Stiu ca am intarziat dar in sfarsit am terminat si eu cu tezele deci iata-ma! Sper sa va placa so...lectura placuta
Capitolul 7:O familie noua
Sasuke:
Pentru ca....nu am mai apucat sa termin deoarece intra vaca aia de Karin peste noi fara pic de bun simt. Doamnee cat de tare ma enerveaza! Nici nu stiu ce am vazut la ea. Acum ca vad ce fel de persoana e: o carpa ce se lasa usor la oricine. Este foarte diferita de Sakura...oricum, in orice clipa, la orice ora poti face o paralela intre cele doua.
Cand zic o paralela vreau sa zic o paralera mare...chiar gigantica. Intre Sakura care e un inger si Karin care inca nu stiu ce e dar ceva imi spune ca nici nu vreau sa aflu, este o diferenta de la cer la pamant.
Ma rog, ma uit la Sakura care era chiar stupefiata de prezenta lui Karin, si fie vorba intre noi chiar o inteleg, adica aloo roscata a intrat in casa fara sa bata la usa sau macar ce strige...ce pana mea si un zbierat era de ajuns, numai sa anunte ca va intra. Nici macar nu a avut bunul simt sa-si ceara scuze, a intrat asa alan-dala.
Sunt intrerupt din balmajeala mea interioare de vocea lui Karin care era de parca profa de fizica din gimnaziu zgaria tabla cu unghiile ei gigantice. Si acum mai am cojmaruri cu ea. Cate linii am primit eu de la domana aceea batrana si zbarcita, cat de rosie imi era palma si cat de scarba imi era cand o vedeam. In fine, revenind la subieca sacaitoarea de Karin a inceput sa vorbeasca spargand paharul pe care tocmai il pusesem pe masa.
-Sasuke, draga vroiam sa-ti spun ca in seara asta o sa fiu la clubul ala nou, de ultimul ragnet sti tu ala "Deja Vou". Poti sa vii si tu numai sa-ti gasesti o partenera caci eu voi merge cu "My boy friends". A, sigur Sakura, poti veni si tu,dar nu cred ca este tocmai genul tau. Avea o voce pitigaiata de cotofana in calduri, iar faptul ca spusese"prietenu meu" in engleza nu o facea mai seducatoare sau mai frumoasa. Ci din contra o facea o cocalara obijnuita ce nu prea avea parte de bagare de seama din partea multora. Intr-un final Sakura ii zice dupa parerea mea cam timida:
-Imi pare rau ca trebuie sa te dezamagesc Karin, dar nu pot, iar daca Sasuke are placerea sa te insoteasca mai inainte va trebui sa vina cu mine sa imi prezinte noua mea casa, fie ca ii place sau nu.
-Nu pot Karin, chiar nu pot astazi. Trebuie sa merg acasa si sa ii pregatesc camera Sakurei...aa da si a ta...bineinteles. Poate cu alta ocazie. Desi nu prea o suportam pe Karin si in ciuda conjuncturii si a anturajului, mi-a fost data o educatie destul de bunicica. Adica indeajuns cat sa ma port frumos cu unele fete. Se poate spune ca sunt un mic "gentleman". Chiar si fiind vorba de Karin pe care nu o suportam, dar imi va fi sora pentru un an intreg. Dar pana la sfarsitul anului cred ca o sa ajung la nebuni.
-OK, treaba ta, dar tu pierzi. zise ea intr-un final dand sa plece in treburile ei extra, mega "importante"
-Imi pare rau, dar nu poti pleca acum. Trebuie sa-ti arat camera si sa te obijnuiesti cu casa.
-E lasa! Ma descurc eu. Tu lasa doar un bilet pe usa si eu ma descurc, dar chiar trebuie sa plec, chiar ma grabesc. zise trantind usa nemai putand sa zic nimic.
Ma uit la Sakura si incepem sa radem la unison uitand de ce vroiam sa zic inainte sa fiu intrerupt de tampita aia. Dupa o portie copioasa de ras o intreb unde-i sunt bagajele. Dupa ce imi zice ma duc, le iau , le urca in porbagajul masinii, o urc si pe ea apoi plecam cu viteze incendiara spre casa. Desi stateam la o distanta considerabila ajungeam destul de repede, dar am oprit la scoala sa-si ia cateva carti. O las sa plece iar eu astept gandindu-ma la roza mea superba. Cum am putut fi atat de orb? Cum am putut sa nu o observ si sa o plac pe Karin?
Ma rog ma gandeam la Sakura in detaliu, tot ce-mi place la ea si ce nu. Ce prost sunt! Mie imi place totul la ea, o ador, o venerez, ce sa mai? O IUBESC! Deodata observ ceva destul de interesant. Desi a dansat cu mine pe masa unui club aproape goala, Sakura este destul de cuminte. Cred ca aia a fost singura data cand a "sarit calul". Am de gand sa o invat pe fata asta cum e sa traiesti si cum e sa simti adrenalina cu adevarat. Sakura intra trantind usa si accelerez cat pot de tare.
Sakura:
Dupa mai putin de cinci minute am ajuns la casa sau mai bine zis vila brunetului meu (de ce ii zic asa? Pentru ca eu chiar daca nu recunosc cu voce tare il iubesc!). Doamnee cata era. Da frate si eu am posibilitati si bani si tot ce imi doreste sufletelul, dar este exagerat de ceea ce se afla aici!
Avea un gard din fier forjat, o alee frumoasa cu brazi mari si umbrosi care duceau la un garaj gigantic in care intrau mii de masini. Bine, poate exagerez, dar sa fim seriosi era enorm. Pe partea cealalta a brazilor era o superba fantana arteziana inconjurata de toate natiile de flori posibile. De casa nici nu va mai zic era mare cat vezi cu ochii -defapt nu prea vedeai ca ea iti era orizontul- cu doua etaje vopsita in galben, dar nu acel galben tipator, ci un galben mai frumos, mai inchis care batea spre maro. Sa-i zicem un crem.
In spatele casei gaseai o livada imensa cu tot felul de pomi fructiferi printre care curgea un rau cristalin. Ici-colo zareai cate un leagan si cate o bancuta pe care te puteai aseza linistita relaxandu-te. Am intrat in casa, pardon vila si m-a dus la ultimul etaj. Acolo erau patru camere:a mea, a brunetului, a fratelui sau, care era superb, arata demential, dar nu arata mai bine ca Sasuke si camera lui Karin desigur (se putea sa nu?). La etajul unu stateau parintii lui, iar la parter era bucataria, livingul si dormitoarele angajatilor.
Urcam scarile si imi deschide o usa mare din lemn de cires. Ma asteptam la ceva cu mult albastru. In schimb mi s-a oferit o camera spatioasa in culori vii roz si mov decorata cu bun gust. Un pat mare cu baldachin mov, un sifonier gigantic in coltul camerei, un birou roz cu alte cateva chestii adica niste dulapioare si noptiere, veioze pe fiecare dulap si pe jos, peste parchetul lustruit, un covor imens amestecat in culorile ros si mov.
Ohh,da sa nu uit de plazma si sistemul homecinema cu totul demential. Ce sa zic? Eram incanta! Am fost si mai fericita sa vad ca am un balcon cu deschidere cu totul si cu totul superba, am fost atat de incantata incat i-am sarit de gat si eram cat pe ce sa-mi lipesc din nou buzele de ale lui,dar am evitat sarutandu-l pe obraz.
-Te las sa te relaxezi putin, dar la ora 20:00 p.m. sa fi la cina. Mamei nu-i plac intarziatii zise el cu un zambert jmecher pe fata.
"Acasa" mi s-a parut ca e cu totul si cu totul alta persoana. Este schimbat radical.Dau din cap afirmativ, apoi inchid usa scotand laptop-ul din geanta. Un pic pe mess, pe facebook si iata ca ora 19:30 p.m. a sosit si am inceput sa ma pergatesc. Am coborat chiar cu cinci minute inainte. Cina a fost linistita. Parintii lui Sasuke sunt de milioane. Doar ca "mama" a intrebat si de Karin, iar Sasuke i-a spus verde-n fata unde este. Nu a fost prea incantata. Dupa fata parea ca e cam iritata, insa nu a scos nici un sunet.
Dupa cina am plecat sa meditez asupra tuturor celor ce s-au intamplat in fundul livezii. Este noapte, si chiar deasupra copacilor care strajuiau livada plutea o luna plina enorma. Aceasta cernea o lumina de un albastru-argintiu destul de puternica incat sa arunce umbre facand totul sa para cufundat in apa. Impresie accentuata si de briza dulce care adia si facea firele mangaietoare de iarba sa-mi dezmierde picioarele goale cu miscari serpuitoare si involburate amintindu-mi de valurile ce se lovesc usor de mal. Acelasi vanticel imi inalta parul bogat si roz de pe umerii dezgoliti si simteam ca si cand mi s-ar fi plimbat o bucata de matase pe piele.
Stai! Stop cadru! Picioare goale? Umeri dezgoliti? Mi-am coborat privirea si parca si uitasem ca puram o rochie al naibii de scurta din piele de caprioara. Partea de sus avea un decolteu generos in forma de V, era cu spatele gol asa ca imi cobora in jos pe umeri lasand la vedere o portiune mare de piele (acum inteleg de ce Sasuke se holba la mine in timpul cinei mai ceva la masini straine). Rochia era superba alba, si impodobita cu franjuri, pene si scoici care parea sa scanteieze in lumina lunii. Pe suprafata ei erau raspandite margelute micute sub forma unor desene complicate de o frumusete nespusa.
Mi-am aruncat privirea imprejur in timp ce ma rasuceam si ma leganam in bataia vantului si mi s-a parut ca vad umbre licarind si viermuind ciudat in copacii uriasi. M-am oprit si incercam sa privesc cu ochii minjiti ca sa vad mai bine ce se petrece in intuneric.
La marginea livezii, printre umbrele aruncate de copaci , s-a materializat o silueta, Ii vedeam corpul pentru ca lumina lunii cadea pe contururile line ale pielii lui dezgolite.
-Sovai, dragostea mea?
La auzul vocii lui m-a strabatut un foir, iar un raset "malefic"a frematat printre frunzele pomilor.
-Ahh Sasuke, tu erai! M-ai speriat cumplit. Sa nu te mai furisezi niciodata asa ca te mananc! M-ai auzit? zic eu hohotind de ras.
Vine si se aseaza langa mine privindu-ma pofticios. Am stat acolo cateva ore zdravene, dar apoi m-a vazut cascand si si-a dat seama ca sunt obosita asa ca m-a condus in camera. Am facut rapid un dus, m-am aruncat in pijama si m-am varat sub patura.
Nu stiu cum se facu, ca pe la 2:00 p.m. m-am trezit cu Karin si cu un "iubit" de-al ei peste mine. Am tipat ingrozitor si eram buimacita. Habar nu aveam ce se petrece, dar dupa vreo zece secunde mi-am dat seama si nu mi-a placut de loc!
-Doamne, Karin,nebuno. Ce pusculita mea faci?Tu chiar ai inebunit de tot? Vrei sa ma strivesti? Sa ma omori cu zile sau ce?
-Nu e vina mea ca stai in camera mea. Iesi afara chiar acum!
-Ce-ai demento? Nu esti sanatoasa? Nu te uiti la tine ca esti beata matol? Ai incurcat camera, doar Sasuke a zis sa-ti arate casa mai inainte, dar ce, tu ai inteles? Nu!Acum iesi afara in acest moment. Pleca cu coada intre picioare, dar tot nu am putut sa dorm. De ce? Pai ea facea alea-alea cu paramatia cu care venise asa ca nu am avut nici o sansa sa dorm si eu un liniste si pace. Ma rog. Sa ma iertati pentru ce voi face in continuare, dar acea ora era imposibila pentru a judeca. Asa ca mi-am luat frumos perna si am zbughito direct in capatul holulul alias camera lui Sasuke. Intru fara sa bat la usa. El era inca treaz. Se uita ciudat la mine si imi zice:
-Ce cauti aici iepuras? Ce s-a intamplat?
-Pai Karin scoate niste gemete de te scoate din minti si pacrca aici nu se aude atat de rau, deci iata-ma.
-Ok, super, dar sa nu sforai.zise acesta razand.
Ii zambesc si eu apoi ma bag langa el in pat. Isi pune mana in jurul taliei mele zicand ca numai asa poate dormi, si intr-un final miracolul se intampla (dormim nu va ganditi la altceva) linistiti ca doi prunci, dar cine stie ce se va intampla peste noapte.
Asta a fst capitolul 7 si sper ca va placut.
Nextul il va aduce iubita mea SiSi
Bye-Bye
Localizare
acebook
Nr. mesaje
Reputatie
Subiect: Re: It's time for school...and love! 
Lun 31 Oct 2011, 20:47
Stare de spirit
Descrierea e buna, greseli ai avut dar na...daca ai zis ca nu-i corectat, atunci nu am ce comenta si chiar si asa, nu fac perte din comisie. Totusi, as vrea sa subliniez ceva: Nu este nevoie sa folosesti trei semne de exclamare, e suficient unul singur, ok?
Arata ciudat
Hobby-uri
imi place la nebunie capitolul apropo caci e S.U.P.E.R. 
Vreau next...te roog...
Ce cap de popandau am! 
...pentru ca profii acum s-au gasit sa ne spuna ca nu avem note si ne da teste unu' dupa altu'! 
orikum scz pt pm abia dupa am vzt cummun 
Am sa incerc maine sa scriu ceva la capitol, dar nu va promit nimic! 
