jucandu-ma cu lantul de la gatul lui, asa ca nu aveam pretentii.
Dupa ce emisiunea s-a incheiat, Sasuke m-a intrebat ce vreau sa facem din moment ce era abea 11:00am. Am stat pe ganduri, dupa care am decis sa mergem la Disneyland.

So..................nu mia placut...ma inebuniiiit
A fost super tare...mia placut la nebunie....
dar sunt suppi....ca vreau nextul

Mersi mult!
Ce-i drept sunt plina de idei, insa... scoala scoala si iar scoala. Deci, mai aveti de asteptat, poate pana atunci primesc si eu idei mai bune!

wooow iubiitaa meaa e genial:X iti ador ficul
astept nextul scumpo...app am pus si eu nextul la ficul meu:">

Capitol special pt. Dj Yoo-Miky , Datorita ei am gasit poza aia geniala care se potrivea exact cu ideea mea pentru acest capitol, pentru ca ea si-a pierdut vremea cautand-o pentru mine deci... MULTUMESC foarte mult! :* Lectura placuta!


Just not Enough

[ep. 10]

Dupa ce emisiunea s-a incheiat, Sasuke m-a intrebat ce vreau sa facem din moment ce era abea 11:00am. Am stat pe ganduri, dupa care am decis sa mergem la Disneyland.
Asa a ramas! Ne-am imbracat si am pornit spre Disneyland. M-am imbracat cu o pereche de blugi rosii skinny, un tricou alb cu Mickey Mouse, un bolero rosu scurt si mi-am pus coronita cu urechi de Minnie mouse. Am urcat in masina cu Sasuke si durmul a durat ca 3 ore, insa a meritat. Era plin de lume, iar eu eram in culmea fericirii! Pentru inceput, am facut amandoi poze cu Mickey si cu Minnie. Dupa asta i-am gasit pe Donald si Pluto. Eram intr-al noualea cer! Dupa ce am terminat de facut poze, am inceput sa mergem prin magazinele de dulcriuri, asa ca eu mi-am luat un mar glazurat si o vata de zahar pe bat, iar Sasuke si-a luat o acadea si un mar glazurat.
Ne-am asezat pe o banca si am inceput sa savuram dulciurile, bucurandu-ne unul de compania celuilalt. Eu il tot hraneam cu vata de zahar si saracul, abea daca facea fata. Mancarea asta a lor umana chiar are un gust bun, oare sunt un vampir care mananca dulciuri?? Eeh, daca le gust ei eu odata nu voi muri. Am terminat cu dulciurile si am inceput sa-l plimb pe Sasuke printre tot felul de carusele.
-Ooooh! Hai sa ne dam in ala mare de acolooo! Spun eu incantata, exact la fel ca un copil de trei ani.
-Sakura, abea am mancat, o sa ni se faca rau in ala. Spune brunetul linistit. Ne vom da in el mai tarziu daca chiar iti doresti asta.
- Ok, hai atunci sa ne dam in ala din dreapta! Ii propun, indincandu-i un carusel ridicol de mic.
-Sakura, ala e pentru copii care au intre 3 si 5 ani. Nu cred ca o sa ne lase acolo. Hai mai bine in topoganul acela pe apa! Adauga Sasuke, iar eu accept, luandu-l de mana si indrepandu-ne spre topogan.
A fost genial, insa s-a terminat repede. L-am itnrebat pe brunet daca acuma ne putem da in cel mare, insa a zis sa am putina rabdare. Dar nu puteam, chiar imi doream sa ma dau cu chestia aia! Arata atat de distractiv! Am hotarat amandoi sa ne plimbam cu o caleasca, asa ca am pornit in cautarea uneia. Nu dupa mult timp am gasit una perfecta, care avea doi cai albi. Ne-am urcat in ea, am platit "soferul" si a inceput plimbarea. Sasuke isi pusese bratul in jurul gatului meu, iar eu m-am facut confortabila langa el. Puteam simti iarasi caldura lui trupeasca, era firbinte. Eram atat de concentrata si incantata de peisaj, incat gandurile mele au fost total intrerupte cand am simtit buzele inflacarate ale brunetului atingandu-mi obrazul ca un diamant. Am rosit imediat si mi-am intors privirea inspre el, astfel ochii nostri intalnindu-se.
Dupa ce plimbarea cu caleasca a luat sfarsit, Ne-am mai dat in cateva carusele, unele mai blande, altele parcea te aruncau de pe scaun, apoi am gasit un cinema si am decis sa intram sa ne uitam la un film. Tocmai atunci se difuza Frumoasa si Bestia, asa ca am intrat si am vizionat povestea clasica de amor. Mia sincer imi dadeau lacrimile, insa incercam sa ma abtin.

~Sasuke P.O.V.~
Eram la cinema cu rozalia, privind Frumoasa si Bestia. Astazi a fost atat de frumos, parca fiecare clipa petrecuta aici era o binecuvantare. Am uitat de probleme, am uitat de familie, am uitat de tot. Insa n-am uitat de Sakura, pe ea chiar nu mi-o pot scoate din suflet. Simt ca o iubesc, de cand am cunoscut-o o flacara s-a aprins in inima mea, iar de atunci simt ca traiesc numai pentru ea. Am privit-o pe Sakura, insa mare mi-a fost mirarea sa vad ca rozalia mea, lumina ochilor mei, plangea incet. Am strans-o si mai tare in brate si am intrebat-o ce a patit.
-Sasuke, e atat de emotionant... Si se potriveste cu noi. Doar ca e invers. Eu sunt Bestia... Spune rozalia, privindu-ma.
-Sakura, tu nu esti nicio bestie, tu esti lumina ochilor mei, esti motivul pentru care traiesc. Te implor, scoate-ti gandul asta nefolositor din minte. Ii spun dupa care ii sarut usor buzele reci si catifelate. Rozalia a dat din cap in semn afirmativ, dupa care am continuat vizionarea filmului.

~Sakura P.O.V.~
Dupa ce s-a terminat filmul, afara se inserase. Stelele erau asezate mandre pe cer, iar luna le veghea mandra ca o regina. In cinema am devenit oleaca prea emotiva, amintindu-mi de firea mea naturala, insa Sasuke a fost acolo, gata sa ma linisteasca. Am inceput sa ne plimbam tinandu-ne de mana, am facut poze, am glumit, ne-am distrat, pana cand am vazut ca e ora zece pm. Atunci, Sasuke m-a luat de mana si a zis ca acum putem merge in caruselul cel mare.
Un zambet imens si-a facut aparitia pe chipul meu, in sfarsit vom merge in caruselul cel mare! L-am luat pe Sasuke de mana si am inceput sa fugim inspre carusel. Dupa ce am stat cateva minute bune la coada, am ajuns in fata si am luat biletele. Am luat apoi loc intr-una din cabinele rotii si am asteptat nerabdatori sa porneasca.
Dupa cinci minute spectacolul a inceput. Sasuke m-a luat la el in brate, astfel incat eu stateam asezata in poalele lui, iar el isi tinea mainile in jurul meu. Cu catvea minute inainte sa ajungem la punctul maxim al rotii, Sasuke mi-a zis ca trebuie sa-mi spuna ceva important. M-a intors in asa fel incat sa-l pot privi in ochi, ochii lui atat de negri si captivanti.....
-Sakura, de cand te-am cunoscut, am simtit ceva special intre noi. Exact din seara in care nu m-ai ucis, exact de atunci am stiut ca povestea noastra va fi una deosebita. La inceput nu eram sigur ce fel de relatie avea sa fie intre noi, apoi te-am cunoscut mai bine si mi-am dat seama ca esti un inger. Dupa asta, am aflat ca m-ai eliberat de Karin si te-am urat, insa cand te-am vazut la scoala cu lacrimile alea mari in ochi, am realizat ca eu nu te pot uri. De atunci pana acum, am inceput sa realizez ca eu chiar tin la tine, mai mult decat as fi crezut ca pot. Ieri, cand te-am sarutat pentru prima oara, am simtit ca-mi sta lumea in loc si ca eram doar noi doi, ca ne avea unul pe celalalt si ca nu ne mai trebuia nimic altceva. Si de atunci ma gandesc numai la tine, la cat de minunata esti si la modul in care mi-ai cucerit inima. Spuse brunetul, dupa care imi intinde o cutiuta mica si albastra, zicandu-mi sa o deschid. Deschid curioasa de fel cutiuta si in ea gasesc un pandantiv rosu, foarte special, in forma de inimioara, iar in centrul sau scria cu negru "S+S" . Sasuke l-a luat din cutiuta si mi l-a pus la gat. Te iubesc. Zice brunetul in soapta
-Sasuke, nici nu stiu ce sa zic, m-ai lasat complet fara cuvinte. Este minunat, il ador. Si oricum fii sigur ca si eu te iubesc. Ii spun brunetului, dupa care il imbratisez strans si il sarut apasat. Focuri de artificii au inceput sa lumineze cerul, iar sarutul nostru a luat sfarsit pentru a putea admira spectacolul de artificii, stand imbratisati.


Momentul in care Sasuke ii pune la gat pandantivul Sakurei: