O viata complicata

Cap. 28 Din nou acasa

Sakura pov:
Este asa frumoa aici, sa stau langa tatal meu si sa ne spun lucurile pe care nu am avut timp sa ne spunem reciproc, sa stau intinsa pe iarba proaspata si verde deparca ar fi pictata, sa ma uit la norii care capata atatea forme, vad cum vantul adie usor iar niste mici petale de flori cad pe pamant deparca ar fi nori de zapada. Pana acum am calatorit in multe locuri cu tatal meu, in multe tari si orase. Intotdeauna mi-am dorit sa calatoresc peste tot iar acum visul mi s-a indeplinit. Nu mai vreau sa ma intorc vreau sa stau aici cu tatal meu vreau sa traiesc fiecare clipa alaturi de el pentru ca atunci cand am fost mica nu am avut niciodata ocazia sa ii zic ce simnt, in lumea reala nu am ce face, nu am pentru cine trai sau pentru cine sa lupt, decat sa traiesc o viata in amaraciune mai bine stau alaturi de tatal meu.
- tata nu ma du inapoi
- De ce?
- nu am pentru cine merge, pentru cine sa traiesc pentru cine sa lupt, pentru ce sa ma bucur daca ma trimiti inapoi, ce sa fac acolo am asa o viata mizera, poate mama maine poimaine moara, poate Naruto se va insura si va pleca de langa mine, poate Konan nu mai vrea sa fim prietene daca se intampla aceste lucruri ingrozitoare eu ce voi face? voi sta si imi voi plange de mila, Sasuke sugur nu mai este printre noi, eu nu voi avea pe nimeni alaturi toata viata.
- Nu te pot lasa aici, esti tanara si ai toata viata inainte, ai o mama care te iubeste si un frate care iti va sta alaturi, ai o prietena care te-a ajutat si te va ajuta incontinuare, nu te pot lasa sa stai aici cu mine.
Dar eu sunt sigura ca nu vreau sa ma intorc, nu ma intereseaza daca ma duc in iad, pentru mine iadul este cel de pe pamant, mai ales ca Sasuke nu mai este langa mine ce rost mai are sa traiesc, am chinuit atatde mult poate destinul vrea sa mor singura si trista, sa nu am cui sa ii zic ca il iubesc. Dar poate ar trebui sa privesc inainte si sa las trecutul in urma, sa-l uit pe Sasuke, sa uit ca l-am iubit, ar trebui sa uit ca exista, dar voi putea odata, voi putea sa uit chipul lui agelic, acei ochii negri in care te pierdeai, sa uit totul si sa merg mai departe poate Sasuke nu este potrivit pentru mine. "Tata de ce incepi sa dispari?" intreb eu ingrijorata, iar el imi spune ca trebuie sa plec, dar poate ne vom mai vedea, stai cum? cum adica sa plec? dar nu vreau sa traiesc nu vreau sa ma intorc in iadul ala vreau sa stau aici cu tine, mai stai nu vreau sa pleci, tatal meu disparuse de tot dar nu inainte sa-l imbratisez apoi sufletul meu se duce inapoi in corpul meu.

Doctorii intra in panica pentru ca Sakura incetase sa respire, erau speriati ca ar putea muri, stiau ca este o operatie destul de grea, resusciteaza iar fata incepe sa respire din nou si sa deschida ochii umpic. Vazando ca este intr-o stare destul de buna doctorii se mai linistesc si sunt bucurosi c a fost o operatie destul de reusita. Asistenta iese pe usa si se duce la salonul lui Konan pentru ai da de veste ca totul este bine, intrand in camera o vede pe Konan stand in pat si uitandu-se pe pereti cu fata cam ingrijorata dar o inveseleste si ii zice ca o poate vizita pe Sakura dar nu prea mult pentru ca ii mai trebuie umpic de odihna, la spusele acesteea Konan sari din pat foarte bucuroasa si cu zambetul pana la urechi, ii sclipeu ochii de bucurie, nici nu sta pe ganduri ca o si imbrtiseaza pe asistenta apoi se duce la Sakura in salon.

Sakura pov:
Unde sunt? m-am intors in corpul meu? dar de ce, nu vroiam sa ma intorc mai bine muream, eu sigur sunt intreaga pentru ca nu imi mai simnt mainile si picioarele, vederea mea este asa slaba, ma simnt slabita fara putere, parca as fi stat pe patul asta o vesnicie, picioarele imi sunt amortite si nu le mai simnt deloc, imi este frig ba cald, ma dor toate oasele din corp nu ma pot misca nici umpic ca deja simnt o durere de lesin, sper sa pot merge ca inainte dupa ce imi revin. Aud usa scartaind iar cand ma intorc incep spre ea vad o silueta de femeie care se indreapta cu pasi repezi spre mine, cred ca este Konan, vine cu pasi repezi la mine si ma ia in brate, ma strange foarte tare iar lacrimile ei reci imi curg pe pieptul meu. Ma intreaba daca o mai recunosc iar eu cu o vice ragusita ii raspund ca da, auzind asta a devenit si ma fericita dar lacrimile de pe chipul ei fin nu se mai opreau curgeau intr-una fara incetare, erau lacrimi de bucurie pentru ca eu ma reintorsesem la viata, uitanduma pe chipul ei la cat de fericita este pentru mine ma face sa cred ca nu sunt singura, ca cineva ma iubeste, si asta ma bucura si mai tare. Un doctor vine la mine in salon si spune ca poate ma va externa chiar astazi, eu sper ca da pentru ca nu suport spitalele de ncio culoare, ma ridic cu greu in fund si ii spun cu o voce inceata ca ma poate externa ma simnt chiar foarte bine.
-Cu vocea pe care o ai se vede ca nu ti-ai revenit
- Sunt bine va asigur
- Vino cu mine sa iti facem cateva analize apoi mai vedem
Zis si facut ma duc cu doctorul sa imi faca cateva radiografii apoi pot pleca acasa, deabi astept sa ii vad si pe ceilalti sa-i strang imbrate
si sa le spun cat de mult ii iubesc, deabi astept sa ii mai vad chipl bland al mamei mele si bucuria de pe fata ei cand ma va vedea, de abi astept sa ii zic lui Naruto ca noi suntem fratii sa-i vad mutra plina de confuzie si uimire. Ajungem intr-o incapare unde doctorul ma pune pe masa si ma consulta, dupa ce termina imi zice sa mai revin la spital sa mai faca niste analize, ii multumim iar eu si Konan ne ducem inapoi in salon sa ma imbrac, imi da hainele de acasa, o bluza alba cu inimioare negre si niste blugi albi apoi plecam spre iesire. Konan cheama un taxi si mergem spre casa,
- Konan sti eu cand am fost in coma m-am intalnit cu tatal meu si a zis ca am nevoie de o inima noua
- Pai da asa este..
- A cui este inima poate ar trebui sa le multumesc familiei.
- Pai Sakura... nustiu daca ar trebui sa sti dar inima este a lui Kabuto
- Kabuto...
- Da dar mai bine iti spun cand ajungem acasa
A lui Kabuto... nu pot sa cred, inseamna ca Orochimaru a fost de acord sa-mi dea inima, dar oare ce a patin Kabuto de ar trebui sa moara acum cand stiu parca ma trece niste fiori pe sirea spinari, saracul Orochimaru sa iti inmormantezi propiul frate cred ca este foarte greu pentru el mai ales ca numai pe el il avea, ar trebui sa ma simnt vinovata? pentru ca asa ma simnt, cred ca un simplu multumesc nu il ajuta cu nimic, este creu stiu asta, cand am auzit ca tatal meu a murit am simntit ca mi-a picat cerul in cap, vroiam sa ma arunc din cel mai inalt turn mai ales ca nici eu pe atunci nu aveam pe nimeni. Iauite am ajuns deja acasa coboram din maxi si urcam scarile blocului, ajungem in fata usii iar Konan ma ascunde in spatele ei deschide usa intram in casa si ii cheama si pe ceilalti.
- Heii uitati pe cine am adus!!!
La vederea mea toti sar pe mine si ma sufoca cu imbratisari si saruturi, nici nu mai imi dau drumul, in spate il vad pe Orochimaru putin trist la fata dar mirarea mea este ce cauta el aici, se va muta la noi? daca va face asta nu cred ca il voi putea privii in ochii, simnt asa o rusine fata de el, numai cand il vad imi vine sa ma fac mica mica cat un purice.
- Orochimaru ce cauti tu aici?
- Pai stai sa vezi Sakura, Orochimaru se muta la noi acum s-a mai marit familia. Zice Konan foarte bucuroasa
- HA? Ce? Da cum de?...
- Pai daca fratele lui a murit si el numai are pe nimeni am zis sa se mute la noi, buna idee nu?
- da...
Inseamna ca il vad infiecare zi si trebuie sa-l privesc in ochii iar eu mor de rusine ma simnt asa prost in preajma lui mai ales daca voi imparti acelasi acoperis deasupra capului cu el o sa mor, ii vad acei ochii cam infricosatori de te baga in pamant numai cu o privire mai ales ca il vad cam suparat, sper sa nu-mi poarte pica. Pana la urma este ca sunt acasa langa oameni pe care ii iubesc, sunt sanatoasa iar toata relele s-au terminat sper, pai ce mai am de facut este sa astept sa vad ce imi mai rezerva viata....

O viata complicata - Pagina 4 Tumblr_mvwi1wLtrY1si13k3o1_500

Buna scuze ca nu am venit mai devreme dar deabea mam logat >
Asa ficul este superb .
Si vreau un next repejor

O viata complicata - Pagina 4 Tumblr_lkj9b0bJ2n1qfcyo3o1_500_large

Andreea Dincă

Buna!
Imi pare rau ca am intarziat ..
Ma bucur ca Sakura a trecut cu bine peste operatie si ca este sanatoasa acum.
Dar Sasuke? Ce se intampla cu el?Eu nu cred ca este mort....
Sper sa apara si el in curand in peisaj... Sakura nu isi va putea face alta relatie din cauza ca il iubeste pe Sasuke mult..si au facut multe unul pentru celalalt..
Sa aduci next-ul repede!!!
Suspans ! Suspans! Suspans!
Te pupiceste Deea !

O viata complicata - Pagina 4 Ce8ad790-fd7f-4db5-9259-2cb048296843_zpsijqlfu7c

Cap. 29 Intoarcerea

Peste o luna...
Sakura pov:
Deja a trecut o luna decand m-am isanatosit si exact o luna decand Sasuke a disperut, imi este asa dor de el infiecare zi ma gandesc daca mai traieste daca se gandeste la mine dar a trecut atata timp si nu a dat nici un semn de viata. Sasuke unde esti? ce faci in momentul asta? mai esti in viata? m-ai uitat? te gandesti la mine? ma mai iubesti? toate intrebarile astea imi umbla prin minte zi de zi noapte de noapte nu-mi dau pace nici in ziua de azi, din prima zi m-am indragostit de el, de chipul lui angelic, de ochii lui negri si privirea lui blanda, inca imi amintesc mangaierile sale calde si buzele lui dulci ca mierea si asa de moi, inca imi amintesc prima noapte in care am facut-o cu el a fost cea mai buna zi desi eram cam beata imi aduc aminte orice detaliu fiecare atingere inca imi amintesc cum ma simnteam cand l-am vazut in pat cu mine, eram jenata si rusonoasa nici nu puteam vorbi, tremuram din cap pana in picioare iar inima mea imi batea mai rau decat o toba, parca mi de fluturas dansau in stomacul meu, ma inrosisem toata la fata si numai stiam ce sa zic dar totusi fericita ca m-am culcat cu barbatul pe care-l placeam iar mai tarziu cand eram aproape sa fim fericiti s-a intamplat aceasta nenorocire sa fie rapit. Imi este asa dor de el parca cand merg pe drum il vad in fata mea ba chiar il si visez uneori, il visez spunadu-mi ca vrea sa ma vada ca ii este dor de mine, ca de abi asteapta sa scape din cusca ca sa stea cu iubirea lui, il visez luandu-ma in brate si plangand amandoi, mai bine nu traiam , mai bine ma lua tatal meu cu el sau mai bine nu ma nasteam, fara Sasuke ma simnt singura desi am azum o familie mai mare datorita lui Orochimaru pentru ca s-a mutat la noi tot ma simnt singura, nu am mai tinut niciodata la cine asa de mult, nu am mai iubit pana acuma atat de mult incat sa-mi simnt inima plina de ura deparca s-ar rupe in mine nu am mai simntit sentimentul asta niciodata pentru nimeni dar poate ar trebui sa-l uit, nu cred ca se va mai intoarce la mine poate ar trebui sa-mi caut iubirea in alta parte, poate Sasuke nu menit sa fie al meu, poate.... poate soarta a vrut sa fie asa si nu o pot schimba cat de mult mi-as dori, cred ca Dumnezeu a decis ca noi doi sa nu traim fericiti unul langa altul. Doamne daca existi de rog adumi-l inapoi, te rog adu-l doar sa-l privesc si sa-l ating sa-i zic ca-l iubesc, ata iti cer doar sa-l privesc apoi il poti lua, vreai sa faci asta pentru mine?... ce fac? am inceput sa vorbesc singura ca nebuna... Sakura trezeste-te nu esti intr-un basm, nu esti ca printese din povesti ca acele printese care isi gasesc printul si traiesc fericite pentru toata viata, la ce ma gandesc, asta este ralitatea si nu ai ce face, ar trebui sa-l uit sa-mi vad de viata, sa-mi gasesc de munca sa contunui scoala, sa nu ma mai gandesc la tampenii, nu mai sunt o copilatrebuie sa i-au viata in piept, sa indur, sa lupt, sa stiu cand sa renunt, sa-mi fac un viitor, asta este asta trebuie sa fac nu ar mai trebui sa ma gandesc la el, Sasuke e mort pentru mine nu ai exista, si daca exista nu mai tine la mine sigur ma uitat...
Orochimaru: Ce faci Saku ai terminat de spalat vasele?
Sakura: Da... Zic eu foarte trista si cu fata in jos
Orochimaru: iti este dor de el nu?...
Sakura: Da... Ma enerveaza, ma enerveza faptul ca nu-l pot uita, zi de zi ma gandesc la el ce face? unde este? oare e bine? nu ma pot gandi la nimic altceva... Vorbesc pe un ton mai ridicat si incep sa plang
Orochimaru: Sakura... Nimic nu este simplu, la ce te asteptai? sa dai din degete si sa-l uiti, crezi ca o iubire se poate uita usor, il vei uita dar poate mai tarziu, cede-ma o zic din propia experienta... o sa fie greu dar vei reusi sa dobori orice obstacol, capul sus eu si ceilalti vom fi aici pnetru tine si te vom sprijini.
Sakura: Multumesc!. II zic eu cu ochii inlacrimati.
Mai schimbam o vorba doua cand se aude batand cineva la usa, imi sterg lacrimile imi asez putin bluza si ma duc sa deschid, descui usa cu cheie apoi ma uit sa vad cine este, dar cand o deschid si vad cine este in fata mea imi venea sa lesin, este char el, s-a intors dar cum? am crezut ca a murit, a supravietui cu nebunii aia atat de mult timp, nu pot sa cred ca a mai stiut unde stau nu pot sa cred nici nu mai stau pe ganduri si incep sa-l imbratisez cu putere " Sakura mi-a fost dor de tine" zice el cu un glas foarte incet se vede ca a chinuit in iadul ala unde a fost, este invinetit tot , are taieturi pe mana si picioare, iar vocea o are deparca isi da duhul imediat. Il simnt cam ciudat dintr-o data slabeste imbratisarea isi da ochii peste cap apoi lesina in bratele mele " Sauke trezeste-te" strig eu diaperata la el, ii dau cateva palme peste fata dar nimic apoi strig dupa baeti sa vina sa ma ajute, Orochimaru vine primul si el foarte ingrijorat si mirat de ce tipam in halul ala, cand la vazut pe Sasuke a ramas si el ca statuia nu-i venea sa creada ca s-a intors, era foarte socat iar ochii lui erau cam speriati si pe fat se citea uimirea pe care o avea, nu sta mult inlemint ca si vine sa ma ajute, il ia pe Sasuke in spate si-l duce in camera mea, eu inchid usa si apoi il urmez, Naruto vine si el in graba sa vada ce se intampla eu ii sar in brate si ii zic ca Sasuke s-a intors.
Naruto: ce? Sasuke? dar cum?
Sakura: stiu este o minune, nu credeam ca mai traieste. Poate atatea niptii planse, atata suferinta, asteptarea asta nebuna dupa el toate astea nu au fost degeaba stiam eu.
Orochimaru: poate daca il lasam sa se odihneasca se va trezi el daca nu o sa chemam salvarea
Probabil cum Kabuto este mort, Karin si Itachi habar nu am pe unde sunt acei mafito l-au pierdut, se pare ca nu sunt asa de buni pe cat par, sau poate ia dat drumul cineva? oricum conteaza ca este aici cu mine si nimeni si nimic nu o sa-l ia de langa mine, voi lupta pentru el orice ar fi, nu o sa mai las pe nimeni sa mi-l ia promit. sunt asa bucuroasa ca s-a intors, Sasuke mi-a facut ziua asta asa de buna incat nimeni nu ma mai poate supara, imi vine sa-l imbratisez atat de tare si sa nu-i mai dau drumul deloc, sa-l pup si sa-i zic cat de mult ma bucur ca s-a intors, nu credeam ca asa ceva este posibil, nu credeam ca-l voi vedea vreodata dar se pare ca m-am inselat, iti multumesc Domane pentru ca tu ai facut acest lucru posibil mi-ai ascultat rugaciunea si iata ca s-a intamplat o minune, nu am cuvinte sa-ti multumesc, m-ma rugat zi de zi si se pare ca ai auzit tot ce te-am rugat si acum sunt bucuroasa si ma simnt implinita si cu maimulta putere si incredere in mine. Le zic baietilor sa plece si sa ma lase singura cu Sasuke ei pleaca iar eu imi iau un scaun si ma pun langa patul meu, este asa dragut cand doarme parca ar fi un ingeras cazut din ceruri, si are o fata asa linistita oare viseaza in momentul asta, ma gandesc oare ce viseaza dar cand se va trezi isi va aminti de mine?, cred ca ar trebui sa incetez cu intrebariele pentru ca le voi afla cand se va trezi dar nu mai pot de nerabdare parca trece un secol pana se trezeste, de abi astept sa aud ce zice cand se va trezi, voi avea grija de el si nu o sa-i mai dau drumul niciodata, unde va fi el voi fi eu nu-l voi lasa in pace chiar daca o sa par o obsedata va intelege de ce ma port asa sigur.
Am inceput sa atipesc deja langa pat pe scaun, iar dintr-o data simnt o mana cum ma zguduie umpic cand ma trezesc mai bine il vad pe Sasuke ca se trezise deja, avea o fata deparca nu ar sti ce se intampla in jurul lui si foarte confuza apoi se uita ciudat la mine si imi zice...

[b]

Cap 30
Sasuke pov:
Ma uit in jurul meu vad o camera vopsita in alb cu un pat foarte confortabil destul de mare si un dulap facut din flori de cires, dar nu mi se pare nimic cunoscut din aceasta camera habar nu am unde sunt, sunt acasa? dar mai ales nu-mi amintesc cine sunt eu, ce caut aici? mii de intrebarii imi umbla in cap dar nu le gasesc raspunsul. Langa mine este o fata cu parul roz si ochii verzi stralucitori, in ochii ei se vede uimirea, si fericirea ca ma vede dar cine este ea? de ce se uita cu atata pasiune la mine, suntem oare iubiti? ma tot holbez la ea dar nimic tot nu-mi amintesc cine este pana la urma imi fac curaj si o intreb "cine esti?" auzind aceste cuvinte zambetul ii dispare brusc de pe fata apoi o lacrima apare pe chipul ei alb ca spuma laptelui, incepe sa planga si sa-mi explice ca noi ne iubim, am fost pentru cateva zile impreuna dar niste mafioti m-au rapit pentru ami lua averea iar in spatele acestei infractiuni se afla sotia mea Karin, stai umpic acum am si o sotie.
- A aflat ca eu eram cu tine si apoi a vrut sa ma omoare
- Nu, ea vroia sa-ti fure averea tu esti Sasuke Uchiha cel mai bogat om din oras ai o firma de succes iar cand Konan a aflat a facut o alianta cu fratele tau sa te omoare
- Nu inteleg...
- Sasuke nu stiu cum sa-ti mai spun a intelegi odata. Spune ea cu lacrimi in ochii zbierand la mine.
- Karin sotia ta si Itachi fratele tau au facut o alinata pentru ati fura averea, ea s-a prefacut ca te iubeste dar defapt iti vroia doar averea asa ca a angajat niste mafioti sa te rapeasca si sa te omoare, a da si mai este si insarcinata dar nu cu tine cu cu fratele tau
- Dar ce i-am facut sa-mi faca una ca asta
- Nimic doar ca este o pitipoanca care doareste numai bani.
- Acum am inteles ceva, dar totusi unde sunt si mai spunemi cine esti tu
- Bine am sa o i-au cu usurelu sa intelegi...
Fata isi sterse lacrimile de pe obraz si incepu sa-mi explice tot de la cap la coada, am aflat ca o cheama Sakura si ca noi ne-am iubit o data, ea inca mai simnte ceva pentru mine dar eu... nu ma simnt deloc ciudat in preajma ei nu cred ca eu o iubesc, in adancul sufletului meu nu simnt nimic pentru ea este gol acolo, daca ii voi zice asta cred ca iar va plange si nu-mi place sa vad o femeie plangand, din cate mi-a povestit a suferit prea mult pentru mine a indurat prea multe ca sa ma aibe inpoi acum daca i-as spune ca pentru mine nu prezinta nimic ar fi si mai suparata atunci chiar ar cadea la pamant, nu vreau sa o fac sa sufere din nou asa ca mai bine tac si voi vedea eu mai incolo ce voi face.

In camera isi face aparitia doi barbati unul mai tanar blond cam de douazeci de ani iar celalalt cu parul lung si satirat cam de treizeci cred, Sakura se duce spre baietii ii ia de mana apoi mi prezinta imi zice ca Naruto este cel blond si cel mai bun prieten iar celalalt Orochimaru un prieten de al ei, Naruto vine langa mine si ma intreaba daca il mai recunosc eu din pacate dau din cap negativ, Ma uit la cei trei deparca ar fi niste politisti iar eu un detinut. Vreau sa se termine odata povestea asta sa-mi amintesc mai bine cine sunt eu si mai ales sa-i recunosc mai bine pe cei dragi dar oricat de mult m-as stradui nu reusesc, poate alaturi de asa zisi mei prieteni voi reusi sa-mi recapat memoria.

Sakura pov:

Nu pot sa cred ca Sasuke nu-si mai aduce aminte de nimic, si cat am sperat ca se va intoarce si ca vom trai fericiti in preuna, dar a fost doar un vis un vis care nuse va indeplini niciodata, de ce? de ce numai eu patesc asemenea lucruri, cu ce am gresit?, ce am facut sa primesc asemenea soarta, daca nu o sa-i mai revina memoria niciodata, imi este frica sa nu plece de langa mine, sa ma lase din nou singura, daca va veni o zi in care va spune "Sakura eu nu simnt absolut nimic pentru tine nu mai vreau sa te vad" daca s-ar intampla asa cred ca as muri, nu as suporta o astfel de veste.

Sasuke se trezeste din pat apoi imi spune s-ai arat bucataria vrea umpic de apa, se da jos dar cu greu se vede ca acei mafioti l-au batut bine are numai vanatai si taieturi pe tot corpul nici macar nu poate merge bine trebuie sa-l tina cineva altfel cade jos, cu fiecare pas il doar cate ceva se vede dupa expresia lui, usor usor ajungem si in bucatarie eu i-au o cana si o umplu cu apa iar el se uita la o poza facuta impreuna cu toata familia...

suuuper.....nextul please:)

Andreea Dincă

In sfarsit ai adus next!
Un capitol minunat !!!
Multumesc ca m-ai anuntat !
Sa aduci next repede !
Kisses and hugs !

Hei

Ai cerut o critica, deci...

Titlul – Nu ma atrage intr-un mod special. Este dragut si are legatura cu (,) continutul textului, dar o viata complicate poate avea oricine.

Ideea – Nu pot spune ca este foarte originala, am mai citit fic-uri in care Sakura era intr-o situatie foarte asemanatoare, dar ai adaugat intamplari diferite, ceea ce mi-a starnit interesul si m-a atras.

Descrierea – Te-ai bazat foarte mult pe naratiune, lasand descrierea la o parte. Ai folosit-o foarte putin, iar asta este o mare greseala. Descrierea urmareste trezirea sentimentelor si a emotiilor in sufletul cititorului, ne face simtim ce simte personajul. Eu nu am simtit nimic din toate astea pana la capitolul 29, unde am fost placut surprinsa. Poate iti este greu sa descrii, dar mai incearca, da tot ce ai mai bun din tine, sunt sigura ca ma poti surprinde din nou.

Actiunea - Este grabita. Inca odata, descrierea este extreme de importanta. Pentru ca lipseste, ai pierderi si la celelalte. Pentru ca nu ai avut descriere, a trebuit sa abuzezi de naratiune, iar actiunea nu mai poate decurge lin si frumos.

Dialogul – Mult prea mult. Poti reduce, transformandu-l in naratiune. In majoritatea capitolelor, inaintea replicilor, se aflau acele indicatii scenice, numele personajului care replica. Intr-un moment foloseai indicatiile, dar in altul nu, iar asa se crease un haos total. Incearca sa nu le mai folosesti, trebuie sa apelezi la descriere pentru a ne arata cine vorbeste si felul in care vorbeste. Totul va deveni mult mai clar . Un capitol trebuie sa contina putine replici, dar potrivite, care sa il ajute pe cititor, nu multe si degeaba.

Estetica – Putin progres s-a vazut si aici, la ultimul capitol mai lasai cate un spatiu intre paragrafe, ceea ce e bine, face textul mult mai usor de citit si il face sa arate frumos, dar la celelalte... dezastru! Nu vreau sa mai vad asa ceva. Nu ar strica sa mai lasi si niste spatii intre titlu, subtitlu, text si sa le asezi frumos in pagina. De exemplu :

Capitolul 30

Sasuke pov:

Ma uit in jurul meu vad o camera vopsita in alb cu un pat foarte confortabil destul de mare si un dulap facut din flori de cires...

Greseli de tastare – Ai foarte multe, trebuie sa faci ceva in privinta asta. Mi-a luat ceva timp sa inteleg adevaratul sens al unei propozitii/fraze, a fost nevoie sa o citesc de doua ori si sa imi imaginez unde ar fi trebuit sa gasesc virgule si alte semne de punctuatie. Asta nu ar trebui sa se intample. Dup ce termini de scris un capitol, iti poti corecta toate greselile. Este foarte urat sa le lasi asa. Am luat o fraza dintr-un capitol, asa ar arata mult mai bine si ar fi foarte usor de perceput si de citit:

- Mai usor (.) O ai pe Karin (,) ai uitat (?) zicei (Ziceai) ca te casatoresti cu ea (.)
(Capitolul 5)

Fata de primele capitole, lucrurile au devenit mai bune, sunt diferente. Ai mai evoluat putin in legatura cu aceste lipsuri, dar nu destul. Eu sper sa-ti fi fost de ajutor, dar asta vom vedea in viitor. De asemenea, sper ca nu te-ai suparat. kiss

IF U'RE READING THIS IT'S 2 LATE

YOU SEE NO WHITE INSIDE MY EYES AND IT'S A FUN DAY

Subiect: Re: O viata complicata Lun 20 Aug 2012, 12:34

Cap 31

Sasuke pov:
Ma intrept spre bucatarie alaturi de Sakura tinandu-ma de mana pentru ca eu nu prea pot sa merg, la fiecare pas pe care-l fac simnt cum oasele imi sunt zdrobite de un ciocan, iar picioarele imi sunt atat de greoaie deparca as duce 50 kg in spate, talpile ma dor la fel de tare, chiar si cand calci pe cioburi durerea nu este atat de tare, fata ma arde ingrozitor de tare am incercat sa-mi ating chipul dar nu suport nici sa ma mangai, mana dreapta nu o pot misca bine, am peste tot vanatai si taiueturi, iar piciorul stang imi este cam amortit, merg atat de greu parca as fi un batranel, si batrani se misca mai rapid decat mine. Bine ca o am pe aceasta fata langa mine care ma ajuta foarte mult, dar oare sa am incredere in ea, sa ascult tot ce imi spune? cand se uita la mine cu acei ochii verzi sclipitori plini de iubire si caldura, atunci cand se uita la mine si isi afiseaza acel zambet inocent si dulce ma face intr-un fel sa cred ceea ce imi spune dar pe de alta parte imi este frica poate vrea si ea ma distruga cum au facut-o mafiotii aia sau cum a zis ea ca se numesc.

Sakura isi indreapta privirea spre mine si afiseaza din nou acel zambet calduros si imi zice ca am ajuns in bucatarie apoi ma aseaza pe scaun pana imi aduce un pahar cu apa. Pana ma serveste eu mai analizez aceasta incapere, vad cum peretii sunt vopsiti intr-un alb imaculat si iti da o stare de liniste si relaxare, mobila care este asezata in partea stanga de culoare visinie arata la fel de frumos deparca ar fi noua de abi luata din magzin cu, pahare si cani asezate ca la carte, pe ea este asezat un cuptor cu migrounde si un televizor micut, urmeaza si ghiuveta iar pe ea este un suport in care se afla niste vase, apoi un aragaz de culoare neagra cu partu ochiuri iar langa el se afla geamul deschis foarte larg care imi da si mie un pic de aer proaspat, oricum eu ma simteam ingrizitor de rau, macar acest aer proaspat sa ma vindece un pic. O vad pe Sakura cum ia din frigider o sticla de apa rece si varsa intr-un pahar de culoare alba iar in mijloc este desenata o inimoara, intind usor mana apoi i-au paharul sa beau apa, nu beau foarte mult ca dintr-o data incep sa ma inec iar cana cade pe jos si se sparge, speriata Sakura imi da usor peste spate ca sa-mi revin. Ce este cu mine? nu pot intelege nici macar o cana de apa nu pot sa beau chiar in halul asta am ajuns, sper sa nu ajung sa fiu acum la mila Sakurei sau a prietenilor ei cu care locuieste. Dupa cateva secunde respiratie imi revine la normal, ma sprijin de perete si trag aer in piept ducandu-l inapoi afara, Sakura se uita la mine cu o privire speriata si ma intreaba daca sunt bine iar eu aprob din cap, apoi cu o voce inceata ii spun sa nu se ingrijoreze caci ma simnt destul de bine acum.
- Sakura da-mi si mie oglinda de pe mobila. II zic eu indreptand mana spre ea.
Imi intrept oglinda spre fata iar chipul mi se reflecta in ea, vad un chip plin de lovituri si vantai, ochiul imi este si el vanat si unflat, la fel si falca stanga, la tampla am o zgarietura imensa, incerc sa-mi ating ochil care este uflat dar si la cea mai mica atingere ma doare de mor, buza inferioara imi este sparta si uflata de asemenea, nu-mi vine sa cred ce hal am ajuns, nu pot sa merg, nu pot sa tin nici macar o cana in mana si ce este mai rau vederea mea este din ce in ce mai proasta, oare asta este rasplata pentru pacatele mele, chiar asa de mult am gresit sa merit o soarta ca asta, vreau sa-mi revina odata memoria pentru a intelege odata ce se intampla in jurul meu, sa ma vindec cat mai repede sa nu trebuiasca sa stea nimeni dupa fundul meu, cand o aud pe Sakura ca va avea grija de mine si ma va ajuta sa-mi recapat memoria mie si risine adica o cunosc doar de cateva minute, pentru mine este o straina m-as simnti ciudata sa ma ingrijeasca, nu vreau sa se chinuie din cauza mea sau sa-si faca probleme pentru ca are grija de mine.
- Sakura mai imi explici odata cum ajuns in aceasta situatie?
- Sigur. Pai de unde sa incep... tu ai avut o nevasta pe nume Karin care iti vroia numai banii din cont, ea te insela cu propriul tau frate si era si insarcinata cu acesta, asa ca a pus niste mafioti sa te omoare ca sa-ti ia toti banii intelegi?
- Mda... Deci asa se intampla daca ai incredere in cine nu trebuie.
Eu si Sakura mai povestim umpic pana cand la usa bate cineva, se duce sa deschida iar in casa intra o femeie mai invarsta si o fata tanara cu parul albastru si ochii caprui, oare este mama si prietena ei.
- Konan uite cine s-a intors acasa!!! Zice ea sarind de bucurie luando de mana sa ma arate.
Cele doua femei se uita foarte sicate la mine, mai ales cea tanara care mai are un pic si plange, se pare ca toti din casa asta ma cunoste, se pare ca am fost prieteni de mult timp.
- Sasuke... dar credeam ca esti mort, nu pot sa cred... Zicea ea sarind in bratele mele aparandu-i o lacrima pe obraz, dar eu o dau la oparde spunadu-i ca ma doare ingrozitor corpul asa ca nu prea poate sa ma atinga, ea se indeparteaza de mine usor zambind curgandu-i siroaie de lacrimi, imi pare bine ca se bucura pentru mine dar cu ochii aia bulbucati la mine ma cam intimidez.

Konan pov:
Ma bucur asa tare ca s-a intors, nu credeam vreodata ca il voi revedea, nopti intregi am stat si ma gandeam la el, ma rugam sa traiasca, simnteam cum inima mi se rupe in mii si mi de bucati din cauza tristetii, fara el parca nu aveam aer destul sa respir, parca o bucata din mine a murit. Acum inima imi bate ca la toba, simnt cum fluturasii de joaca la mine in burta cum mi de fiori imi trec pe sirea spinarii. Nu i-am spus asta Sakurei dar eu inca mai simnt ceva pentru Sasuke, il iubesc mai mult ca pe ochii pe din cap, nu pot trai fara el dar am hotarat sa ramanem prieteni din cauza unei chestii care nu o pot zice, dar acum totul este bine Sasuke este dinou langa mine si asta este tot ceea conteaza acum sper sa nu mai plece niciodata de langa mine altfel as fi muri.
Ei bine era totul bine si frumos pana cand il vad pe Sasuke cum...

Andreea Dincă · Subiect: Re: O viata complicata Mar 21 Aug 2012, 00:11

Ce facea Sasuke :O:O?
Auuu !!! Cat suspans!! Ma omoara!
Konan il iubeste pe Sasuke? STOP CADRU!
CE SE INTAMPLA AICI?
Nu imi vine sa cred......
Daca ar stii Sakura...
Dar nu credeam asa ceva..Konan cea care a ajutat-o pe Sakura mereu...este indragostita de iubitul rozaliei ...Sasuke o.O...Au fost impreuna? Omg..
M-ai lasat in ceata !!!!
Sa aduci next repede ca te mananc!
Spor la imaginatie si scris!
Pup kiss

!

Subiect: Re: O viata complicata Mar 21 Aug 2012, 00:38

Hellooo :x
I like your fan`fic
It`s sooo

Imi pare rau ca l-am citit doar acum...
Dar cu siguranta vreau N.E.X.T.-ul

xoxo

All those fairytales are full of sh*t,

O viata complicata - Pagina 4 39769930205590983750428

One more stupid love song I'll be sick!.

S i m p a t h e t i c ღ

Subiect: Re: O viata complicata Mar 21 Aug 2012, 02:14

hello! am zis sa trec si eu pe aici si imi place ce am gasit...
te rog vino cu nextul mai repede
ca imi place ficul tau
fa-l pe sasuke sa-si aduca aminte cine sakura please

te-am pupat spor la scris kiss

Beloved my world in darkness and in light
I take the hand of this lover,
A simbol born unright[/b]

[url][/url]

Subiect: Re: O viata complicata Joi 23 Aug 2012, 12:24

Cap 32 Amintiri

Konan pov:
Toate trei ne speriem vazandul pe Sasuke tusind sange, mai ales eu care am ramas de adrept sa tusesti sange eu nu am mai vazut socata adica sa scuip sange eu nu am mai vazut asemenea chestie, pentru un moment eram panicata, speriata, ingrijorata, picioarele mele mi s-au imuiat complet, nici nu mai stiam ce sa fac. Vad cum Sakura si mama ei incearca sa-i dea cu putina apa ca sa-si mai revina iar eu stau ca o proasta si ma uit, pana la urma imi revin in fire si zic " Stati!" lasati-l o sa am eu grija de el, o rog pe Sakura sa-l duca in camera mea sa se intinda un pic pana ii fac eu un ceai poate o sa-si mai revina. Ma indrept repede spre camara si i-au niste foi de tei apoi incalzesc un pic de apa si o pun pe aragaz apoi foile de tei le pun in apa, sper sa se faca bine nu as suporta sa-mi vad iubirea vietii cum se stinge din viata chiar in fata mea. Nu credeam ca am sa-l mai iubesc, am zis stop relatiei, am grezut ca nu o sa mai imi pese de el am crezut a esmai bine sa ramanem doar prieteni dar nu a fost asa, nu pot intelege ce mi-a facut baiatul asta dar simnt ca fara el o parte din mine lipseste, daca nu stau langa el macar cinci minute sau daca nu stiu unde este sau ce face parca inima mi se rupe in doua, fluturasi se lupta la mine in stomac, parca vocea din interiorul meu spune "Nu poti sta fara el" si asa este nu pot trai fara el, am pastrat un mare secret fata de el dar nu i-am spus pentru al avea aproape de mine. Noi doi am fost impreuna doi ani de zile, eram fericiti impreuna am inceput sa-l iubesc mai mult ca pe mama mea, el pentru mine era iubit, prieten, mama si tata era un inger pentru mine, nu stateam o zi fara sa nu ne sunam, el avea mai mereu grija de mine imi daruia iubirea pe care eu nu am simntito de la ai mei, imi dadea senzatia de siguranta si ca niciodata nu voi fi singura. Parinti mei sunt divortati mama si-a gasit pe altcineva si nu prea mai avea grija de mine si Hinata iar tata, tata.... nu stiu, este mort, este viu habar nu am, de cand a plecat de langa noi nici macar un telefon sa vada daca suntem bine nu a dat, cred ca nici macar nu mai stie daca existam. Ei bine cred ca eu si Sasuke mai eram impreuna numai daca nu ramaneam insarcinata, aveam inca imi aduc aminte aceea zi....
aveam doar sasprezece ani

Nu pot sa cred sunt... sunt insarcinata!! ma uit socata la testul de sarcina aratand ca este poitiv, nu pot descrie sentimentul este unul de umilinta, frica, panica, ma simnteam ultima taratura din oras, eram o proasta de ce? de ce am ales fac acest lucru stiinamd ca nu sunt pregatita, cum o sa-i zic mamei, cum mai pot da ochii cu Sasuke acum, toata lumea se va uita ciudat la mine, nu mai pot iesi din casa imi este prea risine de mine. Din cuza nervilor am dat un pumnt in oglinda din pacate nu a fost cea mai buna alegere pentru ca cioburile se infipse foarte rau in mana mea din nefericire imi curgea prea mult sange asa ca eu am cazut la pamant apoi totul era negru in fata mea.
Cand ma trezesc o vad pe Hinata plagand de mama focului ma uit mai bine in jurul meu si observ ca ma aflu intr-o camera de spital, mana mea era bandajata dar rana adanca pe care o aveam din cauza cioburilor ma durea extrem de tare.
- Konan cum ai putu de ce nu mi-ai zis ca esti insarcinata in trei saptamani?
- Hinata nu intelege gresit, si tot azi am aflat, te rog nu plange!
- Cum sa nu plang cand stiu ca sora mea este in pericol
- Hina lasa nu voi fi in pericol te rog credema, si acest lucru vreau sa ramana secretul nostru bine?
- Dar nu poti sa te ascunzi la nesfarsit, si ce vei face cu copilasul? il vei avorta?
- Lasama te rog sa ma gandesc.
Dupa cateva ore doctorul imi da drumul acasa Eu si Hinata mergem impreuna fara sa scoatem vreo vorba, pana ajungem acasa, eu ma pun in pat si ma gandesc ce sa fac cu sarcina iar Hinata se duce pana la bae.
- Auzi surioara, c ii vom spune mamei espre oglinda?
- O sa-i zic ca am alunecat si ca am sparto dar lasa asta vreau sa iti zic ceva, stai jos langa mine. Uite... am hotarat sa pastrez sarcina
- Poftim? si ii vei spune mamei, daca da te va omora
- Voi vedea eu....

a doua zi de dimineatared
Ma, ma ai ajuns acasa?
- Da draga sunt in bucatarie, Konan trebuie sa iti zic ceva
- Pai si eu trebuie sa iti zic ceva foarte important, dar incepe tu
- Sora ta mia dat niste bilete in Hawaii timp de noua lunii dar desigur nu vom sta chiar asa de mult acolo
- Nu mami este in regula uite... sti concursul ala de stiinte pe care l-am castigat? ei bine ma voi duce intr-o excursie de cateva saptmani apoi voi participa si la alte concursuri.... si chestii dar tu nu trebuie sa-ti faci griji pentru mine chiar daca voi fi foarte mult plecata
- Ok atunci poimaine vom impacheta si o sa plec cu Fernando
- Ok...
Bun... acum ce mai trebuie sa fac este sa vorbesc cu Sasuke, dar imi va fi asa de greu, um pot sa-i zic adevarul in fata, nu cred ca pot il iubesc prea mult, dar trebuie sa o fac, trebuie sa ne despartim... ca am sa lesin in fata lui, i-au telefonul de pe noptiera apoi am format numarul lui si l-am chemat sa ne intalnim intr-un colt mai retras.
- Buna Sasuke vreau sa ne intalnim neaparat la cafenea trebuie sa iti zic ceva iportant
- Ok.. voi veni... sper sa nu fie ceva grav

Ajung la cafeneaua unde trebuie sa ma intalnesc cu Sasuke, pocioarele imi tremura deabinelea, suntem prieteni de la zece ani nu ar fi corect ca prietenia noastra sa se trmine asa urat, mi-as dori sa ramanem prieteni in continuare, sa ne ajutam unul pe altu asa cum am facut mereu, sper ca Sasuke sa nu se supere pe mine pentru decizia mea idioata. Iatal ca vine eu ii fac cu mana iar el se intreapta cu pasi repezi spre masa mea, am niste emotii de imi vine sa lesin, oare ce va spune? vom ramane prieteni? sper ca da altfel sigur voi muri.
- Am ajuns, ce vroiai sa imi zici?
- Ei bine Sasuke trebuie sa iti zic ca....

Andreea Dincă · Subiect: Re: O viata complicata Dum 26 Aug 2012, 00:09

Konan a fost insarcinata ? Omg...
Nu stiu ce sa mai zic de ea acum... imi este teama sa nu se bage in relatia rozaliei cu Sasuke.. trebuie sa inteleaga ca nu mai poate sa fie cu el..
Pff incepe sa fie din ce in ce mai interesant...
Astept next!
Spor la scris si imaginatie kiss

*:* !
Pup:* kiss

*

Subiect: Re: O viata complicata Mier 12 Sept 2012, 10:38

Cap. 33 Amintiri part aII a

Konan pov:

Sunt la cafeneaua unde trebuie sa ma intalnesc cu Sasuke, nici nu am starea potrivit pentru ai spune ca trebuie sa ne despartim, nici macar nu m.am gandit la un motiv anume, ce sa.i spun? "Sasuke nu mai vreau sa fim inpreuna pentru ca..." nu.i pot spune ca sunt insarcinata, altfel l.as pierde pentru totdeauna, vreau sa il am langa mine, sa ne intelegem la fel de bine ca atunci ca atunci cand eram copii si ne jucam in nisip, ne puneam porecle haioase si ne imparteam dulciurile, chiar daca nu aveam el tot imi dadea. Vad cum se apropie, fiecare pas al lui inseama o ruptura din inima mea, simnt fluturasi in stomacul meu cum se lupta, daca o sa ma balbai, daca nu o sa ma inteleaga si nu o sa mai vorbim niciodata, nu as putea trai fara el. Este asa de zambaret, si calm, in ochii lui se vede ca de abi astepta sa ma vada, dar trebuie, am so fac, iar timp de noua luni o sa ma ascund la o prietena dar sper sa pastram legatura. Incerc sa ma mai calmez, beau din cafeaua pe care mi.am comandato, fiecare inghititura ma mai calmeaza.

Nu inghit bine ca il vad deja pe Sasuke in fata mea zabind cuceritor si ochii atintiti spre mine. Si acum... ce fac? nu pot vorbi, parca cine imi luase glasul, sumnteam cu doua maini ma strang ingrozitor de tare, inghit in sec si incer sa vorbesc dar nu pot. Sasuke se uita ciudat la mine, se vede ca este derutat de coportamentul meu, imi pune mama pe cap si spune "Konan ai febra, du.te acasa" sunt chiar asa rosie, chiar simnteam cu flacarile iadului ma ard pe dinauntru. "Sasuke trebuie sa.ti zic ceva" zic eu pe jumatate de gura, dar cum sa.l iau, chiar vreau un pistol in momentul asta sa.mi zbor creierii pe care nu.i am, este asa frustrant, iubirea chiar doare, dar pana la urma imi fac curaj si ii zic...
Konan: Sas'ke... Mi.ai fost mereu aproape si te iubesc, cbiar tin la tine, si vreau sa fim prieteni...
SAsuke: Konan esti bine? ce vrei sa zici...
Konan: Sasuke o sa iti zic direct, vreau sa ne despartim, dar vreau sa ramanem prieteni, suntem impreuna de la zece ani, este pacat ca prietenia noastra sa se termine asa
Sasuke: Tu te auzi? Konan... eu chiar tin la tine...
Konan: Sasuke si eu tin dar... nu mai vreau... te iubesc dar.... asta simnt, intelege
Sasuke: Macar imi spui de ce vrei sa ne despartim?
Konan: Pai... Iar eu am zis cea ma mare tampenie din viata mea. M.am intragostit de altcineva...
In ochii lui Sasuke se vedea durerea, incepuse sa fie rosu ca racul, se vedea ca este nervos, isi strangea pumni cat putea el de tare, isi pune capul in pamant, apoi mainile prin par, eu il las sa se gandeasca la ce am spus, nu scot nici macar un cuvintel, oricum nu pot mai ales ca lacrimile mele deja dau sa iasa la iveala, dar nu le las, nu le dau voie, nu vreau sa ma vada Sasuke ca sufar, nu vreau sa stie ca sufar dupa el. Sunt o proasta asa e? imi vine sa urlu in gura mare, sa i.au un topor si sa mi.l infig in inima. Incep sa tremur toata din cap pana in picioare, ma iau toate transpiratiile iar inima imi bate ca la toba. Ce va zice? va accepta sa fim prieteni? vom mai pastra legatura? toate aceste intrebari imi trec prin minte, dar din nefericire nu pot sa le gasasc raspunsul, doar Sasuke poate.
Sasuke: Konan uite, ai dreptate suntem prieteni de multa vreme asa ca nu voi lasa sa ne ditruga aceasta mica problema.
Konan: Sasuke multumesc... Si ii s.ar in brate, sunt asa fericita totusi trista dar mai mult fericita pentru ca a acceptat sa ramanem prieteni, chiar nu ma asteptam, credeam ca i.am distrus inima, ca ma va crede o tradatoare, ma gandeam ca se va intampla tot ce.i mai rau. Dar din fericire ma inteles, ii s.ar in brate din nou si il sarut pe obraz, si el imi raspunde tot cu un sarut. Ii spun ca trebuie sa plec pana la o prietena dar sper ca ne vom mai intalni, se vedea tristetea pe chipul lui, era distrus, chir ma iubea, tinea la mine enorm, iar eu... eu l.am distrus, ma simnt o jigodie, asta sunt, o jigodie? am facut rau, trebuia sa.i spun ca sunt insarcinata iar el ar fi plecat de langa mine, stiu ca sunt o proasta, dar consider ca pana la urma am facut ce trebuia. Cand sa ies pe usa Sasuke ma striga si imi zice " Sa sti ca te iubesc... " cand am auzit cuvintele astea tot corpul mi se inmuiase, pur si simplu nu ma puteam misca, "te iubesc" aceste cuvinte ma faceau sa ma i.au de par si sa ma dau cu capul de pereti si sa ma zgarii pe fata, dar imi pastrez demnitatea, si ii zic doar un "ne vedem". Nu ies bine pe usa cafenelei ca deja siroaie de lacrimi imi curg pe obraz, toata fata mea arde si ma simnt deparca as avea febra, imi e greata, imi vine sa lesin, ma doare capul, toata aceste simntome apar deodata in corpul meu, vreau doar sa gasesc o data o banca pe care sa ma pun caci nu mai pot merge, ma simnt deparca imediat voi cadea la pamant. dupa cativa metri ma opresc intr.un parc si ma pun pe o banca, i.ai telefonul din buzunat si o sun pe cea mai buna prietena pentru ai zice ce s.a intamplat, sper ca ea sa ma poata ajuta...

Subiect: Re: O viata complicata Mier 12 Sept 2012, 14:33

o doamne deci am pierdut 2 capitole frumoase sad

draga mea ai un talent extraoedinar
offf saracuta konan, intr-un fel imi pare rau pentru ea
dar in altfel nu pentru ca ei una vrau ca sasuke si sakura sa fie impreuna happy

draga mea adu mai repejor nextul
te-am pupat dulce kiss

Beloved my world in darkness and in light
I take the hand of this lover,
A simbol born unright[/b]

[url][/url]

Subiect: Re: O viata complicata Sam 20 Oct 2012, 09:28

Cap. 34 Amintiri part. a IIIa

Konan pov:

Era o zi frumoasa, zi cu mult soare iar razele acestuia parca te gadilau pentru a fis cat mai fericit, nimic spercial, copii se jucau, unii se dadeau cu rolele, altii chiuleau de la ore, altii fumau pe strazi cum fac de obicei, si altii isi vedeau de vietile lor mizerabile, neiportante si cu gust amar. Dar pentru mine ziua aceasta a insemnat infern, groaza, iadul de pe pamant. Desi era afara era soare si frumos in sufletul meu era furtuna, cu tunete si fulgere, cu vant puternic si rece, iar pe fata mea apar picaturile de ploaie reci si uscate, mizerabile si pline de ura. Inima mea era ztrobita cu un ciocan, s.a spart in mii si mii de bucatele si s.au imprastiat peste tot, ochii mei ciocolatii au vazut cum e viata asta dura si mizerabila, atat de cruda si atat de trista. Au vazut ca viata este o cu*** daca nu te lupti cu fiarele ce se ascund in diferite locuri, care de abi asteapta sa te devoreze bucatica cu bucatieca si sa te faca sa.ti para rau ca te.ai nascut nu poti, nu poti trai, trebuie sa fi orgolios,lacom, descurcaret si puternic. Vorbesc tampenii nu? da stiu, sunt o idioata care nu poate face nimic inafara sa se planga. Azi s.a intamplat cel mai oribil lucru din viata mea, m.am despartit de Sasuke, de ce? pentru ca am ramas insarcinata cu el si pentru a nu.l pierde l.a mintit ca m.am indragostit de altcineva, noroc ca a acceptat sa ramanem prieteni altfel as fi murit. Sunt o nenorocita, cum am putut sa ma despart de un baiat cu care aveam o relatie de aproape doi ani, se legase deja ceva puternic intre noi, era dragostea... asta ne lega... eu ram deja obsedata de el si el de mine, dar poate... am facut bine... poate nu va afla niciodata... si totul va fi bine...Penal am saisprezece ani si eu inca ma mai gandesc la cai verzi pe pereti, Konan maturizeazate!!!!!! de cate ori imi spun asta dar nu pot, asa este firea mea, copilaroasa, prostuta, alintata... nu stiu ce este aia viata, nu stiu cum e sa muncesti pentru un banut sa.ti iei macar de o paine. Bine ca o am pe cea mai buna prietena a mea Izabella, care ma ajuta in orice situatie, la orice ora, ea este ca o sora pentru mine, in momentele astea de criza nu stiu ce m.as face fara ea probabil as fi moarta. I.au telefonul din buzunar si formez numarul ei, il duc la ureche tremurand si traspirand toata, in momentul in care a zis "alo!" nu puteam sa vorbesc, vocea mea tremura, limba mi se inclesta in gura, buzele imi tremuram, lacrimile imi curgeau fara oprire, pana la urma mi.am dat drumul si i.am zis sa vina in parc de urgenta trebuie sa ne intalnim pentru ca am ceva foarte important sa.i zic. Inchid telefonul si il pun inapoi in buzunar, tremur din cap pana in picioare si sunt foarte speriata, ma tot gandesc, daca i.si fi spus ca sunt gravita ar mai sta langa mine, oricum aceasta intrebare nu.si mai are rostul, m.am despartit de el asa ca pe degeaba ma mai gandesc la astfel de prostii. Eu nu stiu.... nu stiu ce sa le spun parintilor, cum sa scund sarcina de ei, cum fac sa nu observe, in mintea totul este gol, este intuneric si rece exact ca sufletul meu, sper ca Izabella sa aibe o idee ca eu habar nu am ce pot sa fac...

Stau pe banca linistita si ma tot gandesc la ce va fii de acum inainte... nu stau mult pentru ca.mi apare "surioara" alergand spre mine, ma i.a de maini, ma imbraciseaza si vazand lacrimil din ochi mei ma intreaba ce ampatit. Ii zic ca m.am despartit de Sasuke si ca am hotarat sa nu ii spun de sarcina numai pentru a ramane prieteni, ea da din cap dandu.mi seama ca este foarte dezamagita de mine, ma mai i.a odata in brate si incearca sa ma calmeze.
Izabella: Konan termina nu mai plange, ai ochii rosii zici ca nu ai dormit nopti intregi
Konan: Nu ma pot calma... sunt o idioata... ce ma fac... nici nu stiu cum sa ascund sarcina de parintii mei si Sasuke...
Izabella: trebuie sa fi mai matura... trebuia sa.i spui...
Konan: nu am putut...Ii zic eu aparandumi iar acele perle cristaline reci si triste.
Izabella: Pai vei veni la mine si vei sta cu mine, sti doar ca parintii mei nu prea dau acasa asa ca... si le spui alor tai ca vrei sa te angajezi iar parini mei ti.au gasit un loc de munca la Paris...
Konan: Crezi ca o sa mearga?
Izabella: sunt sigura...

Andreea Dincă · Subiect: Re: O viata complicata Sam 20 Oct 2012, 13:36

Buna :*
Multumesc ca m-ai anuntat.
Imi place mult capitolul kiss

.
Sper sa fie bine intre Sakura si Sasuke..si sa nu se bage Konan in relatia lor doar pentru ca ea inca il iubeste..trebuie sa inteleaga ca este prea tarziu ..si Sasuke o iubeste deja pe Sakura. :d
Am avut parte de mult suspans:D si sper sa aduci repede next :X.
Te pup kiss

Subiect: Re: O viata complicata Sam 20 Oct 2012, 16:44

hello!!

mersi de anunt draga mea
capitolul imi place la nebunie, cand o sa fie momente sasusaku apropo??? happy

adu nextul cat mai repejor daca se poate
te-am pupat dulceee

Beloved my world in darkness and in light
I take the hand of this lover,
A simbol born unright[/b]

[url][/url]

Subiect: Re: O viata complicata Mar 25 Dec 2012, 21:38

Fic blocat din cauza inactivităţii. (20 Oct-20 Dec)

N e u t r a l to l i f e .

●