Mda .... dupa un car de ani , apar si eu intr-un final cu nextul . Imi pare nespus de rau ca v-am lasat sa asteptati atat de mult , va rog din inima sa ma iertati . Nu stiu daca dupa aceasta lunga absenta imi veti mai citii ficul , daca nu , cu va invinovatesc . Daca il veti mai citii , va multumesc mult de tot . Acum ca a sosit vacanta , voi incerca sa pun nexturile mai des si va pormit ca in functie de cum se vor strange comurile , veti primii nextul . nu am sa va las sa asteptati mai mult de o saptamana dupa unul . Deja m-am lungit , asa ca , fara alte cuvinte : Lectura placuta .


Capitolul 6
Partea I

Scurgându-se încet cu fiecare secundă , orele nopţii au trecut . Clepsidra a vărsat fiecare firicel delicat de nisip în capătul golaş ce aştepta cu mare nerăbdare să fie şi el plin . Să se simt stăpân peste firavele molecule de praf , avăndu-le sub comanda sa . De el depindea fiecare lucru , scurgerea timpului nu putea avea loc fără voinţa sa . Stropii de întuneric revărsaţi pe bolta cerească , sunt şterşi încet , încetându-şi existenţa . Timpul lor s-a scurs şi a sosit momentul în care trebuie să îşi ia adio de la guvernare . Sunt detronaţi şi alungaţi , în urma lor sosind măiestrul soare , luminând calea fiecărei forme de viaţă existente .


Razele sale domnesc peste câmpii , peste dealuri , peste oraşe , dăruind căldură şi aducând la viaţă speranţa de mult uitată . Ultimii stropi de ploaie se preling cu delicateţe şi atenţie pe firicelele de iarbă . Notele suave ale călătorilor cerului , împăienjenesc natura . O briză rece şi plăcută îşi face simţită prezenţa . Abisul fără de sfârşit al nopţii , a luat sfârşit , în urma sa sosid , un albasru pur şi delicat , însă la fel de puternic precum o mie de soldaţi . Nimic neobişnuit , nimic nou , totul este monoton . Perdeau cetifelată precum micuţii vestitori ai primăverii , se lasă purtată de o adiere caldă şi uşoară .


Printre ceaceafurile albe , adânc îngropat în fineţea lor , se putea găsii un chip de porţelan . Ochii îi sunt închişi , iar somnul o îmbracă . Buzele rozalii te torturează , indemnândule să le simţi atingerea blândă şi ruşinoasă . Suviţele rozalii sunt răvăşite pe perna de un alb imaculat . Liniştea şi puritatea predomină acea încăpere , limitată de patru pereţi , precum petalele de violete. Era atât de plăcut , atât de frumos , o dorinţă arzătoare de a continua la nesfârşit îşi făcea simţită prezenţa fără vreo problemă sau regret . Părea o eternitate deşii trecuseră doar câteva secunde . Un zgomot asurzitor întrerupse toată acea frumuseţe cerească .


Uşa camerei sale fu trântită violent , pe ea făcându-şi apariţia precum o tornadă , sora sa geamănă . Se aruncă în pat peste mica şi delicata floare de cireş , pe care , dacă ai cunoaşte-o cu adevărat , nu ţi-am putea crede că cineva atât de gingaş şi atât de blând , poate fi atât de puternic . Uneori lucrurile la care te aştepţi , apar din locuri neaşteptate . Se aruncă violent în aşternuturi , treztindu-şi sora şi aproape doborând-o pe podea . Entuziasmul şi nerăbdarea Sayei puteau fi citite precum o carte deschisă pe chipul său . Vocea puternică ce trăda fericirea din sufeltul fetei , răsună puternic în încăpere .

- La mulţi ani , Sakura . exclamă voioasă .

Pe chipul sculptat cu atenţie al Sakurei se putea observa confuzia . Nu înţelegea ce se petrece , însă ca o străfulgerare venită din senin , îşi amintii . Era ziua sa , defapt ziua lor de naştere . În această zi splendidă , cele două fete împlineau încântătoarea vârstâ de 17 ani . O fericire puternică îi cuprinse inima , însă un singur moment , o singură revărsare de nisip , a fost suficient de puternică pentru ai şterge zâmbetul venit din inimă şi înlocuindul cu unul fals , fără vreo valoare .


Urala pe care o primise în dar de la sora sa , îi fu oferită şi Sayei . Dintr-o singură respiraţie , Saya îşi informă sora de petrecerea ce avea să aibă loc în cinsetea celor două surori şi îi dete Sakurei o punguţa frumos colorată , indicându-i să poarte conţinutul la petrecere , părăsin camerea la fel de repede precum sosise . Inima micuţei făpturi ce fusese lăsată în urmă , începuse să bată mai tare şi mai tare , accelerând pulsarea sângelui în întrec corpul . În gâtul său firav se formase un ghem ce îi oprea respiraşia . Cu fiecare secundă simţea că se sufocă . Neliniştea o cuprinde şi mii de întrebări îi zburdau fără oprire prin minte . Corpul începu să tremure involuntar , dându-şi seama că ceea ce simţea ea cu advărat este un sentiment binecunoascut de către oamenii , şi anume teama .

Teama de a fi respins , teama de a fi batjocorit de persoanele din jur . Îi era teamă de cea ce s-ar putea întâmpla la petrecere . Nu îţi dorea să participe la acest eveniment , lipsit de importanţă în ochii săi ,dar nu avea de ales . Era nevoită . Nu îşi putea lăsa singură sora şi să se retragă în lumea sa . Îşi duse mâna la piept şi trase puternic o gură de aer . Cu paşi mărunţi se îndreptă către dulapul său din lemn , scotând cu atenţie din interiorul său nişte haine . Se pregătii , iar apoi coborî în bucătarie , unde se aflau toţi membrii familiei .

Saya şi tatăl ei erau aşezaşi la masă , în timp ce mama lor pregătea micul dejun . Fata se aşeză cuminte pe locul său , fără a scoate un singur sunet .

- La mulţi ani , Sakura ! rostii tatăl acesteia .

Rămăsese incremenită , privirea fiindu-i aţintită către locul de unde provenea sursa sunetului . Ochii săi de un verde crud se măriseră considerabil . Era uimită . Pentru prima dată , tatăl ei şi-a adus aminte de ziua sa de naştere . Un sărut dulce şi blând pe frunte , o făcu să îţi îndrepte privirea către persoana care il oferise . Dădu de doi ochii calzi şi blânzi , ochii mamei sale care îi aşeză mâncare în faţă , luând loc la masă . Fetei nu îi venea să creadă , pentru prima datâ de când nu mai era copil , părinţii săi îşi aduseseră aminte că este şi ziua sa de naştere .


Cristale albastre încercau să evadeze din lăcaşul ochilor săi , însă nu le era permisă o aşa faptă . Zâmbii fericită şi îşi continuă micul dcejun . Îşi luă la revedere , iar după ce ghiozdanul se afla pe umerii săi , plecă către şcoală . Drumul păruse atât de scurt , având în vedere că gândul sâu era plecat departe , amintindu-şi micuţa întâmplare ce avusese loc în această dimineaţă . Trupul era cald , iar sufletul său zâmbea puternic . Chipul său de înger radia de fericire . Poate a fost un simplu gest , însă ei , aceste gesturi care sunt considerate micuţe de către oameni îi aduceau fericirea .


Aprecia fiecare gest , fiecare cuvânt şi fiecare întâmplare fericită ce avusese loc în viaţa sa până în momentul de faţă . Intră pe poarta larg deschisă a şcolii şi străbătu drumul până în clasa sa . Gălăgia infernală si deranjantă îşi făcea cu uşurinţă simţită prezenţa . Îşi făcu loc pe uşă şi se aşeză cuminte în banca sa . Locul de lângă ea era liber , fapt ce însemna că Sasuke încă nu sosise . Privea pierdută dansul petalelor micilor flori , fiind absentă la tot ce se întâmpla în jurul său . Chicotelile se auzeu puternic , însă era prea pierdută pe marea sa nesfârşită de gânduri .


Tresării brusc când simţii prezenţa unei persoane . Îşi desprinse privirea din " tabloul " ce i se înfăţişea. Era nimeni altul decât Sasuke . Îi zâmbii vesel şi îl salută , gesturi pe care le-a făcut la rândul său şi el . Un fulger îi străpunse mintea fetei şi îi amintii de jacheta brunetului . O scoase cu grijă din ghiozdan şi o oferi politicos , mulţumindu-i pentru gestul amabil pe care îl făptuise . Sauke o luă , insă pe chipul său apăru o oarecare dezamăgire . Îşi plecă privirea în podea şi o întrebă :

- Sakura .... de ce nu vrei să mă aproprii de tine şi de ce eviţi atât de mult acest subiect ?

Fata îşi plecă privirea , evitând un contact vizual cu acele mărgele întunecate . Nişte mărgele întunecate pentur un preot al întunericului şi totuşi care exprimă atâta căludră .

- Răspunde-mi , Sakura !

Vocea puternică a brunetului îi răsuna în urechi , dar tot nu îi putea răspunde . Simţea cum privirea lui este aţintită asupra sa , însă nu putea să dea ochii cu ea . Încerca să zică ceva . Buzele sale rozalii se întredeschiseră , însă până să rostească vreun cuvât Saya îşi făcuse apariţia .

- Sasuke , astăzi este ziua noastră , iar diseară dăm o petrecere şi trebuie să vii şi tu neapărat ! exclama veselă Saya .

Acesta afirma din cap şi îşi îndreptă atenţia asupra Sakurei . Clopoţelul începu să răsune precum un nebun pe holurile fără de sfârşit . Era o zi obişnuită şi plictisitoare . Profosorii îşi predau lecţiile , iar elevii erau pe jumătate adormiţi . Razele soarelui se reflectau alene , iar orele păreau să nu se mai scurgă . Cu mare greutate se termină încă o zi plictisitoare de şcoală .



Bătăiele inimii erau din ce în ce mai necontrolate , pulsând sângele cu o viteză nemaivăzută . Acele ceasului ce se afla atârnat pe perete alb , păreau că rămăseseră înţepenite . Secundele se opriseră , nu se mai scurgeau . Sentimentul puternic de nerăbdare ce prinsese rădăcini adânci în inimile elevilor , era de necontrolat . Îşi doreau din toată fiinţa să evadeze din acel loc . Neliniştea îi cuprinsese , iar limita răbdării era trasă de coadă . Un sunten asurzitor şi puternic răsuna pe holurile şcolii . Pe uşa de un alb imaculat , miile de elevi " zburau " în grupuri către casă cu cea mai mare viteză posibilă .


Pe asfaltul rece , Sakura se îndrepta către casă . Era singură , fără Sauke , fără Saya , doar ea şi gândurile sale . Avea un sentiment de linişte şi pace , sentimente pe care nu le mai simţise de multă vreme . Îşi simţea trupul uşor şi relaxat , iar mintea îi era lipsită de griji . Nu se gândea la nimic , doar admira măiestrica cu care fuseseră lucraţi copacii pe care îi vedea . O briză uşoară de vânt mişca coroanele fermecătoare şi pline de splendoare ale copacilor . Ai văzut vreodată cu câtă măiestrie poate fi lucrat un simplu copac . Mulţi nu văd adevărata lor valoare , însă când o descoperi rămâi înmărmurit .



Este precum o vrajă ce te prinde în mrejele sale încet , dar sigur . Frumuseţea şi atenţia cu care sunt lucraţi este unică . Sakura nu se gândea la nimic , nici la durere , nici la fericire , nici la ură sau iubire . Nu . Tot ceea ce făcea era să admire . Admira aceea lume nevăzută care ascundea atâta frumuseţe , atâta linişte şi atâta pace . Era o adevărată operă de artă ce fusese creată de cel mai priceput artis . Transa ce o insufla o vrăjise pe plăpânda fată , a cărei minte era orbită de frumuseţe . Cu paşi alene , Sakura ajunse acasă şi intră in camera sa . Luă cu grijă punguţa frumos colorată ce îi fusese oferită în dimineaţa respectivă de către sora sa , şi scoase conşinutul .



În faţă i se afişa o fustiţă cu talie înaltă , de un albastru închis , alături de un maieu simplu alb şi un tricou croşetat , până sub bust , asemena micilor flori de gheaţă . Erau superbe ce-i drept . Sakura le luă şi merse în baie să se schimbe . Când ieţii , din spatele uşii o anunţa că petrecerea a început şi trebuie să se grăbească. Părul său roz , cădea în bucle acoperindu-i spatele. Glosul îi punea în evindeţă buzele catifelate şi cărnoase . Genele lungi şi negre îţi atrăgeau ateşia asupra ochiilor săi verzi , a căror sclipire rar îţi era dat să vezi . După ce verifică dacă totul este în regulă , fata corobî jos , la petrecere .



Adolescenţii dansau fără grijă . Sakura stătea de-o parte , fără a băgă pe cineva în seamă . La rândul ei , nici ea nu era asaltată de colegii săi . Nu mai avea nicio emoţie sau vreo grijă legată de petrecere . Plictiseala o cuprinsese , aşa că încerca să evadeze din mulţimea de oamni . Pe când încerca să iasă , la putu observa pe Sasuke care căuta pe cineva din priviri . Acesta o văzuse şi el , iar privirile lor se intersectaseră . Brunetului îi apăru un zâmbet fermecător pe chip şi îi făcu cu mâna . Sakura era fericită datorită acestui mic gest , iar sufletul era învăluit de o mantie caldă .



Sasuke încerca să îşi facă loc prin mulţime , iar când ajunse în dreptul fetei , Saya apăru brusc între ei , exprimând fericirea ce îi fusese provocată la vederea brunetului . Fata îl luă la vorbă , iar Sakura îşi făcu loc şi plecă în grădina casei . Brunetul încerca să scape cu discreţie de Saya , dorin să meargă la Sakura . Într-un final reuşii şi plecă pe urma rozaliei căutând-o din priviri . Ieşii prin uşa de stică şi o văzu . Razele palide şi lipsite de viaţă ale lunii se reflectau discret pe chipul ei . Mici luminiţe dansau printre tufele de trandafiri sângerii . O lumină difuză o evindeţia. Era o linişte plăcută şi relaxantă. Sakura nu îi simţise prezenţa brunetului , iar brunetul îşi dăduse seama de asta . Se aproprie cu paşi silenţioşi de ea .



Privirea Sakurei era aţintită într-o carte veche . Decât să petreacă alături de nişte adolescenţi cu capul în norii , fata prefera să citească o carte bună. Tresării speriată , la contactul pielii sale albe cu obiectul rece şi fără vlagă . Inima îi bătea cu putere , iar sângele îi era pulsat prin vene cu o putere incredibilă . Corpul îi tremura , însă nu lăsa ca acest lucru să fie văzut . Privii îi jos , către gătul său . Ochii i se măriră considerabil la vederea obiectului.


Aceasta a fost prima parte din capitolul 6 , sper ca va palcut . Stiu ca sfarsitul este groaznic, insa cand mai aveam putin si terminam si imi place si mie pentru prima data cum scrisesem , s-a luat curentul si a trebuit sa il rescriu . Va multumesc pentru ca imi cititi ficul .

OK...am venit cu edit-ul...
Stiu ca vine tarziu, dar aseara cand am vazut ca ai pus noul capitol eram la calculator cu un prieten de familie si nu am avut timp sa citesc capitolul...insa trebuia sa fiu prima ca il comenteaza, deoarece eram sigura ca va fi o minunatie...Si asa a si fost.
Imi place la nebunie...este absolutamente " BES-TI-Al "....
Ador felul in care descrii sentimentele personajelor...si tot restul....Ai un talent inascut ...si ma bucur enorm de mult ca am sansa de ati citi povestea....nu pot spune ca sunt o mare cititoare....pentru ca NA...cate carti sa fi citit la varsta mea....insa am citit Romeo si Julieta, si Hamlet de W. S. si pot spune ca mai mult imi place ce scrii tu decat cele doua....si sa nu uitam ca Romeo si Julieta este cea mai cunoscuta si cred ca si cea mai buna opera a scriitorului, dar tot nu se compara cu aceasta poveste minunata...asta este parerea mea...
Iti multumesc ca m.ai anuntat si pe mine ca ai adus acest capitol mirific...sa continui sa pa anunti incontinuare ca de nu ma supar
Abia astept noul capitol....deja nu infuri ca nu mai am rabdare
Spor ;a scris si la ideei, multa bafta in continuare......................

Te PwP dulce de tot ... si ... te imbratisez cat de tare pot