Capitolul I:Sakura POV



Toată lumea ştie că sunt perfectă.Duc o viaţă perfectă.Am haine perfecte.Până şi familia mea e perfectă.Şi deşi asta e o minciună sfruntată, m-am dat peste cap ca să păstrez aparenţele că am tot ce-mi doresc pe lume.Dacă adevărul ar ieşi vreodată la lumină, toată imaginea mea perfectă s-ar duce de râpă.
Stau in faţa oglinzii,in timp ce muzica e pornită tare.Începutul acestei zile nu arăta una prea reuşită,deşi ar trebui să fie pentru ca e începutul ultimului an de liceu şi astăzi mă voi revedea cu prietenul meu cu care am stat despărţiţo vară.
Îmi trec mâna prin părul lung şi roz agitată.O aud pe mama cum strigă de jos.
-Sakura,coboară odată!
Ştiu,la optisprezece ani nu ar trebui sa-mi mai pese de ce sun părinţtii,dar cum spuneam,familia mea nu e deloc aşa perfectă cum crede lumea.Mama face tot timpul crize de nervi,chiar are o problemă medicală.Nici tatălui meu nu-i place să stea atât de mult cu familia,căci e aproape tot timul la muncă şi nu se arată prea afectuos.
Cobor scările cu un zâmbet fals.
-Îmi place cum te-ai îmbrăcat astăzi,deşi puteai să iţi iei nişte blugi mai drăguţi.
Aşa e mama mea..tot timpul îmi comentează aspectul şi aproape niciodată nu e mulţumită.Ea şi tata au fost cei care m-au învăţat motto-ul dupa care mă ghidez:aparenţele sunt totul.
Merg in bucătărie şi o îmbrăţişez pe sora mea mai mică. Era murdară peste tot de mâncare.
-Buna Tayiuki!Cum te simţi astăzi?
Face un semn cu mâna din care imi dau seama că nu e prea bine.Tayuki are 10 ani,dar se comportă ca şi când ar fi mică.Are dizabilităţi fizice şi mentale,dar eu tot o iubesc foarte mult deşi prietenii mei nu stiu despre ea.Părul ei roşiatic era zburlit, dar pentru mine e cea mai frumoasă fată din lume.
-Ei Tayuki,ureaza-mi succes,căci presimt că o să am nevoie,spun,îmbrăţişând-o stâns apoi ie din casă,căci nu vreau să întârzii să o iau cu maşina pe prietena mea cea mai bună,Hinata.

Sasuke POV
-Sasuke,scoală-te!
Mă încrunt la fratele meu mai mic şi-mi pun perna peste cap.Împart camera cu fratele meu de 15 ani Deidara,un tip blond,cam jucăuş pentru vârsta lui cam şi celălalt frate mai mare,Itachi, ce seamană cu mine:părul negru ca smoala si ochii la fel de întunecaţi,înalt,cu muşchii bine făcuţi, deci nu prea am parte de intimitate.Exasperat de insistenţele lui Deidara, mă ridic din pat somnoros. Rahat!Începe şcoala şi e chiar ultimul an.Pentru mine asta înseamnă ceva mai mult decât pentru alţii,căci abia dupa abslovire va incepe viaţa adevarată.Facultatea nu e decât un vis.
Itachi intră pe uşă cu un aer degajat.
-Hai la masă Sasuke,ştii că mamei îi place să mancăm îmreună,spune uitându-se la mine apoi spre Deidara.
Mergem toti în bucătărie,după ce m-am îmbrăcat pentru şcoala,şi prin asta vreau să spun o pereche de blugi negri si un tricou alb cu modele de cranii pe el.
Deidara s-a purtat cam ciudat în ultima vreme.Când dau să iau cana cu lapte,mă pocneşte şi zice tare că e a lui.
-Care e problema ta,frate? Ţip eu.
-Vreţi să ştiţi care e problema mea?Aşa să fie:voi sunteţi!Doar pentru că sunteţzi într-o bandă ţi vă comportaţi ca niste nenorociţi,la fel ca tata, nu înseamnă ca trebuie să suport!
-Să nu votbeşti urât de tata!
O văd pe mama ascunzându-şi lacrimile în spatele ochilor albaştri,asemănători celor ai lui Deidara.Tatăl meu e mort.A fost împuşcat la doar câţiva metri în faţa mea,când aveam 6 ani.Şocul a fost foarte mare şi eram foarte derutat.Nici nu l-am văzut pe făptaş.Ideea este că acum eu şi fratele meu Itachi suntem în aceeaşi bandă în care a fost si tata,ca să protejăm familia.Akatsuki a fost într-un fel alegerea noastră,dar adevărul este că dacă te naşti în sudul oraşului,ca noi,trebuie să fii în banda asta,ori eşti împotriva ei,ceea ce nu este o obţiune.
După ce spiritele s-au calmat în bucătărie,am pornit spre şcoală. Mă urc pe motocileta mea neagră şi lucioasă la mâna a doua când aud în spate o voce familiară:
-Sasuke,aşteaptă,poţi să mă iei şi pe mine cu motocileta până la şcoală?
E Karin,fosta mea prietenă.Era imbrăcată cu o fusă ce ii descoperea picioarele lungi,iar părul roşu ca focul era desprins.Şi ea e în Akatsuck.i Vara trecută aş fi făcut orice pentru ea,înainte să o prind cu alt băiat,mai apoi să aflu că se culca cu mai mulţi.
-Mda,sigur.Spun eu,iar aceasta se urcă pe vehicul,punându-şi mâinile in jurul meu şi împingându-se puternic în corpul meu.Probabil se aşteaptă să aibă un efect special,dar nu e aşa.Nu mai simt nimic pentru ea.

pentru inceput bun venit pe forum
ficul tau este foarte interesant ai incercat sa pastrezi cat mai multe din anime chiar daca ai adaptat la viata noastra iti lipseste descrierea adica noi nu stim cum arata sasuke sau frati lui cati ani au nimic sper ca nu teai suparat ca tiam zis astept cu nerbdare nextul

Multumesc.Chiar nu ma supar,accept criticile:

hey.... pai as avea si eu ceva de comentat sper sa nu te superi, pai dupa fiecare semn de punctuatie se lasa spatiu, pai unpic mai multa descriere, fizica, sentimentala, natura...etc oricum sper ca ai intels, voi mai intra sa vad cum dezvolti idee... Aly te pupa si succes

Nextu'l Puiule !

Am să pun nextul curând,mai aştept câteva comentarii.

hey am trecut si eu pe aici, si vreau sa zic ca ideea e draguta te rog sa faci capitolele mai lungi si nu uita descrierea te pup si astept nextul, ma intreb cum va evolua totul next pui, si sa ma anunti cand il pui, te pup

L-am facut putin mai lung.Sper sa va placa si astept comentarii si critici:D


Sakura POV



Am urcat în noul meu BMW argintiu cumpărat de tata ca şi cadou pentru noul an.Spre norocul meu Hinata nu s-a supărat că a trebuit să aştepte.Nici ea nu părea prea încântată de începera noului an deşi ea şi iubitul ei de 6 luni, Kiba un băait şaten bine făcut ce făcea parte din echipa de football al şcolii se înţelegeau foarte bine.Cât despre Hinata,este foarte frumoasă, cu un corp perfect, ochii de un lila straniu şi drăguţ,iar vara asta şi-a lăsat părul negru să crească până la mijloc. Sunt norocoasă că o am ca prietenă.Ea şi Garaa sunt singurii care au cunoscut-o pe Tayuki,sora mea bolnavă.
În drum spre Liceul Konoha,trăncănim despre haine, prieteni, familie şi băeţi.Liceul nostru se afă în centrul orăşelului Konoha,un teritoriu neutru.Ştiu că e o mare tâmpenie,dar în acest oraş te defineşte nu persona proprie,ci locul în care te-ai născut.E implu:în nordul oraşului.ca si mine, se află cei bogaţi şi din familii importante,de regulă elevi cu rezultate impresionante, iar cei din sud sunt mai săraci,majoritatea fac parte din Akatsuki,bătăuşi şi din perspectiva mea patetici.Aşa stau lururile în Konoha,copii din sud nu se amestecă cu cei din nord.Niciodata!
După 10 minute intrăm cu maşina în curtea înverzită a liceului.E chiar plăcut aici, cu exepţia tensiunilor dintre elevi.Mă îndrept spre vechiul meu loc de parcare,când Dumnezeule,opresc scrâşnind din roţi şi aproape că dau peste un tip şi o tipă pe motocicletă.Crezusem că locul era liber.
-Uită-te pe unde mergi,vac-o! Urlă Karin ,fata de pe locul din spate,arătându-mi degetul din mijloc.Se vede treaba că a chiulit de la ultima oră deticată metodelor de a-ţi controla furia în trafic din cadrul şcolii de şoferi.Înghit în sec.Adevărul e că toate fetele din sud se comportă aşa cu noi,ne urăsc pentru ceea ce suntem.
Abia apoi îmi dau seama în a cui motocicletă era să intru.Conducătorul ei îşi întoarce ochii negri şi furioşi spre mine şi mă fac mică în scaunul şoferului.
-La dracu,e Sasuke Uchiha,zic cutremurându-mă.
-Ce naiba,Sakura,n-am niciun chef să mor acum,zice Hinata cu voce joasă, prefăcându-se că scotoceşte prin poşetă.E un obicei de al ei în situaţiile limită când nu vrea să pară observată,ridicol!
Sasuke se holbează la mine cu privirea lui diabolică şi sunt absolut sigură că o să se ia de mine.Îmi vine să abandonez vehiculu şi să fug,pentru că tot bâjbâi schimbătorul de viteze fără vreun rezultat.În cele din urmă motorul prinde viaţă şi o iau din loc.Aud răsuflarea de uşurare a Hinatei şi opresc o clipă pentru a mă linişti.Dumnezeule!...eu şi prietenele mele suntem îngrozite de tipii din Akatsuki,cu aspectul lor de duri.
După ce parchez maşina în lotul din partea de vest a şcolii,departe de tipul cu o reputaţie care l-ar speria şi pe cel mai dur jucător de football, Hinata şi cu mine urcăm treptele de la Liceul Konoha.Rahat! Sasuke şi prietenii săi duri din Akatsuki sunt acolo:Neji, care se spune că e cel mai calm, Shikamaru,inteligentul, Shino,Sai,prietenul său cel mai bun Naruto,blondul cu ochii albaştri şi alţi 3 tipi pe care nu-i cunosc după nume. Pentru un moment am crezut că mi se înmoaie picioarele.
-Treci pe lângă ei,mormăie Hinata,şi orice ar fi nu te uita în ochii lor.
Ceea ce e cam greu având în vedere că Sasuke Uchiha vine drept spre mine, tăindu-mi calea.Cum e rugăciunea aia pe care trebuie să o rosteşti când ştii că se opreşte clipa morţii?
-Conduci de tot rahatul!zice Sasuke cu un accent latino abia sesizabil şi cu o atitudine de macho.O fi arătând el ca un model din revistele de modă cu corpul musculos şi faţa fără de cusur,dar, mult mai probabil poza lui se află în dosarele poliţiei.
Ochii lui coboară încet de-a lungul corpului meu, apoi urcă spre faţă.
-Data viitoare uită-te pe unde mergi,zice pe un ton rece,bine măsurat.
Vrea să mă intimideze şi se pricepe grozav la asta.Dar n-am de gând să îl las să se ia de mine şi să câştige runda asta,chiar dacă îmi simt stomacul în gât.
-Mersi pentru pont.
-Dacă ai nevoie de un bărbat adevărat să te înveţe să conduci, mă ofer să-ţi dau lecţii.
Aud fluierăturile amicilor lui şi simt cum sângele îmi clocoteşte.
-Să mergem, Sakura, spune Hinata pe o voce scăzută,ca să o pot auzi numai eu. Nu cred că a funcţionat,deoarece Naruto,cu acceaşi faţă de macho man strigă deşi nu suntem departe:
-Care e treaba păpuşă, unde te grăbeşti aşa? Se adresa direct Hinatei, însă aceasta se prefăcu că nu a auzit,probabil prea speriată ca măcar să se uite în ochii lui.
-Uite care e treaba, Uchiha,cred că încep să mă prind aşa, că continui,dacă ai fi un bărbat adevărat, mi-ai deschide uşa în loc să îmi stai în drum.Brunetul face un pas în spate, deschide uşa şi se înclină ca un valet.Îşi bate joc de mine.O ştiu,cu toţii o ştiu!
Hinata se grăbeşte să scape din această situaţie jenantă şi oricât aş vrea să fac la fel, pornesc calmă prefăcându-mă că nu îmi pasă.

Sasuke POV

Ştiam că în anul acesta voi fi chemat de nenumărate ori la director,dar nu mă aşteptam să fie chiar în prima zi.Aşa că iată-mă luat de la ora de sport ca să ii dau ocazia directorului Kakashi sa-mi trăncănească despre regulile stupide pe care nu o să le ascult oricum. Ok, poate că tăbăcisem fundul uni guraliv în pauza de prânz,dar tipul şi-a căutat-o.Nimeni nu mă jigneşte pe mine fără să scape basma curată.Nu cred că Kakashi e de aceeaşi părere,căci începe să se precipite.
-Sasuke,nu te-ai săturat şi tu să vii atât de des aici?de ce nu încerci să-ţi revizuieşti comportamentul.
Nu răspund, deja plictisit de discursul luung care o să urmeze.Cum era de aşteptat,directotul a trăncănit despre violenţă timp de 5 minute,după care adaugă:
-Şi am auzit că ai hărţui o fată la intrare.
Evident.Micuţa domnişoară perfectă nu îşi poate ţine gura.Nu răspund din nou.Nu credeam că o să spun asta,da tot ce vreau e să mă întorc la ore.
-Ascultă, Sasuke. Nu sunt duşmanul tău.Trebuie să înveţi să lucrezi cu mine,nu împotriva mea.Acestea fiind spuse, scapi doar cu o avertizare acum, dar pe viitor să fii pregătit să îţi asumi responsabilitatea pentru faptele tale.
Ies din biroul lui Kakashi cam enervat de situaţie.Adevărul e că îmi place să mă iau de fiţoasele bogate din nord, mai ales de Haruno, căci fata asta chiar se consumă.Pur şi simplu nu pot să o suport!!

multumesc ca l-ai facut mai lung, e dragut, intr-un fel ma intriga, imi place ca e sasu bad boy, si sakura nu imi place ca e domnisoara fitoasa, cum crede lumea.....eee, sasu nu poate s-o suporte, pentru ca va ajunge sa o iubeasca? ia sa vedem ce se intampla in capitolul urmator te pup, si sper SA MA ANUNTI, spor la scris si la idei, bye

sincer imi place ficul tau imi place de sasuke bad boy dar numi place de sakura c ai facut'o o fitoasa si o fricoasa e daca eram in locu ei ii artam ca am gheare si picioare (la picioare ma refer ca i dadeam una la bucurie) dar e foarte frumos
PS:daca nu te derajeaza sa ma anunti si pe mn cand pui nextul

:o3

Multumesc Am sa pun nextul maine daca am timp sa il scriu :P

Sakura POV


În timp ce mergeam pe coridoarele liceului, Hinata tot îmi înşira motivele pentru care nu ar trebui să enervez un tip dintr-o bandă de cartier.
-Şi mă rog cine îi dă dreptul lui Sasuke Uchiha să îşi bată joc de omaeni? spun scoţând foc pe nări.
-Nu ştiu....poate pistolul pe care îl poartă în pantaloni?
-Oh, haide Hinata. Nici măcar el nu ar fi aşa de tâmpit să vină la şcoală înarmat. Refuz să fiu intimidată de el! Suntem ultimul an, să ne bucurăm şi noi de viaţa, de acum totul va fi p-e-r-f-e-c-t.
-O să am grijă sa-ţi organizez înmormântarea p-e-r-f-e-c-t-ă. Chicoteşte Hin.
-Cine a murit? Se aude o voce venind din spate.
Mă întorc şi îl văd pe roşcatul meu. E Gaara, ce mă fixează zâmbind cu ochii lui verzi. Se apropie de mine, mă strânge în braţe şi mă sărută. Mă bucur că lucrurile sunt ok între noi, pentru că Hinata zice că suntem perfecţi unul pentru celalalt. Eu sunt majoreta şefă şi el căpitanul echipei de football a şcolii şi Hin crede că s-ar deregla universul dacă nu am fi împreună..ei bine, Sistemul Solar e în siguranţă, cel puţin pentru moment.
***
În următoarea pauză sun până acasă să văd ce mai face sora mea. Îngrijitoarea cea noua, Kara zică că încă e agitată şi că nu ştie dacă mai rezistă mult cu ea. Adevărul e că am pierdut multe îngrijitoare în ultima vreme, mai ales pentru noul obicei al lui Taiuki de a trage oamnii de păr.Chiar şi eu trebuia să fiu atentă.
După convorbire mă uit pe orar la următoarea mea oră. Chimie cu doamna Tsunade, o profesoară dură şi cu pretenţii mari de la elevi, ca să nu mai pomenesc de ce hal de teme ne dă!
Intru în clasă exact după ce aud soneria şi îl văd pe Gaara care mă stigă:
-Hei iubito, ţi-am păstrat un loc liber, spune arătând la locul de lângă el. Laboratorul avea mese înalte pentru două persoane ceea ce înseamnă că pe parcursul anului voi sta cu el, făcând temutele proiecte la chimie.
-Hei uite, Uchiha are oră cu noi, strigă un băiat din fundul sălii. Vino aici Sasuke.
Încerc să nu mă holbez când Sasuke îşi salută amicii cu niste strângeri de mână complicate.
Îl vă pe Gaara cum se uită cu greaţă în direcţia lor, după care începem o conversaţie cu colegii din spatele nostru.
Profesoara Tsunade intră în sală trântind uşa ca deobicei.
-Bună ziua elevi şi bine aţi revenit la cursurile de chimie.Hmm..văd că deja v-aţi aranjat în bănci, dar aranjamentul îl stabilesc eu, în ordinea alfabetică a prenumelui.
Protestez, la fel ca restul clasei, însă pe profă n-o doare niciunde.
Când a ajuns la litera sa, îl urmăresc pe Gaara cum se mută cu Hotara, co-căpitanul echipei de majorete care se scuza din priviri în timp ce se aşeză lângă iubitul meu.
A mai stigat câţiva elevi când...
-Sakura Haruno, spune indicând cu degetul arătător spre banca din spatele lui Gaara..cu Sasuke Uchiha.
Deşi ştiam clar că asta o să urmeze, tot am fost puţin uimită când i-am auzit numele. Era clar ce note o să urmeze anul acesta. Sasuke se aşează pe scaunul de lângă mine bolborosind ceva.
-Acum uita-ţi-vă la partenerii pe care îi aveţi. Spune Tsunade.
O nu! Numai asta nu.Nu era de ajuns că deja se făcuse praf de ideea mea cu “ a nu mă lăsa intimidată de băiatul dintr-o bandă”, acum trebuia şi să îl mai privesc în ochi.
-Nu trebuie neapărat să vă placă partenerul pe care îl aveţi, dar puţin îmi pasă căci fie că vreţi sau nu, veţi lucra tot anul alături de el. Aşa că vă dau cinci minute pentru a vă cunoaşte mai bine, după care fiecare dintre voi îşi va prezenta colegul în faţa întregii clase. Vorbiţi despre ce aţi făcut în vacanţă, hobby-ri si alte d`astea.
Mă uit cu o faţa de “ ajutor “ la Gaara, dar acesta era absorbit într-o discuţie cu Hotaru, părând chiar foarte mulţumit de partenera sa. Mă simţeam geloasă. Scot caietul de notiţe şi i-l împing lui Sasuke.
-Ce-ar fi să scrii chestii despre tine în caietul meu, iar eu să fac la fel în al tău. Era o idee mai bună decât să încercăm să purtăm o conversaţie civilizată. Aprobă din cap şi îmi împinge caietul, fără să se citească pe faţa sa vreo obiecţie.
Terminasem de scris când Doamna Tsunade a zis că timpul s-a scurs şi că începem prezentările. Numai că eu nu mai aud restul prezentării lui Gaara despre excursia lui Hotaru în Italia pentru că mă holbez la cuvintele înşiruite pe pagină de Sasuke.

Sasuke POV

OK, poate că nu ar fi trebuit să îmi bat joc de domnişoara populară cu toată faza cu prezentarea introductivă, dar pur şi simplu nu m-am putut abţine. Faptul că singurele cuvinte scrise de mine în caietul ei sunt:”Sâmbătă seara.Doar noi doi.Lecţii de şofat si s*x fierbinte” nu o să o ajute prea mult în faţa lui Tsunade.
-Sakura, zice profa cea blondă, la propriu, e rândul tău. Prezinta-ni-l pe Sasuke.
Mă sprijin într-un cot pe masa de laborator, în aşteptarea prezentării pe care fie o va inventa, fie va fi nevoită să mărturisească că nu o poate face.
Haruno zâmbeşte cu ochii ăia verzi inocenţi. Nici asta nu cred că o va ajuta prea mult, căci Tsunade îi face semn din priviri să se grăbească.
-El e Sasuke Uchiha,începe ea cu vocea tremurând uşor. În vara asta şi-a pierdut timpul pe la colţurile blocului, încăierându-se cu o mulţime de oameni şi a făcut şi turul închisorilor. Puteam auzi hohotele de râs ale colegilor.
-O, şi are un secret pe care nici nu l-aţi ghici: vrea să termine facultatea şi să se facă profesor de chimie, la fel ca dumneavoastră doamnă Tsunade. Partenera mea se aţează la loc pe scaun cu un zâmbet triunfător, în zgomotul de râs al colegilor. Până şi amicilor mei li se pare amuzant că o fată din nord îmi dă peste nas în faţa clasei. Lasă că vede ea.
-Ea e Sakura Haruno, zic fără să mai aştept semnul lui Tsunade. În vara asta a fost la mall, şi-a cumpărat o mulţime de ţoale pentru a-şi înnoi garderoba şi a cheltuit banii lui tăticu’ pe o operaţie estetică pentru a-şi mări, ei bine..capitalele. Poate că nu asta mi-a scris ea în caiet dar e probabil destul de aproape de adevăr. Dinspre spatele clasei se aud chicoteli, iar Sakura stă lângă mine ţeapănă mai ceva ca o scândură.
-Dorinţa ei secretă, adaug creând suspans, este să aibă un iubit de cartier înainte de absolvire.
Aşa cum era de aşteptat, aud fluierături şi comentarii dinspre băncile din spate
-Ţine-o tot aşa, Uchiha, strigă Paco.
-Ies eu cu tine,mamacita,se oferă altul.

-Linişte! Se urlă Tsunade. Mulţumim pentru prezentările extrem de creative şi...sugestive. Uchiha, Haruno, după ce se termină ora, o să vă rog să aşteptaţi.spune doamna T. cu sarcasm.

*****
-Prezentările voastre nu au fost numai oribile, urlă Tsunade din nou în timp ce eu si domnişoara perfectă stăteam în faţa catedrei, dar şi total lipsite de respect faţă de mine şi colegii voştri.Nu sunteţi mulţumiţi de partenerii voştri?
-NU!! Răsăundem amândoi în cor.
-Păcat,pentru că nu mă gândesc să fac nicio schimbare. După absolvire vă aşteaptă o mulţime de oameni cu personalităţi diferte cărora trebuie să le faceţi faţă aşa că voi doi ar trebui să vă rezolvaţi neînţelegerile dacă nu vreţi să picaţi la chimie. Alegeţi: detenţie, sau un eseu de 500 de cuvinte despre respect!
Apuc un bilet de detenţie pe care îl ţinea în mână iar Sakura îşi asumă să facă un eseu. Evident că ea nu poate fi văzută la detenţie. Mi-am dat ochii peste cap în timp ce am ieţit pe coridor şi toată lumea se holba la noi mergând alăturaţi.
-Să porţi ceva mulat sîmbătă. Zic conştient că mai are puţin şi explodează.
-Ascltă Uchiha, nici dacă ai vorbi serios nu aş iesi nici în ruptul capului cu unul ca tine.se răsteşte fata cu părul roz.
- Ce se întâmplă aici?
Vocea lui Gaara răsună pe coridor. După părerea mea tipul e un ratat şi un mare fricos.
-Nimic important, răspunde Sakura.
Faţă de Măgar era împreună cu doi băeţi Kankuro si Choji, şi după câteva analize vizuale am constatat că pot să le fac faţă la toţi trei.
-Poţi să îţi găseşti treabă altundeva, palidu-le. Nu vezi că ne-ai întrerupt discuţia? Zic cu vocea plină de sarcasm. Sasuka se bagă în faţa lui Gaara împingându-l.
- Nu merită să te baţi cu el, Gaara.
Exact când sunt pe punctul de a-mi face mişcarea, văd doi profesori şi un agent de pază îndreptându-se spre locul unde deja se strânseseră elevi să privească meciul ce se anunţa a fi furtunos. Gaara si prietenii lui “periculoşi ” s-au retras şi doar nu vaeam să mă bat de unul singur, aşa că am plecat şi eu, avându-l în vizor pe Faţă de Măgar. Data viitoare când mă mai calcă pe bătături, o s-o încurce rău de tot.

Suuper ficul...imi place mult sper sa aduce nextu cat mai repede
Te pwp si succes la ideei si scris

Este superb cu S mare .Sper ca o sa pui next-ul cat mai repede

Imi cer milioane de scuze ca nu am am vazut pana acum fic-ul asta minunat.

Sasuke si Sakura colegi de laborator nu stiu de ce dar cand ma gandesc la asta imi apare in fata o mare explozie
Bravo Sakura Sasu chiar merita sa i se dea peste nasucul ala frumos.Who run the worl?Girl
Next repede

Multumesc o sa vad ce fac cu nextul, poate maine daca pot

well, scz ca am ajuns asa tarziu dar acum sunt aici, well, e dragut si mama ce rea e tsunade imi place!si ce descriere si-au facut aia doi, toata clasa a ras, cu astia te lupti cu morile de vant dar lasa, ma intreb daca Sakura va accepta pana la urma invitatia brunetului..... si daca va reusi sa-i faca pe ceilalti sa inteleaga ca ea nu e o fitoasa ei dar lasa ca edem in capitolul urmator sper sa-l aduci repede si sa ma anunti te-am pupat, spor la scris si la idei

hai ca prea tare ficul asta e prea tare si vreau nextul

Sakura POV

După ore mă trezesc în faţa dulapului meu cu Temari, Tenten şi Tamara, prietenele mele poreclite de Hinata factorul T al liceului Konoha.Tot mă întrebau despre incidentul de pe hol spunându-mi cât de norocoasă sunt sa îl am pe Gaara şi compătimindu-mă că m-am procopsit cu Sasuke pe post de partener la ora de chimie.
După ce Hotara ne-a anunţat că Anko, antrenoarea echipei de majorete a sosit deja şi că nu părea prea bine dispusă ne-am grăbit să ajungem pe teren. După un discurs “motivaţional” de la Anko am început să dansăm pe melodia Big Bad Bulldog, piesă făcută de departamentul de muzică a liceului deoarece mascota noastră e un bulldog.
Mă mişc pe ritmul muzicii şi am impresia că doar atunci când dansz pot fi adevrata eu, unde nu trebuie să mă prefac cu nimic. Melodia se termină prea curând şi după cerinţele lui Anko eu mă duc să repet paşii de bază cu fetele noi, iar Hotara repetă dansurile vechi cu restul echipei.
Ino e una din majoretele cele noi, dar observ că prinde foarte repede chiar şi mişcările grele. Părul ei blond era prins în într-o coadă lungă iar ochii aşlbaştri şi limpezi arătau înţelegere. La prima vedere nu zici că e într-o bandă de cartier, dar nu era aşa, pentru că şi ea făcea parte din Akatsuki. Nu vorbisem niciodată. Tot ce ştiam este că anul acesta face chimia cu mine şi că este prietenă bună cu Uchiha. Luă o gură din sticla ei de apă după care mă fixă cu privirea, şi, pentru prima oară mi se adresă:
-Nu-ţi face griji în legătură cu Karin, e ca un câine care mai mult latră decât muşcă.
Spune cu un zâmbet pe buze, dar nu mă prind şi nici nu am ocazia să cer explicaţii deoarece Caitlin porneşte muzica şi Ino era deja în formaţie. După o oră jumătate de antrenament, când eram toate irascibile din cauza oboselii hotărâm să plecăm acasă.
Pornesc alături de Hinata care tocmai îşi trimitea mesaje cu Kiba, iubitul său.
-Hey, Kiba ne invită e toţi la el acasă la o pizza!
-Super, spune Hotara care era exact în spatele nostru. Mă duc să îi anunţ pe ceilalţi.
-..Sakura..şopteşte Hinata deşi rămăsesem singure. ĂĂU..Hin are faţa de “ceva rău s-a întâmplat” şi sinceră să fiu ea ştie mereu tot ce se petrece în liceu, toate bârfele şi veştile tari deşi acum nu cred că va fi ceva de genul ăsta. Dau din cap nerăbdătoare.
-Am auzit că Karin vrea să pună mâna pe tine. Încă avea un ton precaut. Aşa se zvoneşte.
Simţeam un nod în gât. Deci la asta s-a referot Ino adineauri. Karin e fosta prietenă a lui Sasuke şi acum probabil că e nervoasă că suntem parteneri, sau poate crede că eu l-am pârât lui Kakashi..este o bătăuşă şi poate că într-o confruntare verbală aş face-o praf, dar la bătaie mă îndoiesc. Singurele arme ale mele sunt pampoanele şi sunt aproape sigură că o fată care a dus mai multe bătăi decât hainele din garderoba mea nu se va teme de mine. Dar nu, nu puteam să las ceva să mă tulbure, nu trebuie să par agitată cu privire la asta.
-Nu îmi fac griji în privinţa ei.
Hinata dă din cap dezaprobator, probabil conştientizând deja tentativa mea de eschivare.
***
Am ajuns acasă la 17:30 unde era realmente dezastru. Nu ştiu de ce, dar am impresia că Kara, noua îngrijitoare, nu prea se descurcă. Ştiu că e greu, eu o îngrijesc pe Taiuki de când sunt mică dar îmi place să fac asta pentru că o iubesc nespus de mult.
Mă ocup eu de sora mea apoi îmi fac lecţiile, inclusiv eseul despre respect dat de doamna Tsunade, care îmi trezeşte amintiri nu prea plăcute. O las pe Kara să plece după ce curăţă dezastrul din casă, evident, iar eu mă pregătesc şi plec la Kiba alături de Alex şi Robert, doi prieteni foarte buni încă de la grăiniţă.
Cum am intart în casă Gaara, ce era deja acolo, mă întâmpină cu un sărut.
-Ce mă bucur că ai venit, Sakura!
-Salut şi ţie, răspunde amuzat Alex.
Chiar dacă nu îmi ardea de petrecut, am încercat să par că mă simt cât mai bine alături de prietenii mei. Spre seară lucrurile au început să devină crazy şi m-am simţit aiurea când Gaara şi cu mine am ajuns în dormitorul lui Kiba sărutându-ne pasional. Roşcatul îmi dă topul jos în timp ce eu nu ştiu ce să fac. Adevărul e că deşi am optsprezece ani şi acelaşi prieten de doi ani sunt virgină. La fel si Gaara, am aşteptat acest moment îmreună, iar acum sunt pe cale să clachez. Chiar nu mă simp pregătită.
-Gaara…încerc eu să spun..nuu. Te rog, nu vreau..nu sunt pregătită.
Acesta îşi ridică capul oarecum şocat de reacţia mea.
-Haide Sakura.suntem tineri şi cred că a sosit timpul pentru acest pas.
Nu cred că va înţelege dar eu chiar nu vreau să fac asta. Gaara îşi continuă încercarea dar se aude o bătaie în uşă şi vocea lui Kiba.
-Heii.Romeo..Julieta! Terminaţi cu giugiuleala şi haide că a sosit pizza.
-Suntem cam ocupaţi! Spune Gaara vizibil deranjat.
-Cred că ar trebui să plecăm..bolborosesc în timp ce-mi pun înapoi topul şi mă ridic.
Cum era de aşteptat Gaara s-a cam supărat şi s-a purtat cam rece cu mine toată seara. Chiar mă simt aiurea, dar nu regret că l-am refuzat.
Cam pe la 00:30 am ajuns acasă să ascult predicile mamei despre motivele pentru care nu ar trebui să vin târziu acasă. De parcă nu aş avea destule probleme.
Mă pun în pat cu muzica pornită în căştile de la mp4. Mă gândesc la ziua aceasta oribilă şi cum ar fi trebuit să mă prefac că sunt bolnavă şi să stau în pat.
Pentru o singură blestemată de zi s-au întâmplat multe mai multe chestii neplăcute decât într-un coşmar. Adorm gândindu-mă la iubitul meu, la şansele mele inexistente de a primi 10 la chimie, la sora mea şi părinţii mei, la partenerul meu la chimie şi la cât va mai dura până voi avea parte de prima mea încăierare.

Sasuke POV

Nu pot să adorm. Deidara sforăie zgomotos, dar nu cred că acesta este adevăratul motiv al insomniei mele. Mă gândeam la lucrurile pe care le făceam pentru bandă. Deobicei eu aveam grijă de cei care încercau să scape fără să plătescă toate datoriile, la bătăi şi chiar aduceam anumite persoane la şefi. Madara ştie că nu mă ocup cu drogurile. El este şeful Akatsuki, un om chiar de treabă, dar care nu acceptă greşelile. După moartea tatei el ne-a ajutat familia mult şi de aceea eu şi Itachi a trebuit să ne alăturăm bandei deşi sperăm ca Deidara să nu aibă aceeaşi soartă. Eu şi fratele meu mai mare suntem conştienţi de pericolul prin care trecem şi gravitatea faptelor noastre şi deşi mă distrez îndeplinind misiunile celor din Akatsuki aş vrea să lup pentru ceva ce contează cu adevărat.
În ciuda sforăiturilor fratelui meu mai mic reuşesc că adorm într-o mare tulbure de gânuri.
****
O săptămână mai târziu stau pe iarbă, în curtea şcolii şi îmi iau prânzul la umbra unui pom. Majoritatea elevilor preferă să mănânce afară până la sfârşitul lui octombrie când iarna din Konoha ne obligă să ne refugiem în cantina şcolii.
Prietenul meu, Sasori, un roşcat cu ochii căprui se aşează lângă mine cu tava de mâncare echilibrată într-o , mână.
-Eşti gata pentru ora următoare, Sasuke? Omule îţi jur, Sakura Haruno te urăşte de moarte. S-o vezi la ora de chimie cum îşi mută scaunul cât mai departe de tine, mori de râs nu alta. Se pare că Sasori era destul de vesel şi relaxat astăzi. Mă întreb dacă a fost vreodată îngrijorat de ceva anume, căci pare mereu bine dispus.
-De parcă mi-ar păsa mie. Răspund cu o voce plictisită.
-Asta să i-o zici lu maică-ta, sau lui Gaara, omule.
Pufnesc enervat la auzul numelui său. Încă de anii trecuţi am avut interferenţele noaste, dar se pare că anul ăsta va fi cel mai amuzant.
-Crede-mă frate, anul trecut am fost în clasă cu Gaara la ora de sport şi tipu nu are nada cu ce să se laude.
Sasori izbucneşte în râs şi eu odată cu el. Adevărul e crud, dar tot adevăr e.
-Am auzit că Haruno te bârfeşte pe la spate cu prienele ei. Se aude din spate vocea lui Pain în timp ce arată cu degetul spre Sakura, care stătea pe o bancă împreună cu un grup de majorete şi sportivi. Pain împreună cu Neji, Shikamaru,Shino,Hidan şi Kisame ni se alătură pe iarbă.
Clatin din cap întrebându-mă ce a spus Sakura despre mine şi la ce să mă aştept din partea ei.
-Poate că mă doreşte şi nu ştie alfel cum sa-mi atragă atenţia.
Sasori râde atât de tare că toată lumea din jur şi-a întors capul.
-Nici vorbă ca Sakura Haruno să se apropie la mai mult de 2 metri de tine de bună voie, darămite să iasă în oraş cu tine, omule, zice el. Tipa-i aşa bogată că numai eşarfa pe care a purtat-o acum două zile valorează probabil mai mult decât tot ce ai tu în dulap.
Mă stâmb cu o oarecare nervozitate când mă gândesc la bogăţia fetei ăsteia care probabil că îşi imaginează că munca grea e să îţi vopseşti unghiile diferit în ficeare zi.
-Pun pariu pe Mazda mea RX-7 că n-o să reuşeşti să-i intri în chiloţi până la vacanţa de Crăciun, mă provoacă Sasori făcându-mă sa-mi adun gândurile care o luaseră razna.
-Cine ar vrea să intre în chiloţii ăia? Probabil că sunt făcuţi la comandă şi brodaţi cu iniţialele ei în aprtea din faţă.
-Cum adică cine? Toţi băieţii din şcoală.
De ce a trebuit să spună ceva ce era deja evident.
-Ei bine eu nu.
-Ce Dumnezeu, nu fi idiot Sasuke, uită-te şi tu la ea.
Adevărul e că le are pe toate. Un corp superb, păr lung şi lucios, ochii de un verde intens şi tenul perfec, uşor bronzat. Dar tot nu o plac.
-E prea slăbănoagă, mârâi.
-O doreşti, spune Sasori îndinzându-se pe iarbă, doar că ştii şi tu, la fel ca noi toţi, că nu ai să pui laba pe ea niciodată.
Ceva se declanşează în mine. Spuneţi-i instinct de apărare, sau aroganţă. Şi mă trezesc vorbind.
-În două luni o să fie treaba deja terminată. Asta dacă mai vrei să pariezi pe RX-7.
-Aiurea, mergi la cacealma, omule. Sare Sasori.
Nu răspund. Sasori se încruntă.
-Vorbeşti serios?
O să dea înapoi, ţine la maşina aia mai mult ca la maică-sa.
-Sigur că vorbesc serios.
-Bun, dacă pierzi, o sa mi-l dai pe Julio, zice Sasori rânjind.
Julio e motocicleta mea pe care am luat-o dintr-un cimitir de maşini şi am facut-o să arate de milioane. E singurul lucru din viaşa mea pe care l-am îmbunătăţit în loc să îl distrug.
Deci Sasori nu dă înapoi. E momentul să mă retrag sau să merg înainte...problema e că eu nu dau înapoi niciodată.
Cea mai populară fată din şcoală ar avea ceva de învăţat de la mine. Pun pariu că tot ce am de făcut e să flirtez niţel şi împuşc doi iepuri dintr-o lovitură: mă răzbun şi pe Faţă de Măgar şi pe Haruno că vorbeşte de rău despre mine. S-ar putea să fie chiar distractiv. Îmi imaginez toată şcoala urmărind-o pe imaculata domnişoară salivând după băiatul de cartier pe care a jurat că îl urăşte.
Întind mâna.
-S-a făcut.
-Da’ tre s-aduci dovada.
-Sasori, ce naiba vrei să fac, să-i smulg un fir de păr pubian? Spun amuzat.
-Noo. De unde am şti că e al ei. răspunde prinzându-se de glumă.
-Ce-ar fi să-i faci o poză? Sau mai bine să o filmezi. Vine cu ideea Neji. Pun pariu că am vinde multe bilete. L-am putea intitula: Sakura trece graniţa de sud!
Uite, discuţiile astea prosteşti ne fac să avem o reputaţie proastă. Nu că puştii bogaţi n-ar trăncăni şi ei prostii. Dar când amicii mei se apucă să spună tâmpenii nici că se mai opresc.
Naruto vine vesel ca întodeauna spre noi.
-Despre ce vorbiţi aici, fraţilor. Ţipă în timp ce dă noroc cu noi.
-Tocmai am pariat cu Sasuke că n-o să-i dea jos chiloţii lui Sakura până la Crăciun.
-Omule eşti nebun? Pariul ăsta e sinucigaş.
Chiar nu aveam nevoie de opinii negative, chiar dacă ştiam că într-o anumită proporţie avea dreptate.
Începe din nou o discuţie tip “Akatsuki”la care am râs copios, până ce amicii mei au plecat şi am rămas doar eu şi Naruto pe iarbă.
-Dumnezeule, Taco ăsta are gust de vomă..!
-Omule, termină, îmi faci greaţă.spun aruncându-mi mâncarea în punga adusă de acasă.
-Doar uită-te la el. Haii , nu vrei şi tu,Sasuke, chicoteşte Naruto şi mă îmbie cu taco-ul dezgustător.
-Nu e amuzant şi dacă o picătură din aia ajunge pe mine…
-Ei, ia zi, ce-o să-mi faci, o să mă baţi? Râde prietenul meu şi continuă să mă deranjeze cu scârboşenia aia.
Simt ceva aterizând pe pantalonii mei. Mă uit în jos, deşi ştiu dinainte ce o să văd..da, o picătură umed-vâscoasă de carne. O îndepărtez şi rămâne o pată mare unsuroasă.
Îmi îndrpăt privirea spre Naruto, care avea o faţă serioasă.
-Frate, îmi pare rău. Chiar nu credeam că o să se întâmpe asta..
-Ai 10 minute să-mi aduci altă pereche de pantaloni.
-Cum să fac asta?
-Nu ştiu, foloseşte-ţi imaginaţia. Îl ironizez eu.
-Uite, ţi-i dau pe ai mei. Se ridică şi era pe cale să şi-i dea jos acolo, în faţa întregii şcoli.
- Poate nu m-am făcut prea bine înţeles, mă răstesc eu. Am nevoie de o pereche de pantaloni pe măsura mea!
-Ok, ok..spune Naruto şi începe să alerge spre parcare.
Acum sunt de-a dpreptul furios. Cum se presupune că trebuie să fac pe armăsarul în faţa Sakurei când arăt ca şi cum aş fi făcut pe mine. Soneria răsună şi idiotul de Naruto nu a ajuns încă. Ce naiba ar trebui să fac acum? Îmi aşez cărţile strategic în faţa petei şi mă îndrept spre laboratorul de chimie.
Am ajuns înaintea Sakurei. Mă aşez în locul meu şi o văd intrând cu Gaara şi alţii în sală. Îi fac cu ochiul, iar ea îşi dă ochii peste cap după care vine să se aşeze lângă mine.