Capitolul 1:O noua poveste incepe


Era o dimineata frumoasa si insorita de primavara in capitala nipona. Soarele mangaia usor florile albe ale pomilor proaspat infloriti. Intreg orasul forfotea de neliniste inca de dimineata, dar nu numai oamenii ci si vietatile pamantului. Gandacei colorati urcau pe ziduri sa-si dezmorteasca picioarele, furnicile misunau pe jos bucurandu-se de caldura soarelui. In vazduh albinele zumzaiau de placerea parfumului florilor. Peste toata agitatia orasului, la periferia acestuia intr-o vila impresionanta, pe un pat cu baldachin mov, dormea o fata neasemuit de frumoasa. Parul ei roz si lung era ravasit pe perna mov. Doua dintre suvitele de par brazdau chipul alb si angelic al fetei. Pleoapele rozalii se sfarseau cu un rand de gene lungi negre si dese, care acopereau ochii adormiti verzi smarald ai fetei. Numele ei era Sakura si abia implinise frumoasa varsta de 17 ani. Deodata alarma unui ceas sparse intreaga tacere. Fata deschise ochii si opri ceasul. Se ridica in sezut si isi aminti cu stupoare ca vacanta de Paste se sfarsise. Se ridica, se duse la baie si isi facu siesta de dimineata dupa care merse la garderoba ei, isi imbraca uniforma de scoala si cobora la parter unde o asteptau parintii ei asezati la masa.
-Neatza mama, tata!
-Buna dimineata scumpo! Ia loc la masa si mananca ceva inainte sa pleci la scoala.
-Nu am timp mama, ma grabesc la scoala, trebuie sa plec, paaaaaaaaaaaaa!
Sakura isi lua geanta si iesi in fuga pe usa. Pe drum spre scoala auzii din spatele ei o voce cunoscuta.
-Heiiiiiiiii, Sakuraaaaaaaaaa! asteapta-ma te tog!
Rozalia se intoarse si isi vazu prietena alergand spre ea, prinzand-o din urma.
-Aaa, Hinata, ce faci?
-Buna, m-am gandit sa iti tin companie pe drumul catre scoala.
-Eiiiii...cum ti-ai petrecut vacanta? Intreba Sakura.
-Paiiii... nu mare lucru, mi-am petrecut Pastele alaturi de familie si a fost o adevarata plictiseala.
-Da si la mine tot asa a fost plictiseala totala, de abia asteptam sa ma intorc la scoala si sa imi revad colegii.
-Apropo de colegi, adauga bruneta cu ochii albastrii, stii ca o sa avem un coleg nou in clasa?
-Nu.Raspunse dezinteresata rozalia.
-Da, cica s-a mutata aici din Italia, si e dragut foc.
-Aha, putem schimba subiectul ca nu ma pasioneaza, zise rozalia putin iritata.
-Cum doresti.
Si uite asa din vorba in vorba ajunsera la liceu. Fetele intrara in clasa, si se asezara fiecare la banca ei. Nu dupa mult timpse suna de ora. La cateva minute dupa sonerie in clasa intra dirigintele. Avea parul gri, iar ochii caprui examinau fiecare elev din clasa. Imediat dupa el intra un baiat. Parul lui negru precum abanosul era aranjat tepi, iar pe frunte avea lasate cateva suvite rebele. Pielea lui era alba, iar ochii de un negru ce te conduceau intr-un abis fara iesire, erau incadrati intr-un rand de gene negre si dese.
-A XI-a B, faceti cunostinta cu noul vostru coleg, zise dirigintele, te rog sa te prezinti! Ii zise baiatului.
-Ma numesc Sasuke Uchiha, m-am mutat aici din Italia, imi plac putine lucruri, si detest multe. Si v-as ruga sa nu ma sacaiti prea mult la cap.Zise brunetul cu ochii atintiti spre clasa.
-Bine, acum te rog sa iei loc in a III-a banca de la geam, alaturi de domnisoara Haruno.Ii zise profesorul.
Brunetul porni spre banca indicata de profesor, si o privi putin dezinteresat pe Sakura, dupa care se aseza si incepu ora de istorie. Pe la jumatatea orei, Sakura incepu sa se uite plictusita pe geam, nestiind ca 2 ochi negrii o priveau.Sasuke o studia atent pe rozalie si deodata tresari si isi intoarse rapid privirea continuand sa fie atent la profesor.

Capitolul 2:Un semn bizar



Ora de istorie se sfarsi in cele din urma. Iar Sakura isi facu curaj sa ii vorbeasca lui Sasuke:
-Buna, numele meu e Sakura Haruno si ma bucur sa te cunosc! Zise rozalia, cu un zambet inocent pe fata.
-Buna, incantat de cunostinta. Zise brunetul inexpresiv, fara sa se uite la ea.
La auzul raspunsului rece, fata ramase fara cuvinte. Pauza trecu repede si se suna de intrare. Trecura 10 chiar 20 de minute, iar profesorul nu mai aparea.Neavand ce face rozalia prinse curaj sa ii vorbeasca lui Sasuke.
-Eiii...iti place aici la scoala?
-Nu prea.E prea multa agitatie pentru mine.Zise brunetul indiferent.
-Aha.
-Pot sa te intreb ceva? Zise baiatul privind indiferent inainte.
-Spune.
-De unde ai semnul acela pe gat? O intreba brunetul, privind tot inainte.
Rozalia isi duse involuntar mana la gat, si inghiti in sec.
-Aaaa... paiiiii... e un semn din nastere din cate stiu. E o stea, si eu cred ca stelele ar trebui sa poarte noroc. Zise rozalia cu un zambet pe buze.
Sasuke o privi, apoi adauga:
-Nu e o stea ci o pentagrama. Dupa care intoarse capul si zambi rautacios in coltul gurii "Crede-ma numai noroc nu o sa-ti poarte". Isi zise in gand cu privirea pierduta intr-un punct fix.
Ora se termina, iar restul orelor trecura pe nesimtite. Clopotelul suna de plecare. Sakura isi lua geanta si iesi din scoala. Merse ce merse si dorind sa mai scurteze din drum se gandi sa o ia pe scurtatura dintre blocuri. Ajuncand intre doua blocuri, simti cum cineva o urmareste. Rozalia incepu sa mearga mai repede, din ce in ce mai repede, ajungand sa fuga. Ne mai stiind cum sa scape, o lua din greseala pe o alta straduta. Fata alerga, si alerga, si la un moment dat a dat de o fundatura. Simtindu-se incoltita rozalia s-a intors cu fata, sa vada cine o urmareste. Atunci, dintre blocuri, iesind din intuneric vazu un baiat ce se apropia de ea. Chipul ii era scaldat in intunericul serii, iar rozalia nu isi dadu seama cine era urmaritorul ei.

super capitolele si ficul de asemenea

continuare

Ideea de coleg nou este destul de comuna, dar ficul asta pare interesant! Hai repede cu next-ul!

cum s-a mai spus , am intalnit adesea ideea cu colegul cel si astpet sa vad cum este restul ficului . Ai putea adauga mai multa descriere caci in cap II n-ai prea avut . Astept nextul bye

Capitolul 3:Un inger intunecat



Rozalia tremura toata, iar privirea ei ingrozita era atintita spre baiatul care se apropia de ea. Deodata observa ca acesta nu e singur, iar de dupa blocuri ieseau alti 4 baieti.Toti cei5 se indreptau spre ea tintuind-o cu privirea. Ajungand in fata rozaliei, unul dintre ei o lipi de zid punandu-si mainile de o parte si de alta a capului ei si o sorbi din priviri pe fata inmarmurita de frica, in timp ce ceilalti 4 radeau cu pofta.
-Ce cauta o papusica ca tine pe aici, pe strazile astea?Tu nu stii ce ar putea sa se intample? Zise brunetul care o lipise de zid cu un zambet batjocoritor pe chip.
Respiratiaii deveni greoaie si din ce in ce mai sacadata. Satenul isi apropie buzele de cele ale fetei, iar aceasta isi trase capul in spate din reflex. Baiatul se apropie mai mult, din ce in ce mai mult, lasand putin spatiu intre chipul lui si al rozaliei. Deodata se auzi o voce amenintatoare venind dinspre o alee intunecata.
-Lasati-o in pace. Plecati chiar acum de langa ea sau veti plati amarnic.
Toti cei 5 baieti se intoarsera inspre alee, iar in spatele lor rozalia cazu in genunchi, isi acoperi fata cu mainile, si incepu sa planga in hohote.
-Si ma rog cine ar trebui sa fii tu, si de cand ne dai tu ordine ce sa facem? Zise satenul cu tupeu.
Deodata de pe aleea intunecata, isi facu aparitia Sasuke. Ochii lui negrii akm erau rosii ca para focului si plini de furie.Facu cativa pasi in fata, iar printre buzele rosiatice scapa un marait amenintator.
-Am zis sa plecati acum! Dupa care un zambet malefic, din care se puteau observa 2 canini ascutiti si albi, ii aparu pe fata brunetului.
-Ne scuzati domnule, nu am stiut, zise satenul in timp ce el si ceilalti 4 se retrageau. Noi trebuiea sa plecam. Zicand asta toti o luara la fuga.
Sasuke se linisti, caninii i se retrasera, iar ochii lui capatara iar acea noanta de negru abisal. Se apropie de rozalie, care era inca in genunchi, cu fata ingropata in propriile maini, varsand siroaie de lacrimi, inspira si expira o data adanc si greu dupa care se lasa in jos in fata ei, si ii puse mana pe umar. La atingerea baiatului rozalia tresari, si isi ridica speriata fata inlacrimata din palme, si nu mai zise nimic, ci doar il privea in ochi pe brunet.
-Sakura esti bi..
Dar nu apuca sa termine propozitia, ca fata ii sari de gat imbratisandu-l, si incepand sa planga. La reactia Sakurei brunetul tresari, si ramase nemiscat, dar nu mult timp ca acesta ii raspunse la imbratisare si spunandu-i cu o urma de tristete in glas, ca totul va fi bine. Minutele treceau, iar in cele din urma Sasuke sparse tacerea.
-Gata Sakura. Ajunge. A trecut totul, hai sa mergem inainte sa se mai intample si alceva.
Sasuke se ridica si la fel facu si rozalia. Isi sterse lacrimile si porni spre casa impreuna cu Sasuke.

hmm...imi place capitolul , ai avut mai multa descriere dar mi se pare cam scurt capitolul
Sasuke e un fel de vampir ?...astept continuare sa vad ce se mai intampla

Sasuke e vampir? Wow... place la mine. Imi place capitolul. Descrierea este buna si se imbina frumos cu dialogul. Tine-o tot asa!

Mdeea toti cu wow de acuma in fine .....imi place orcum deci hai cu nextu

alice ma bucur ca ai postat si tu in sfarsit sper ca o sa te descurci cum teai descurcat pana acum spor la scris si ne vedem la scoala

alice vad ca ai hotarat sa pui si tu ficu pe un forum pana la urma oricum imi place si sunt mandra de tine asa acu ce pot sa spun ai o ortografie buna sper sa te descurci in continuare cum ai facut-o si pana acuma

Capitolul 4:Un vis, o pura realitate, un sarut



Iesira amandoi de pe aleele intunecate, si se indreptara catre casa rozaliei. Pana pe la jumatatea drumului, Sakura statu pierduta si absenta in gandurile ei, iar Saasuke se uita din cand in cand cu coada ochiului la ea. In cele din urma Sakura se hotara sa sparga tacerea.
-Cum ai...
-Nu conteaza. Uita.Tu te simti bine? Ti-au facut ceva?
-Ma simt bine, nu au apucat sa imi faca nimic.
-Bun. Zise brunetul putin crispat.
Nu dupa mult, cei 2 ajunsera in fata vilei Sakurei.
-Iti multumesc pentru ca m-ai condus si pentru...stii tu... ca m-ai salvat. Dar cum ai stiut...
Dar nu continua propozitia, ca observa ca brunetul se indeparta de ea. Rozalia il urmari cu privirea, pana cand acesta disparu in intunericul noptii, dupa care intra cu zambetul pe buze in casa. Isi saluta parintii si se duse direct la etaj, in camera ei. Isi facu un dus, se schimba intr-o rochita de noapte roz, si se baga in pat, adormind cu zambetul pe buze, spunand inainte de asta un singur lucru
-Sasuke.
Cam pe la miezul noptii, rozalia se intoarse cu fata spre geam intredeschizand ochii. Atunci dincolo de usa de sticla a balconului, vazu pe cineva. Se dadu jos din pat si merse pama la usa de sticla, si privi cu atentie cine era dincolo de ea. Tresari usor cand isi dadu seama ca acela era Sauke. Vantul ii adia prin parul negru precum noaptea. Ochii lui de onix scanteiau in lumina blandei luni, iar genele lungi si negre faceau mici umbre pe langa ochi. Fermecata parca de acel chip frumos, Sakura puse mana pe geam vrand parca sa-l atinga. In acel moment dincolo de usa, Sasuke isi puse mana in dreptul mainii fetei, parca vrand sa se impreune. Se uitau intens unul in ochii celuilalt. Intr-un gest involuntar, rozalia se frca la ochi. Cand ii deschise brunetul disparu ca o naluca creata de lumina lunii. Dezamagita, fata se intoarse in pat cu zambetul pe buze zicandu-si ca pentru sine:
-Doar un vis frumos.
Dupa care se pierdu dinou in lumea viselor.
A doua zi la scoala, Sasuke nu se prezenta la prima ora, facand-o pe Sakura sa se ingrijoreze. Dar rasufla usurata, cand il vazu pe brunet ca intra in pauza in clasa. Ii zambi usor rozaliei, dupa care se aseza in banca incepand ora de religie. Profesoara, intra in clasa si incepu sa predea. Pe la jumatatea orei profesoara termina de predat lectia dupa care scoase din poseta ei o sticluta cu apa sfintita. La vederae acesteia, Sasuke inspira adanc, facu ochii mari si tresari.
-Ma scuzati doamna, dar nu ma simt prea bine. Imi permiteti sa merg pana la bae. Zise brunetul cu ochii inca atiniti pe sticla.
-Bine mergi.
Trecura 10 minute iar Sasuke nu se mai intorcea
-Sakura dute te rog dupa el, si daca e nevoe dul la cabinetul medical. Zise profesoara putin ingrijorata.
-Bine.
Zicand asta rozalia iesi din clasa. Merse dea lungul coridorului, uitandu-se in stanga si in dreapta. Nimeni nu mai era pe hol. Ajunse in fata usii baii, dar nu vazu pe nimeni. Deodata cineva o apuca de mana, o trase in bae si o lipi de perete. Sakura, tresari umpic cand vazu ca cel care a lipito de zid era Sasuke.
-Dar parca-ti era rau. Zise rozalia putin inganfata.
-Ne. Doar am inceput sa ma plictisesc de ora.
Baiatul se apropie incet de rozalie si isi puse mainile de o parte si de alta a capului fetei, si o privi adanc in ochi. Sakura, se pierdu parca in ochii negrii ai brunetului ca intr-un labirint intunecat, si fara iesire. Inima incepu sa-i bata cu putere, si sa simta fluturi in stomac. Brunetul zambi strengareste in coltul gurii, dupa care isi uni buzele cu cele ale rozaliei intr-un sarut tandru, si pasional.

In sfarsit un sarut! Foarte frumos, imi place! Abia astept urmatorul capitol!

La fel Next Next Next!!!

primul sarut si o sa mai urmeze nu-i asa ? astept next-ul sa vad ce se mai intampla ! Bye bye !

ai pus urmatorul capitol ma bucur abia astept sa ne vedem din nou luni la scl si pune nextu mai repede ca vreau sa vad si eu ce se mai intampla peacolo

Crickett, da am citit si cartile din seria Twilight si am vazut si filmele aparute pana acum dar nu ma inspir deloc din ele. Cam 95% din ideile mele sunt originale.poop dolcik . Imi plac povestile cu vampiri foarte mult si de aceea am ales sa fac un fic cu ei (si poate deea visez numai bazaconii noaptea).


O draga mea stai linistita eu nu ziceam intr-un sens negativ acest lucru.De altfel acum mult timp postasem si eu un fic care culmea era tot cu vampiri si ma inspirasem din mai multe povesti +idei de la mine bla bla bla...si iesise ceva original,asa cum cred ca va iesi si la tine. De aceea abea astept contiuarea fic-ului tau .

Si in legatura cu "bazaconiile" visate noaptea,daca sunt despre vampiri si naruto sa stii ca nu esti singurfa care le viseaza ,mai ai un exemplu aici adica eu si sunt sigura ca suntem printre cei multi care au astfel de vise

Crickett lasa nu-i nimic se mai intampla ma bucur doar ca a fost un mesaj si nu un capitol pooop doolce

Imi place povestea si astept nextul cat mai repede..

Capitolul 5:Descoperiri sinistre (partea 1)


Minutele treceau. In cele din urma brunetul isi dezlipi usor buzele de ale rozaliei, isi puse mainile in jurul taliei ei, si o trase mai aproape de el. Rozalia, il privi in ochi si isi puse si ea mainile in jurul gatului baiatului. Se uitau intens unul in ochii celuilalt, si se apropiau din ce in ce mai mult unul de altul, fara sa isi dea seama. Fata ii mangaie buzele brunetului cu ale sale, dupa care il privi in ochi.
-Sasuke...
-SSS! Nu e nevoie. Zise brunetul cu o voce melodioasa, privind intens in ochii verzi ai Sakurei.
In cele din urma, fata sparse tacerea.
-Ar trebui sa ne intoarcem la ora.
-Da, ar trebui.
Ajunsi in clasa, fura intampinati de profesoara.
-Eiii... te simti mai bine?
-Da. Sigur. Am iesit afara, si am luat putin aer.
-Bun atunci, treceti amandoi in banca.
Orele trecura repede, iar clopotelul de iesire nu a ainarziat sa sune. Sakura porni inspre casa. Dupa nici 5 minute de mers, cineva o atinse pe umar. Intorcand capul speriata, se linisti cand realiza ca cel care o speriase era Sasuke.
-Aaa, Sasuke. M-ai speriat.
-N-am vrut. Imi permiti sa te conduc pana acasa? Intreba brunetul, cu un zambet pe buze.
-Mi-ar face placere.
Mersera ce mersera, si din vorba in vorba nu observara cat de scurt a fost drumul, si ajunsera in fata vilei rozaliei. Sasuke, o saruta pe Sakura de noapte buna dupa care pleca.Fata intra in casa, unde o asteptau parintii ei.
-Buna mama, tata.
-Buna scumpo. Vino te tog pana aici, ca trebuie sa vorbim ceva cu tine. Se auzi vocea mamei rozaliei din bucatarie.
-Sa intamplat ceva mama?
-Da. Eu si tatal tau vom pleca maine in zori in Europa, pentru niste afaceri. Vom fi plecati o saptamana, iar pe tine te rog sa fii cuminte, si sa ai grija de casa. Stiu ca pot sa am incredere in tine.
-Desigur mama, nu va faceti griji. Am sa am grija de toti. Zise rozalia increzatoare.
-Ma bucur ca ma pot baza pe tine.
Noaptea trecu in fuga, iar rozalia se trezi de dimineata, isi lua la revedere de la parinti, dupa care incepu sa se pregateasa incet de scoala. Ajunsa la liceu, vazu ca Sasuke o astepta in poarta, si intrara amandoi la ore. Ziua trecu pe nesimtite si sosi si ora de plecare. Cand iesi pe usa liceului, Sakura il vazu pe brunet stand rezemat de poarta, si asteptand-o.
-Hei, cand ai ajuns asa repede? Zise rozalia cu zambetul pe buze.
-Nu conteaza. Vrei sa ocolim umpic in drum spre casa, sa ne mai plimbam, sau trebuie sa ajungi direct acasa?
-Mi-ar placea, ca nu trebuie sa ajung la ora fixa acasa, fiindca parintii mei sunt plecati timp de o sa ptamana.
-Bine atunci, sa mergem.
Se plimbara printr-un parc, o luara pe o alee lunga pana la iesirea din oras. Trezita parca la realitate cand nu mai stiu unde se afla, rozalia incepu sa se uite speriata in toate directiile.
-Stai linistita, stiu unde mergem. Cred ca o sa-ti placa. Zise brunetul linistind-o.
Mersera ce mersera si ajunsera in cele din urma la un lac absolut mirific, inconjurat de copaci infloriti.
-WOW! E superb. Zise rozalia mirata.
-M-am gandit eu ca o sa-ti placa.
Dincolo de lac se putea vedea o despicatura destul de mare in pamant.
-Ce se vede acolo? Putem merge? Intreba rozalia entuziasmata.
-Nu putem merge. Asta ar insemna sa ocolim jumatate din lac, se intuneca si mai trebuie sa ajungem si acasa.
-Bine atunci. Hai sa ne intoarcem, dar imi spui ce este acolo.
Brunetul inspira adanc, si zise putin crispat:
-Aceea e o prapastie a pieirii. Orice traieste vesnic va muri acolo.
-Te tog nu mai vorbi de asta si hai sa mergem. Zise rozalia apucandu-l de mana pe brunet.

Capitolul 5:Descoperiri sinistre (partea 2)



Ajunsi inapoi in oras, o pornira spre casa rozaliei. Sasuke o saruta de noapte buna pe fata, dupa care pleca. A doua zi la scoala, rozalia observa ca brunetul ei e putin agitat, dar nu lua in seama acest aspect. Orele se terminara repede, ia rozalia vru sa plece acasa. Dar totusi lipsea ceva. Unde era brunetul ei? Se uita imprejur, dar nimic. Vazand ca nu e de gasit, se hotara sa plece singura. Seara se lasa apasator, iar norii se adunara gramada peste oras. Rozalia mergea incet, cu privirea in pamant. Deodata simti un srtop de apa in crestet. Si inca unul pe obraz. Si din ce in ce mai multe. Incepuse sa ploua. Fata grabi pasul, din ce in ce mai repede. Mergea, si se uita imprejur de vre-un taxi ceva, uitandu-se cand in stanga, cand in dreapta. Trecand pe langa un gang, facut de doua blocuri, mai intunecat se opri brusc. Ochii i se facura mari, iar respiratia i se opri. Intoarse incet capul parca mecanic, iar ochii umplandui-se de lacrimi, erau atintiti spre sfarsitul gangului. Dar oare ce se afla acolo de a inspaimantat-o asa tare pe rozalie? In fundatura dintre blocuri putin luminata, se putea vedea usor in lumina slaba a becului o balta mare de sange, in care stateau 2 oameni. Ambii erau asezati in genunchi. Unul dintre ei era o fata. Lumina se rasfrangea usor in pielea ei alba ca varul, iar ochii ei priveau in nestire catre cerul innorat, din care veneau stropi mari. Capul ei era dat pe spate, iar cealalta persoana ce se putea vedea, era un baiat cu parul negru.Acesta era si el in genunchi alaturi de fata, tinand-o cu mainile de ambii umeri. Capul il avea aplecat inspre fata, iar buzele acestuia, formau un oval pe gatul fetei. Din coltul buzelor baiatului, se putea vedea o dara de sange, ce picura in balta in care stateau. Deodata brunetul isi ridica capul, si-l intoarse putin intr-o parte, si ridica usor colturile gurii. Atunci printre buzele patate de sange, se ivira 2 canini albi si ascutiti.
Sakura ramase inmarmurita in dreptul gangului, privind speriata acea scena terifianta. Deodata tresari, iar un fior rece o cuprinse, si o facu sa tremure, cand isi dadu seama ca din profil, acel brunet semana leit cu Sasuke al ei. Acelasi par negru, aceeasi fizionomie. Pana si ochii semnau ca forma, si incadrati de niste gene lungi, dar nu si la culoare. Erau rosii precum sangele.
Atunci pe obrajii rozaliei, incepura sa alunece 2 siruri de lacrimi. Respiratia i se bloca, si isi departa buzele, parca vrand sa tipe. Dar nu mai avea putere sa faca asta. Intr-un gest disperat de frica, isi acoperi gura cu mana, si incepand sa fuga prin ploaie, varsand siroaie de lacrimi, ne vrand sa mai priveasca acea scena terifianta.
Ajunsa acasa, incuie usa si cazu in sazut, isi stranse genunchii la piept, si punandu-si capul pe ei, incepu sa planga in hohote. Cum era posibil oare ca brunetul ei sa fie un pradator al noptii. O creatura ce se hraneste cu sangele oamenilor.Cum putea sa fie el ,baiatul pe care il iubea, un vampir?
Noaptea trecu greu, si plina de siroaie de lacrimi, si suspine inecate de tristete, si de teama zilei de maine. Sakura, se trezi inca din zori si se pregati incet sa plece la scoala. Privirea ii era pierduta, iar gandul absent. Nu avusese o noapte prea buna, ci una plina de cosmaruri. In acea zi, la scoala Sakura incerca pe cat de tare posibil sa-l evite pe brunet.Se muta din banca, mutandu-se cu Hinata, evita cuntactul vizual cu el, iar in pauze il evita total. Orele se terminara, iar rozalia isi lua geanta si pleca, incercand sa mearga cat de repede putea, si uitandu-se din cand in cand inapoi.
Ajunsa insfarsit in fata vilei sale, Sakura descuie usa, dar cand dadu sa intre, cineva o apuca de incheietura mainii. Rozalia se intoarse sa vada cine a oprit-o. Tresari deodata, cand privirea ei se intersecta cu a brunetului.Acesta se apropie de ea, fortand-o sa se dea in spate pana cand simti cum este lipita de usa metalica a vilei.
-Sakura ce ai patit? N-ai vorbit cu mine toata ziua. Te comporti ciudat.