NaTy nAtY EvIl
Genin
Sex :   Localizare : PESTE TOT SI NICAIERI
 acebook : https://www.facebook.com/sabou.natalia?ref=tn_tnmn
 Nr. mesaje : 160
Puncte : 188
 Reputatie : 8
 Hobby-uri : imi place sa citesc , sa scriu si sa traiesc
 Stare de spirit : In love
 |  Subiect: Re: Ingerul noptii  Sam 15 Mar 2014, 21:08 | |
| In sfarsit am reusit sa gasesc , putin timp sa pot posta acest capitol , scz de intarziere si sper sa va placa Capitolul 14
Sakura p.o.v. :
Anabel a refuzat categoric sa-mi mai spuna ceva despre familia mea , dar am reusit sa patrund in camera mamei acolo i-am gasit jurnalul de cand era , ea insasi o adolescenta . Iar pentru moment chear daca nu aflasem prea multe , stiam destule , iar daca mama stia ceva despre secretele familiei la acea varsta cu siguranta voi afla de aici.
Cobor rapid scarile cu ochi in lacrimi si o trag pe Alex dupa mine , acum mai mult ca niciodata aveam nevoiea disperata sa ies odata pentru totdeuna din casa aceea blestemata . Bartrana iese dintr-o camera si se indreapta grabita catre mine . Eu nu spun nimic si doar trec fulgerator pe langa ea , ignorand-o , nu mai vroiam sa vorbesc cu ea acele cuvinte pe care le spusese despre familiea mea ma bulversau si mai tare .
Gandul ca familia mea nu ar fi ceea ce credeam eu pana atunci era naucitor , mintea mea nu putea accepta aceste lucruri , era prea greu , aproape inposibil . Am ieit aproape alergand din casa , desi batrana strigase sa ma intorc , nu aveam de gand sa o fac , sub nici o forma . Taxilul inca ma astepta desi totul a durat cateva ore , dar am spus sa o faca si vad ca nu sa miscat din loc . Am urcat in masina prabusindu-ma pe scaunul din spate cu ochi in lacrimi , Aleca a venit dupa mine si cred ca era speriata , nestiind ce se intampla defapt cu mine . Pe drumul de intoarcere , mintea mea era atat de incarcata incat imi exploda capul , nu am luat pe nimeni in seama desi , fata ma intrebat de cateva ori daca sunt bine .
Era vina mea ca am vrut sa aflu mai multa , iar acum nu mai stiam ce sa cred . I-am spus soferului sa ma duca intr-un parc , aveam nevoie de liniste si mai ales sa fiu singua , ajungand acolo i-am data Alecai bani necesari pentru a plati taxiul si i-am spus sa mearga direct acasa si mai ales sa nu spuna nimani unde sunt , nu vroiam sa ma vada nimeni asa , cu atat mai putin Sasuke , desi in aceste momente aveam nevoie de el mai mult ca oricand .
Sasuke p.o.v. : Lucrurile au luat o intorsatura ciudata in cartierul in care de cativa ani eu mentinusem echilibrul . Acum totul era cu susul in jos , nimanui nu-i pasa de nimeni si fiecare facea ce vroia , iar asta nu era ceea ce vroiam eu . Cred ca am facut o gresala cand am plecat , fara mine acest loc se darma pe zi ce trece tot mai mult .
Si totusi simteam ca locul meu nu mai e de mult aici , ca nu mai sunt la putere , ca nu mai vreau sa fiu la putere , aveam alte probleme si alte prioritati acum , dar asta nu inseamna ca nu o sa fac putina ordine pe aici . Sasori era puternic si demn de incredere , dar in fata lor tot un bogatasi din zona rezidentiala ramanea , ceea ce este un dezvantaj caci nu-l vor asculta , nu-l vor vedea nicodata ca pe un lider . Iar eu am plecat lasandu-i de capul lor , ceea ce pentru ei inseamna tradare . Nu stiu cum o voi scoate la capat ,dar sper sa reusesc .
Stau la masa mea obisnuita impreuna cu Sasori si inspectez locul , multi dintre fosti mei oameni erau acolo , uni veneau si ma salutau alti ma priveau din departare . Roscatul vorbeste singur de ceva vreme , dar nu-mi pasa , stiam ca am distrus totul , si nu aveam timpul necesar sa repar lucrurile , si de asemenea nu aveam pe nimeni sa o faca in locul meu . Deodata imi suna telefonul , initial nu am vrut sa raspund , deoarece am vazut numele Aelcai pe telefon ,insa suna insistent . Catadicsesc si raspund intr-un final , si imi spune ca Sakura nu e deloc bine si ca are nevoue urgent de mine , dupa cele auzite , ii spun prietenului meu ca ne vedem disera si pornesc alergand catre masina mea , adica a lui .
Nu am inteles ce a vrut sa spuna , varamea dar daca printesa mea are nevoie de mine voi fi acolo mereu pentru ea , ca un umil slujitor ce sunt . Pornesc spre parcul central , caci acolo mi sa spus ca o gasesc , desi era cam greu pentru ca parcul e imens .
Ma ingrijoreaza , si eu nu ma ingrijorez pentru nimeni , nu vreau sa i se intample nimic e prea importanta pentru mine ca sa o pierd . Ar fi ca si cum m-asi intoarce in intunericul in care am trait pana acum .
Nu dupa mult timp ajung insfarsit la locul cu pricina parchez si fug spre intrarea in parc , cred ca pe drum am dat peste cel putin cinci oameni , dar sincer chear nu-mi pasa , vreau doar sa o gasesc si sa ma asigur ca e in regula . Dupa cateva minute de cautare o gasesc ghemuita pe o banca de langa lac , imi dadeam seama ca plange , oare ce sa intamplat , ganduri haotice imi trec prin cap si-mi imaginez tot felul de scenarii din ce in ce mai urate , si cu siguranta exagerez , si mai rau nu-mi sta in obicei . Ma asez cu grija incercand sa nu ma simta dar e cam imposibil , deoarece odata ce m-am asezat ea isi intoarce rapid capul si cand ma vede incepe sa planga mai tare , nu stiam ce sa fac , vroiam cu disperae sa o iau in brate si sa fac orice ca sa nu o mai vad asa . Intr-un final hotarasc sa ma apropiu si imi incolacesc stangaci , ca nicodata , bratele in jurul corpului ei micut , iar ea nu face alceva decat sa-si ingroape fata in pieptul me si sa planga in continuare .
Ramanem asa aproape jumatate de ora fara sa ne spunem unul altuia nimic . Nu vroiam sa ma desprind de ea , dar era nevoie , trebuia sa aflu ce sa intamplat , si cred ca ea are nevoie sa se descarce asa ca o indepartez putin si ii iau fata in maini astfel incat sa ma poata privi in ochi . Insa instinctiv ea isi lasa privirea in jos incercand sa ma evite cu orice pret , dar nu o las tinandu-i in continuare capul in causul maini astfel incat sa nu aiba o alta optiune decat sa ma priveasca in ochi.
- Daca nu imi spui ce se intampla nu am cum sa te ajut , si vreau cu disperare sa fac asta pentru ca nu suport sa te vad asa , e …
- Iarta-ma , dar nu stiu ce sa iti spun , simt ca de un an si jumatate incoace totul se darma in jurul meu , familia mea nu mai e ce a fost , nu l-am mai vazut sau vorbit cu tata de sase luni , bunici mei sunt mai mereu plecati , iar daca nu ar fi Gaara as fi complet singura , mama sa sinucis fara nici un motiv , iar acum ca am incercat sa aflu ceva despre ea aflu ca familia mea este blestemata sau ceva de genul , si ca numic din ce stiu eu nu este asa sau nu este destul , am niste vise ciudate din care mai mereu ma trezesc ranita , sunt indragostita de un tip ciudat si depre care nu sti altceva decat ca are o familie grozava si un unchi ,cred . Vrei sa coninui ?
Nu mai zic nimic , vedeam ca trece prin momente mai grele si nu stiam ce sa spun , avea in totalitate dreptate in privinta mea deorece eram un ciudat si mai mult de atat un monstru , dar ea nu stia , dar daca decizia mea este sa raman langa ea va trbui sa-I spun tot adevarul , dar mi-e teama de reacti ei si mai tare de respingere, pentru prima data in viata mea imi era teama sa fiu respins .
Nu peste mult timp , ea pune capat tacerii , printr-o intrebare pe care sincer nu ma asteptam sa o puna , sau cel putin nu acum .
- Sasuke , esti … om ? Am ramas mut acum ce ar trebui sa ii spun , ca sunt pe jumatate inger , si ca pe deasupra , mai am in mine spiritual unui inger cazut insetat de sange care incearca sa puna stapanire pe mine , si daca ar face-o as putea face pamantul sa devina o amintire . Dar nu , nu pot sa ii spun asta nu acum .
- Daca nu as fi ce ai crede despre mine ? M-ai ura ?
Opservasem ca mintea ei era plecata departe incerca sa proceseze totul , iar eu nu puteam sa scot nici un cuvant . Ce puteam sa spun , si asa imi faceam o mie de scenarii in minte si defapt nu faceam alceva decat sa ma torturez psihic gandindu-ma la un posibil raspuns si de asemenea asteptam cu nerabdare raspunsul ei care nu mai vine . Printre miile de ganduri o aud soptind
- Nu …stiu , nu stiu daca te-as putea ura chear daca ai fi ucis un om .
Eram uimit de ceea ce a spus , dar eu nu eram un criminal obisnuit care ucide , fuge si intr-un final este prins de politie si condamnat la cativa ani de inchisoare . Eu nu am ucis pe nimeni si nici nu vreau sa o fac , dar mai exista un alt eu care isi doreste din tot sufeletul sa bea sange , si de asemenea nici nu stiu cat il pot tine in frau , cand va hotara ca nu mai are rost sa-si piarda vremea cu mine , fiind o cauza deja perduta si isi va arata colti prin mine luandu-mi locul definitive . Oare poate face asta ? Caci daca da ar fi un adevarat dezastru .
- Sasuke unde esti , de ce nu zici nimic ? o aud strigand la mine sa o iau in seama , deoarece trecuse cateva minute decand procesam imformatia primita de la ea .
- Nu , nu sunt om sau cel putin nu in totalitate , nu sunt nici vampir sau varcolac , daca la asta te grandesti chestiile nu exisa , sunt mituri , cred .
O vad zambind la ultimele mele cuvinte . Si era minuat sa vad asta la ea in acest moment. Isi lasa capul usor pe umarul meu , impleticindu-si degetele suptiri cu ale mele si in nici un moment nu ma intreba ce sunt , si nu stiu de ce , poate nu vroia sa faca presiune asupra mea sau pur si simplu se vede ca nu sunt pregat sa spun asta inca .
- Nu vrei sa-mi stii adevarata identitate daca o pot numi asa , adica ce fel de monstru sunt ?
Se uita la mine de parca nu stiu ce lucru urat am spus .
- Sa nu mai spui asta niciodata , tu nu esti un monstru , esti ingerul care a fost trimis in locul mamei sa ma iubeasca sis a aiba grija de mine , si daca faci si tu un lucru genul , sa te sinucizi , sau alte dinastea, sa stii ca vin dupa tine , pe tine nu te voi la sa sa pleci asa usor . Si da , vreau sa stiu ce esti , dar nu am sa te oblig sa-mi spui asta , o sa o faci cand vei fi pregatit , cand vei simti nevoia sa imi spui , pana atunci nu vreau sa o faci .
- Eu sunt un inger … sau ma rog pe jumatate , de fapt sunt un nefilim . Povestea nu se termina aici , dar cealata parte nu pot sa ti-o spun acum .
- Serios ? Si de ce nu ai 3 meri ? nu e correct vroiam sa vad un urias macar o data in viata.
- Pe bune ? O sa faci glume pe seama mea in loc sa fii socat de ce tocmai ti-am zis .
Nu a mai spus nimic doar mi-a zambit si si-a apasat buzele peste ale mele in semn de ” imi pare rau ca nu sunt cum crezi tu” . Eram fericit ca am reusit sa-i spun macar o mica parte din ceea ce insemn eu , si de asemenea ca nu mi-a reprosat ca nu-i spun tot adevarul si ca din contra a reactionat foarte bine .
Ultima editare efectuata de catre NaTy nAtY EvIl in Sam 12 Iul 2014, 12:07, editata de 1 ori |
|
Raluca :D
Chūnin
Sex : Varsta : 28
Localizare : Oradea-Bihor
acebook : Raluca
Nr. mesaje : 583
Puncte : 647
Reputatie : 66
Hobby-uri : Mai multe :)
Stare de spirit : Happy
| | Subiect: Re: Ingerul noptii Mar 29 Apr 2014, 21:35 | |
| Hei  Mersi de anunt si scuze ca vin atat de tarziu cu comm'ul,  dar scoala asta nu prea mai imi lasa timp de nimic  Revenind la capitol, ma bucur ca Sasuke i-a spus adevarul Sakurei despre identitatea sa chiar daca este doar pe jumatate si imi place si reactia ei  sincer ma asteptam sa fie socata sau sa sara de pe acea banca, dar nu, ea face glume pe seama lui. Desi mai bine ca a reactionat asa O singura chestie as vrea sa te rog, ai putea avea putin mai multa grija la greselile de ortografie pentru ca ingreunezi cititul cu ele. In rest totul e OK ~Sayonara~  |
|
*
sper sa nu plece prea repede din Tokyo(parca acolo sunt) , sau cel putin pana afla adevarul despre mama ei 
