Cap 1

Pleoapele mi se deschid facand lumina celor doua puncte negre ale ochilor.Privesc in jur.Inconjurat de patru pereti albi, stau intr-un pat de spital invelit pana-n gat tremurand din cand in cand.Din spatele unei usi care probabil duce la holul principal aud cateva voci care vorbesc pe un ton destul de ridicat:
-Va rog ,domnule doctor, aveti grija de el!! Il vreau intreg acasa!
Mama. Ea era sigur. Numai ea isi facea intotdeauna asa multe griji pentru mine. Schitez un zambet cand imi apare imaginea ei in minte.Lucrul cel mai ciudat era ca nu-mi aduceam de nimic aminte altceva. INGROZITOR.Inchid ochii inapoi si ma cufund intr-o stare destul de linistitoare.
Deschid ochii iar.Aceiasi patru pereti albi.Desi ceva parea ciudat.Stateam in picioare si eram singur,singure intr-o incapere fara usi, fara ferestre sau orice altceva prin care as fi putut iesi.Era luminata puternic desi nu exista nici un bec in acea camera.Deja ma alarmez.Privesc in toate partile.Nici o iesire.Incep sa alerg de colo pana colo.Nici macar nu reusesc sa ajung la vreo unul dintre pereti.Se indeparteaza.Sunt intr-un univers in care totul e ALB. Cad in genunchi exasperat.O cale..o cale de iesire de as gasi...In fata mea lumina e din ce in ce mai puternica si, nevoit de situatie, imi tin paravan la ochi antebratul.Cu greu disting o silueta marunta si supla.O fata.Avea ceva aparte. Se apropie de mine.Avea aripi.Aripi imense, pufoase si ALBE.
-Trebuie sa te trezesti!Vocea ei suava si calda imi zgudui corpul si mintea. Voi fi, de acum inainte, alaturi de tine.
Imi intinde mana.O prind stangaci iar pielea ei fina imi provoaca un tremur. Ma ridic cu ochii mijiti dar cu un zambet marunt pe chip.Si EA imi zambeste.
-Deschide ochii, Sasuke!
Ma trezesc brusc.Privesc in jur. Aceiasi pereti albi ai spitalului.Doua maini cade imi tineau mana stanga.O fiinta bruneta ca si mine imi zambea fericita. In dreapta statea un barbat cu acelasi zambet pe fata.
-Sasuke,dragul meu, te-ai trezit!! ohh..cate griji mi-am facut pentru tine! Am crezu ca te pierd! spuse mama printre lacrimi si sughituri imbratisandu-ma.Ii raspund cu aceeasi caldura la imbratisare.O iubesc dar ceva imi spune ca nu ea era fata din visul meu, daca pot sa-i spun vis..
-Iti amintesti ceva din ce s-a intamplat inainte de accident?ma intreaba.
Accident? Ce accident? Fata ei se intuneca putin citindu-mi probabil nedumerirea.
-Ai fost implicat intr-un accident cu motocicleta in timp ce te indreptai spre casa de la antrenament...zise ea nesigura.
Acum imi amintesc! Ma intorceam de la antrenamentul de baschet si , plecand din fata semaforului care tocmai isi schimbase culoarea sa ca sangele in cea ca iarba proaspata, o decapotabila gri metalizat vine in tromba din stanga si ma ciocneste aruncandu-ma la 2 m distanta. Inchid ochii cand imi amintesc.Incep sa transpir si sa tusesc inacandu-ma cu cuvintele.Duc mana la piept simtind acolo in junghi ca un cutit.Imi vad parintii alarmandu-se si chemand un doctor.Intorc privirea spre fereastra.Mici fulgi albi erau luati de vant.Stai! NU erau fulgi.Erau...pene!!?
-Va rog sa iesiti! Ne ocupam noi de el!
O aud pe mama plangand.Apoi negru.Ba nu, ALB.Doua maini ma inconjoara de la spate si simt un miros de cirese ce-mi inunda caile nazale.Intorc putin privirea si vad...doua aripi ALBE cu mici noante de roz pal la varf!..
-Ti-am spus ca voi fi langa tine!
Aceeasi voce suava!Nu mai vreau sa plec de aici!


scuzati-mi gerselile de ortografie, neatentie si exprimare sper sa va placa

ms pt incurajare si critici

Cap 2

Nici nu intru bine in casa ca sunt luat cu asalt cu intrebari si imbratisari. Nu cred ca am primit atat de multe strangeri in brate in viata mea cat in astea ultime 5 luni cat am stat in spital!! Itachi si Hinata, fratele si sora mea, fusesera plecati intr-o ,,mica,, excursie cu clasa de jumatate de an.Banuiesc ca si-au facut nenumarate griji in privinta mea si nu prea le tihnit vacanta, insa ar fi trebuit sa se astepte la asta.Doar eu sunt fratele lor.
Merg pe hol spre camera mea.Deodata mi se pare ca holul e tot mai lung, nu se mai termina.Imediat ce i-au contact cu patul ma trantesc in el usurat.Simt o mica durere ce imi strabate muschii spatelui.E clar!Inca nu pot face chiar orice imi doresc.Oftez!Saptamana viitoare va trebui sa ma intorc la scoala.Ma bucur in schimb ca o parte dintre colegi nu m-au uitat inca si m-au mai vizitat cat timp am fost internat.E deja sase fara un sfert si banuiesc ca mama s-a apucat sa pregateasca cina.Ma ridic greoi si ies in gradinita cu flori a Hinatei.I-a placut intodeauna mireasma florilor si de aceea parintii i-au dat un locusor in gradina din spatele casei sa si-l aranjeze asa cum ii pofteste inima.E un loc foarte frumos.Inainte de accident veneam aici toti trei si jucam carti sau ascunsa.De cele mai multe ori Itachi pierdea, desi e cel mai mare.
Amintirile imi aduc pentru moment zambetul pe buze.Aud glasul mamei care ne cheama la masa.
-Ia zi,fratioare, nici o asistenta mai dulce si mai tinerica nu te-a bandajat macar o data?
-Itachi! se rasteste mama zambind.
-Daca imi aduc bine aminte era una care tot venea seara si curata salonul cu mopul.Putin cocosata,pistruiata si cam fara par.A da! A intrebat de tine!
-Foarte amuzant,piciule! zice furios.
Toti radem in hohote de el.Deodata simt dureri acute in stomac si incep sa tusesc.Mama se ridica repede si vine langa mine.Totul era din ce in ce mai in ceata.Simt mainile tatei si fratelui meu cum ma ridica.Apoi pauza!ALB!Ma inteb daca de fiecare deta cand voi lesina voi ajunge tot aici.Lumina devenea tot mai puternica.Vine EA.Ma imbratiseaza.Ma indepartez un pas sa o privesc si ma inec in ochii ei verzi.
-Cine esti TU totusi?
EA zambeste cald.
-Ingerul tau pazitor!
Cineva imi arunca un castron cu apa rece pe fata.Deschid ochii si ma ridic in capul oarelor.Cine altcineva decat Itachii!
-V-am zis eu ca asa se va trezi,zise el plin de sine.Ma ridic din pat ud,ii arunc o privire din care el intelesese ca a facut o greseala colosala si incepe sa fuga iar eu din urma lui.
-Sasuke!Stai locului sa nu cazi iar! se aude in departare vocea ingrijorata a mamei.
EU, nici o treaba.Fug in continuare dupa el pe scarile spre etajul unu.In alergatura mea dau peste tava Hinatei pe care avea un pahar cu apa si o ud toata.Saraca Hina! Probabil mi-l aducea mie.
Itachi se impiedica.Acum e sansa mea!Cea mai mare tortura pe care i-o poti aplica lui e gadilitul.Face crize de ras cand cineva il gadila.Si,bineinteles, asta si am de gand sa fac.
-Doar n-o sa ataci pe cineva care este la pamant nu, piciule?!Ai si tu un pic de demnitate, cred!spune el printre gafaieli.
-Lasa-ma pe mine cu cavalerismul tau! Si eu eram intins cand m-ai udat, asa ca sah mat!
Si incepe razboiul!


scuzati-mi gerselile de ortografie, neatentie si exprimare .Sper sa va placa

Hei ma bucur ca am intrat aici sa-ti citesc ficul... owww e very sweetheart si foarte comic, mai ales... Aly te pupa si te astept in continuare cu un nou capitol

Hello Ky!
ador ficul tau(fraze noi nu prea imi vin in minte )
ce pot sa zic astept capitolul urmator,dar am si eu o cateva intrebari:
1.e fic sasusaku?
2.daca e sasusaku,atunci cum vor putea fi impreuna sasuke si sakura(pt. ca sakura e inger si sasuke om normal,dar am o vaga banuiala vazand titlul ficului tau )
asa ca...
didi te pupa
ja ne!

Surprize surprize! Ai sa vezi cum vor putea fi impreuna cat de curand!!

ui ui cat de dragut e abea astept nextu si sakura e ingerul lui pazitor?
ca asta chiar as vrea sa aflu