Capitolul 6


Dupa 7 ani …

Sakura P.O.V

E dimineata. O dimineata insorita de de vara. Mai o saptamana si incepe mult asteptata vacanta. Presimt ca aceasta vara va fi una de neuitat. Sunt foarte entuziasmata. Eu impreuna cu prietenele mele Temari, Tenten si Hinata avem o gramada de planuri ca sa nu mai spun ca vom merge la inceputul lui iulie la mare cu colegi din a9-a A . Ah abea astept. Mai putin si ii spun adio clasei a7-a. Ei bine las aceste ganduri deoparte si pornesc spre scoala.
Odata ajunsa in curtea scolii sunt asaltata e prietenele mele. Ce mult le iubesc. Ne imbratisam si ne retragem pe bancuta de langa ciresul batran din curtea scolii.
Totul era bine mersi pana cand vad ca pe poarta scoli intra Sasuke. Nu am mai vorbit cu el de 7 ani de la acel incident. Imi pare rau pentru el si inca il iubesc insa nu cred ca isi mai aminteste de mine, in plus acum sta doar cu prieteni sai si nu prea acorda atentie nimanui. E retras, insa in acesti 7 ani sa facut o frumusete de baiat, oare are prietena?
Deodara sunt adusa cu picioarele pe pamant de prietenul meu Naruto. Un baiat frumos cu parul blond, ochii albastri un zambet ce te dadea pe spate, un corp bine lucrat si foarte hiperactiv. Ma saluta propunandu-mi sa mergem in clasa pentru a putea fi singuri pana se suna. Ii accept invitatia si pornim impreuna tinandu-ne de mana.

Sasuke P.O.V

Inca o saptamana si gata infernul pentru 3 luni. Ce ma bucur, abea astept sa il vad pe Itachi. Totul e foarte pustiu de cand el a plecat in strainatate pentru a putea castiga bani. Ma simt o povara imensa pentru el, insa fac tot ce pot sa il ajut, chiar daca cea mai mare bucurie a lui este sa ii spun ca pe acasa totul merge bine. E unu frate asa bun, nu stiu ce m-as face fara el. Nu trece zi in care sa nu ma gandesc la cat de bun este cu mine si imi dau lacrimile la gandul ca intr-o zi nu va mai fi.
Ei bine, ma bucur ca macar pe prieteni mei ii am alaturi, desi imi lipseste cel mai apropiat, cel mai bun prieten al meu, Naruto. De doua luni e tot dupa c*rul Sakurei.
Nu imi vine sa cred, mi se face scaraba cand ii vad sarutandu-se si imbratisandu-se si razand impreuna. Ce e drept, sunt invidious, o iubesc pe Sakura de mic copil, dar din pacate datorita monstrului de Madara a trebuit sa uit ca mai exista, sau cel putin sa ma prefac. Nu e drept.
In orice caz micuta domnisoara se pare ca are numai prosti in cap’sorul ala roz al ei. Toti tipi se invart in jurul ei iar se umbla numai cu cei mari. Oare realizeaza ca ei urmaresc numai sa profite de bunaciunea aia de corp al ei ? Off cine o poate intelege, adica are numai 14 ani, are timp pentru toate prostiile astea peste vreun an doi cel putin. Ahh de ce imi bat capul cu toate astea nu stiu. Imi vine sa imi dau cu capul de pereti, sunt un idiot, un ratat. Toti din scoala asta au impresia ca sunt tipul dur si misterios si bla bla bla, mi-e sila de toti. Toti par asa fericiti si plini de fite si se cred cei mai tari si se invart prin jurul meu si al prietenilor mei numai pentru a deveni si mai populari. Adica nu stiu cum de am devenit eu asa de popular prin scoala asta stupida, prieteni mei Neji, un tip cu parul saten lung prins la varfuri, ochii lila, un bataus inascut, Shikamaru un tip brunet cu ochii negri si parut prins intr-o coada in varful capului, cel mai lenes copil din lume insa cu o minte… wow, Sai un brunet foarte palid, oare tipul asta e vampir in fine e talentat la desen mai ceva ca marii pictori ai lumi si ultimul dar nu cel din urma cel mai bun prieten al meu nimeni altul decat indragostitul Naruto Uzumaki, cel mai energic, cu capul in nori si un tupeu cat marele zic chinezesc, copil din intreg universul.
Ei bine se aude clopotelul, semn ca trebuie sa ma indrept spre celula. Prima ora biologie. Ahh ce imi place ora asta, profa e asa netoata incat nu isi da seama ca imi bat jos de ea.
Sunt cunoscut drept baiatul rau ce nu tine seama de reguli, bine e asa insa fac aceste lucruri pentru a simti ca traiesc, de la moartea parintilor timp de 5 ani am uitat ce e ala zambet, iar acum trebuie sa recuperez. Mi-am dat seama cu ajutorul fratelui meu de cruce Naruto ca pentru ca mama si tata sa se poata odihni in pace trebuie sa imi traiesc viata si asta si fac.
In fiecare luna la mine acasa e petrecere. Vin o gramada de copii, uni nici nu ii cunosc insa nu ma intereseaza, imi place.
Ma descurc binisor, am haine, am ce manca, un acoperis deasupra capului, o vila absolute suberba cu piscina si tot tacamul, nu duc lipsa de nimic. Ei bine poate doar de dragostea parintilor, insa asta e. Il am pe Itachi care se straduie sa le tina locul, el este mama si tatal meu iar eu sunt parinti lui. Ne descurcam de minune si sunt sigur ca mama, tata nu stiu sigur ca pe el nu l-a multumit niciodata nimic, sunt mandri de noi.
Astazi a fost o zi obisnuita, mi-am batut joc de profa de bio, l-am scos din pepeni pe profum de mate, am incasat un 4 la istorie iar in restul orelor am fost cu capul in nori iar de cate ori mi se atragea atentia cu vreo intrebarie din lectie spuneam cele mai mari prosti ce imi veneau in minte. Ca de obicei am ras pana mi-au dat lacrimile.
Odata ajuns acasa urc sus la mine in dormitor unde predomina albastrul si ma arunc in pat. Nu stiu de insa sunt asa bucuros, nu ma pot opri din zambit si imi vine sa rad intruna. E ciudat, tot corpul imi vibreaza iar inima imi bate cu putere, am chef sa imi fac de cap, insa nu pot. Itachi trebuie sa fie acasa in orice clipa iar el crede ca sunt un copil cuminte.
Poate sunt asa de bucuros pentru ca se intoarce el, insa nu sunt asa sigur. Deci e clar am luat-o razna, parca as-i fi o fata, sau chiar mai rau.
La acest gand incep sa rad ca nebunul, eram foarte distrat. Deodata se aude soneria iar eu cobor in graba cu fata rosie, cu ochii inlacrimati si cu gura pana la urechi. Zici ca eram beat, chiar mai rau. Sunt sigur ca e Itachi, ce-ar fi s ail speri un pic. Ma indrept in bucatarie si iau un bol cu budinca de ciocolata si cu frisca deasupra apoi imi pun o masca de zombie pe fata si pornesc spre usa.
Ajuns in fata acesteia o deschid incet dupa care cu o viteza incredibila “scap” bolul direct in fata lui dupa care intreaga strada e poluata fonic de un “BUU !! “ cat ma tineau plamani.
Eram pe jos de ras, nu mai puteam respira si ma durea stomacul, mi-au dat lacrimile, cine mar vedea ar spune ca plang.
Dupa ce ma mai calmez un pic ma ridic si imi dau masca jos pentru a vedea fata fratelui meu.
Raman uimit, am dat de belea, nu era Itachi, era …

Capitolul 7

Sasuke P.O.V


Raman uimit, am dat de belea, nu era Itachi, era …Madara. Off am dat de belea, se vede ca e foarte furios, insa nu imi pot sterge zambetul de pe fata, sunt speriat dar tot zambesc si imi vine sa rad, e ciudat.
Deodata il vad ca isi scoate katana si o indreapta spre mine, cred ca asta e sfarsitul, ei bine asta e. Inchid ochii, iar apoi cad jos incepand sa rad de doua ori mai tare, imi dadeau lacrimile, nu stiu ce aveam. Cred ca saracu Madara ma crede nebun de-a binelea, se uita la mine ciudat. Acest gand ma face sa rad si mai tare, nu mai pot sunt pe jos cu ochii inlacrimati tinandu-ma pe burta cand un tip infricosator, un criminal fara scrupule e langa mine cu katana.
Se mai uita ceva timp la mine dupa care isi arunca katana in spate aterizand undeva prin curte, isi da ochii peste cap si ma ajuta sa ma ridic. Eu zambeam intruna, abea ma abtineam sa nu cad din nou pe jos de ras. Totu corpul meu tremura, imi era frig si cald in acelasi timp, inima pulsa sangele in tot corpul cu o viteza incredibila, parca vroia sa imi sara din piept, imi era frica desi stiam ca nu am de ce sa ma tem.
Ma impinge pana in living si ma roaga sa ma asez, fac intocmai, avand privirea atintita spre podea, incercam sa imi sterg zambetul de pe buze, insa cu cat incercam mai mult cu atat devenea mai mare. Deodata il aud pe acesta spunandu-mi ca vrea sa vorbim. Vocea sa era una serioasa si infioratoare. Un sentiment de teama ma acapareaza, palmile imi sunt transpirate, sunt agitat, sunt sigur ca nu e de bine, simt un nod in gat, insa cu o voce stinsa ii spun ca ascult.
Incepe sa imi spuna de Itachi, asta e ciudat, ce vrea de la el, oare vrea sa mi-l ia si pe el? Oare vrea sa ma faca sa sufar si mai rau ? Ce i-am facut? De 7 ani nu am mai vorbit cu Sakura, si dupa cum a ajuns nici nu mai am de ce sa vorbesc cu ea. Am respectat intelegearea. Off sunt stresat, imi e frica, simt furnicaturi in tot corpul, stomacul mi s-a intors pe dos, inched ochii sperand ca e un vis, insa nu e. Ii simt mana rece pe umarul meu, stiu ca se uita la mine, insa nu am curajul sa imi ridic privirea.
Ma ridic, privirea fiindu-mi stintita tot spre podea, deodara Madara vine si ma imbratiseaza. Ce inseamna asta? Ei bine nu stiu, dar imi prinde bine aceasta imbratisare, e oare cum calda, desi cred ca e doar o prefacatorie.
Ma simt bine, sunt oarecum fericit, nu stiu ce pune nebunul asta la cale, poate si-a revenit? Sau e doar o prefacatorie? Ce motiv ar avea sa faca toate astea? Wow daca cumva e pe invers? Off sper ca nu, adica stiu ca sunt frumos, dar el e batran si e urat si eu nu sunt pe invers, mie imi plac fetele. Mi-e frica, cine ste ca vrea sa imi faca. Nu kmi ridic fata, daca vrea sa ma sarute. Ahh imi vine sa vomit numai gandindu-ma la asta.
Vazandu-i ca nu ii raspund imbratisari imi da drumul, punandu-mi mana pe cap apoi prinzamdu-mi parul negru ridicandu-mi fata. Il priveam in ochii, erau negri dar calzi, se uita ciudat la mine, seamana cu privirile mamei atunci cand veneam acasa suparat din cauza tatei. Ce mai vrea si asta? Ii e pare rau pentru ce a facut si acum vrea sa le ia locul parintilor mei ? E nebun ? Ori asta ori am luat-o eu razna. Nu , nu are cum , eu sunt perfect normal , el are probleme.
Deja nu mai suport, m-a enervate rau de tot. Fierb, imi fierbele sangele in vene, ce l-as bate. Acum cateva clipe radeam ca nebunul de el si acum imi vine sa il omor. Ahh nu mai suport.

- Ce cauti aici, ce vrei? Sa ma faci sa o iau razna? Ce e cu toate gesturile astea? Cine te crezi? Spun dand cu pumnul in perete.

Ma enerva la culme, doar statea si se uita indiferent la mine, nu schita nici un gest.
Imi pun mainile in cap si trag de parul meu negru in timp ce ma plimbam in jurul sau scotand pe gura tot felul de injuraturi. Nu mai suport, imi vine sa ii dau cu ceva in cap, vreau numai sa spuna pentru ce a venit. Ma opresc in fata lui si il privesc. Asteptam un raspuns, nu mai aveam rabdare. I cele din urma deschide gura iar raspunsul sau ma lasase cu gura cascata.

- Am venit doar sa vad ce faci. Atat a spus, doar pentru atat a venit. Omul asta cere bataie. Ii spun ca sunt bine si ca poate pleca. Il conduc pana in fata usi, se intoarce si imi spune:

- Sasuke, iti dau un sfat, du-te la pshiholog, ai probleme grave. Spune cu un zambet de triumfator dupa care pleaca.

Mor, intr-o zi o sa fie imi fata mea in genunchi, cu lacrimi in ochi, plin de sange, desfigurat complet implorandu-ma sa ii crut viata de sobolan. Iar eu atunci o sa ii spun ca nu il pot ierta, o sa ii spun ca imi place ce ii fac, o sa fie minunat. Dupa ce il voi omori o sa ii arunc cadavrul intr-o groapa si il voi blestema in fiecare zi. Singurul lucru ce o sa il regret va fi ca nu o sa il vad suferind in iad.
Ei bine mi-a stricat tot cheful, am si uitat ce vroiam sa fac. Merg si ma trantgesc pe canapea cu perna pe fata si adorm.

Madara P.O.V

Pustiul Uchiha are probleme mintale se pare. Oare ce l-a apucat? Ce om normal ar rade ca nebunul cand cineva i-ar pune katana la gat.? A fost ciudat. Prima data radea, ceea ce ma uimit, il puteam omori in orice clipa si el radea, radea cu lacrimi in ochii. Iar apoi era furios, ii se vedea setea de sange in ochii, a fost ciudat. Ei bine nu ma intereseaza, ma bucur ca am reusit sa il induc in eroare, sunr sigur ca ii va spune lui Itachi, adancindu-se si mai mult in intuneric.
Imi place sa ma joc cu mintile oamenilor. Imi face placere sa ii vad luand-o razna, fiind infricosati si confuji. Ma face sa ma simt plin de viata.
Am ramas 7 ani in umbra, trebuia sa apar odata si odata, mai putin si Haruno va fi gata sa fie a mea.
Am in minte planul perfect, stiu cum sa o fac sa se simta mizerabil, sa se simta abandonata de toti, iar apoi cand va crede ca nu mai exista speranta voi aparea eu si o voi lua langa mine, nu va avea de ales, va fi fortata sa ma iubeasca, iar in cele din urma mi se va darui mie.
Abea astept, mi-o si imaginez, corpul ala al ei, urletele si gemetele ei vor fi muzica pentru urechile mele, va fi minunat.

Capitolul 8

Sakura P.O.V

Ahh sunt franta. Naruto e un tip super hot insa e foarte obositor. Abea astept sa ajung acasa sa ma trantesc in patul meu moale si cald. E ciudat insa ca azi cat am stat cu Naruto ma gandeam intruna la Sasuke. Oare ce m-a apucat asa dintr-o data? Adica pe Sasuke se presupune ca l-am uitat, m-a dat la o parte si am hotarat sa fac si eu acelasi lucru, insa ma doare sufletul cand il vad, vreau sa vorbesc cu el insa cand ma apropi de el raman fara cuvinte, tot corpul imi vibreaza iar stomacul parca mi se intoarce pe dos, pur si simplu raman blocata.
Ei bine el nu merita sa ma gandesc la el, nu pentru ca ma lasat balta asa,desi cred ca tot timpul cand ma blochez e pentru ca stiu ca eu sunt defapt cea care nu merita. Off e complicat, nu am chef sa ma complic cu asa ceva. Adica de ce sa imi bat capsorul meu dragalas cu asa prosti? Ce a fost, a fost si ce va fi , va fi. Viata merge inainte. Nu are rost sa plang dupa un baiat pe care il iubeam cand aveam vreo 6 ani. Defapt nici nu stiu daca era iubire, eram mica si nu stiam ce e aia . Presupun ca nici acum nu stiu, tin la Naruto, doar ca tin la el ca la un frate. Mai stau cu el doar pentru placerile unice ce imi sunt oferite.
Baiatul asta e o comoara. Stie cum sa faca o fata sa se simta bine, bine e putin spus, sunt in extaz, parca as-i fi drogata ce mai.
Ei bine acum trebuie sa merg acasa sa ma odihnesc deoarece diseara e petrecere. O sa petrec ca nebuna, o sa ma imbat si o sa fumez la greu. O sa imi fac de cap cum stiu eu mai bine.
Prinsa in ganduri ma ciocnesc de cineva si fac cunostinta cu asfaltul. Vroiam sa ii spun cateva insa avea o voce blanda, imi intinde mana pentru a ma ajuta sa ma ridic si ce sa vad, un baiat, defapt barbat pentru ca dupa cum arata are mai mult de 20, brunet cu parul lung freza de rocker si ochii negri. Mama ,ce zambet frumos are, si mai si poarta un tricou mulat, ce pectorali are, cred ca incep sa salivez.
Cred ca daca nu incepea sa isi ceara scuze saream pe el. Ii spun ca nu face nimic si ma prezint, la fel facand si el. Bun deci se pare ca il cheama Madara. E frumos tipul insa e prea mare, nu ies cu tipi mai mari de 18, nu sunt de incredere, nu vad de ce sar uita la pustoaice ca mine. Ei bine asta e, imi scutur capul si pornesc mai departe.
Off in minte imi apare chipul sau, e asa frumos si fara defecte, nu ii dau mai mult de 23, si ce corp avea, era clar ca isi petrecea mare parte la sala. Off sune nebuna, salivez dupa un necunoscut, trebuie sa imi revin.
Ok, am ajuns acasa, merg fac un dus mananc ceva si merg sa ma plimb. Nu mai mi-e somn, gandul imi zboara cand la Sasuke cand la Naruto. NU stiu ce sa fac. Off !!
Ei bine m-am hotarat, azi imi voi lua inima in dinti si voi vorbi cu Sasuke.
Numai cand ma gandesc la asta incep sa tremur de emotie. Nu sunt sigura ca voi reusi sa scor vre-un cuvant in fata lui insa trebuien sa incerc. Nu sunt lasa, nu imi e frica de nimic, iubesc pericolul si senzatile extreme.
E enervant ca gandul imi zboara de la o chestie la alta. Totusi oare ce fac mama si tata ? Cred ca sunt bine, ingropati pana in gat in hartoage si hartiute si contracte si tot felu de prosti de ale lor. Oare cand se intorc? Sper ca nu in curand.
Vreau sa imi mai fac ce chap, mai ales ca incepe vacanta. Ma intreb ce ar face daca ar sti ca ingerasul lor scump, e defapt o rebela in adevaratul sens al cuvantului. Cred ca ar inebuni si as-i fi pedepsita rau.
Sirul gandurilor imi este intrerupt de telefonul meu, se pare ca ma suna mama, oare ce mai vrea acum? Raspund plictisita cu un simplu "alo" .
- Sakura, scumpa lu mama, avem o surpriza pentru tine, venim in seara asta acasa, suntem in avion, ajungem in circa 2 ore.
Ceeee? Stop cadru, mor, din cauza lor nu voi putea emrge la petrecere, in momente ca astea as-i vrea sa nu ii mai am, cred ca cei fara parinti sunt super norocosi. Bine am inceput sa spun prosti. mai bine ma intorc acasa sa ii intampin frumos pe parinti si sa ma pregatesc pentru a incepe sa joc rolul de ingeras.
Numai bine ajung acasa ca si ei imediat. Partea buna e ca am primit o gramada de cadouri, am mai stat putin, am povestit despre scoala si despre planurile mele pentru vacanta. Se pare ca ei vor fi plecati aproape toata vacanta, insa se vor revansa cu o vacanta de 3 saptamani pe o insula tropicala si se pare ca imi pot aduce si cativa prieteni. Ii iert pentru ca nu am putut merge la petrecere. Ii iubesc si imi cam pare rau pentru ca as-i vrea sa fie morti, insa doar putin.
Se pare ca oboseala a pus stapanire pe mine si ma duc la culcare. De cum corpul meu face contact cu patul moale adorm visand ca sunt intr-un taram facut in totalitate din dulciuri.
Ce as-i vrea ca visele sa devina realitate, cred ca nu as-i mai pleca de acolo.


Dimineata:

Soarele ma trezeste ca de obicei, scotandu-mi ochii cu razele sale. Cate-o data as-i vrea sa dispara, insa nu e posibil. Ma ridic cu greu din pat si incep am-i face siesta de dimineata apoi pornesc spre scoala. Ciudat e ca in dimineata aceasta m-am gandit la tipul ce ieri, oare cum il cheama? Ahh, firar, am uitat. Ei bine asta e.
Odata ajunsa in curtea scoli totul e pustiu, nu e nimeni, oare sa fi venit eu mai repede? Imposibil.
Cand ma uit la ceas, 8:15 , ahh am intarziat, oare cum a trecut timpul asa repede. Cred ca a facut-o intentionat, ma uraste pentru ca il blestem aproape in fiecare zi, ba ca trece prea incet, ba ca trece mai repede.
Ei bine pornesc spre clasa si cand intru era sa mor, in fata mea, pe scaunul catedrei se afla ....

Nu imi vine sa cred ca am adus nextul! Imi pare foarte rau ca il adu asa de tarziu !! Sper sa va placa. Si imi pare rau ca e asa de scurt :o3 !!

Capitolul 9

Sasuke P.O.V

A venit Itachi !!!! Sunt, cred, cel mai fericit om de pe pamant. Astazi nu merg la scoala, o sa imi petrec toata ziua alaturi de cel mai tare frate din lume.
Am inceput prin a ne povesti unul altuia ceea ce am mai facut cu viata noastra cat timp am fost separati.
Se pare ca fratiorul meu s-a alaturat unei gasti plina de ciudati, ceea ce cam reiese din descrierile lui.
Din cate am inteles are o prietena pe care intentioneaza sa o ceara in casatorie in curand, si care o sa ajunga aici in minim doua zile pentru a ne face cunostinta.
Sunt bucuros pentru el, e fericit si asta e tot ceea ce conteaza.
Dupa ce i-am povestit cum mai e viata mea, nebunul imi propune sa mergem in club.
- Sasuke, fratioare, cum se poate sa fi tu fara iubita?? O sa o rezolvam de indata, tu in momentul asta mergi sus si te schimbi ca mergem in club. Ai incredere in mine stiu cele mai tari locuri de pe aici si sigur iti gasim pem cineva.
Deci m-a lasat masca, nu prea vroiam o prietena. Trebuie sa ii spun intreaba situatie.
- Itachi, poti sa imi spui ce vrei, insa nu vreau o prietena, eu inca o iubesc pe Sakura, crede-ma ca am incercat sa o uit in toti ani astia, insa nu am putut, pur si simplu si-a facut loc in inima mea si nu vrea sa o plece, nu am puterea negesara sa o alung.
Aceastea sunt cuvintele mele, le-am spus aproape plangand, insa nu din cauza faptului ca ea e acum cu Naruto, ci pentru ca nu sunt destul de puternic sa o uit, nu ma merita, ea il merita pe Naruto. eu sunt un nimic in comparatie cu el. Cred ca pana la urma o sa accept propunere lui Itachi, nu mi-ar strica o iesire, insa nu vreau o prietena.
- Bine, fie, o sa mergem in ce club vrei si o sa ne distram, insa un lucru iti spun, nu am nevoie de nici o prietena.
Cand ma auzi pe fata lui aparu un zambet urias si asa porniram in drum spre distractie.


Sakura P.O.V

Ei bine pornesc spre clasa si cand intru era sa mor, in fata mea, pe scaunul catedrei se afla ....
Imposibil, nu imi vine sa cred, acolo sta tipul de ieri. Pur si simplu raman blocata in pragul usi.
- Aaaa, presupun ca tu esti Haruno?? am un singur lucru de spus, la ora mea nu se intarzie, ca de nu o patesti rau. Desi avand in vedere ca e prima zi o sa trec cu vederea, poti merge la locul tau ! incheie facandu-mi jucaus cu ochiul.
Bun, deci la inceput am inghetat, avea o privire dura, imi era frica, cred ca a vrut doar sa ma sperie, insa e clar ca vorbea serios. O sa am grija de acum incolo sa nu intarzi la orele lui.
desi nu imi vine sa cred, tipul de ieri, tipul sexy, tipul perfect, e noul nostru profesor de istorie ??? Prea de tot.
Ei bine ma duc la locul meu langa Naruto si il iau de mana, bineinteles pe sub banca, nu vreau sa ma certe proful din nou, mi-a ajuns odata.
Il strang puternic pe Naruto de mana si privesc in gol in fata. Deodata ma trezesc cu un catalog in cap si incep sa tip ca din gura de sarpe.
Observ ca nu e nimeni altul decat domnul profesor.. mmm .. aaa... nu stiu cum il cheama.
- Domnisoara Haruno, unde va sta capul???
Pur si simplu nu stiam ce sa raspund. Stateam si ma holbam la el cu gura cascata.
- Bun deci se pare ca nu vrei sa spui in fata clasei asa ca haide pe hol. Spune si imi intinde mana. nu reactionez nici cum, ma ridic si pasesc spre iesire cu capul in pamant.
Odata ajunsa pe hol stau cu spatele lipit de perete si cu privirea in pamant, in timp ce proful e in fata mea, cam prea aproape daca ma intrebati pe mine.
In momentul urmator incepe sa vorbeasca si ma lasa masca:
- Sakura ...