Ai auzit de next?? Eu da!! Il astept cu nerabdare asa ca...imbina scoala cu animeurile...mai bine nu, deja am vazut cum arata Justin Bieber anime si lumea sfanta a animeurilor a fost profanata. Spor la scris si succes la scoala!

Orocimaru si Sakura, o vampirita care foloseste Edo Tensei, incurcaturi intre lumi, ce mai, fic-ul asta are de toate! I love it!!! Adu rapid nextul!!!

Vino cu nextu că te baat! E super tare ficul, nu te lua după numărul de commuri, ştii că eu in primele 20 capitole vorbeam singură :D. Contează doar că ai evoluat foarte mult faţă de primele capitole. Îmi place cum decurge acţiunea şi imi pare rău că am intarziat aşa mult. :o3 Te pup şi mult succes!

Hei, hei, hei :) Super tare :) Imi place cum au evouluat lucrurile in ficul tau :)
Sper sa vii curand cu nextu' :) Te pwp :)

Well, well , well. Am venit si cu nextul dupa un car de ani Sper sa va placa si scuzati posibilele greseli gramaticale si de exprimare. (l-am scris noaptea si eram obosita ) Va astept parerile si vreau cat mai multe comm-uri
Lectura placuta:

SEZONUL 2
Capitolul 1- O lume noua-Noi confruntari

Acel vortex micut, de marimea unei palme deveni acum destul de mare incat putea inghiti un elefant. Am incercat sa ma tin de ceva si sa o tin si pe Saku, dar mana imi aluneca si zburam amandoi prin acel vortex.

Narator pov:

Era o zi frumoasa. Soarele stralucea pe cerul senin ca de azur. Palatele negre au disparut ca prin magie.Frunzele verzi ale unui copac stateau nemiscate, de parca erau speriate de ceva. Oamenii din acest sat erau plini de viata, fericiti si foarte multumiti de ceea ce fac. Copiii mai micuti se joaca pe alei de-a ninja, pe cand cei mai maricei sunt deja la Academie sau sunt chiar genini si chunini. Pe fetele tuturor se putea citea bucuria vietii. Ciripitul pasarilor se auzea inca din departari. Prin copaci sau pe garduri le puteai observa cu usurinta. Prin parcuri , micutele ciuguleau firimituri de paine de la picnicuri. Florile rozalii de cires se scuturau usor, usor, acoperind pamantul cu o blanita pufoasa de petale. Mirosul lor insoteau petalele desprinse de adierea vantului caldut in care flutura steagul satului Konoha, satul ascuns intre frunze . In plina zi un vortex s-a deschis, agitand vantul. Acesta se marea din ce in ce mai mult. Dintr-o data, cand marimea lui a ajuns la apogeu, o fata si un baiat au aterizat pe iarba frageda. Umbra marelui copac din fata academiei ii acoperea pe cei doi. Acesti erau inconstienti. Un baietel șaten, cu ochi albastri precum safirele, avand in jur de 5 ani ii gasi pe cei doi. Se duse usor la baiat si incerca sa-l trezeasca. Il trase copilareste de parul sau negru , iar acesta reusi sa-si deschis ochii sai de culoarea smaraldului. Ii multumi baiatului ca l-a trezit. L-a intrebat cum il cheama si micutul a raspuns ca el este Hiroko(insemnand „generos”). Fata nu se trezise inca. Baiatul l-a rugat pe Hiroko sa-l ajute sa gaseasca drumul catre spital. Micutul l-a ajutat cu cea mai mare placere. Odata ajunsi la locul dorit, Hiroko pleca, primind drept multumire o bombonica. Orochimaru isi lua iubita cu par rozaliu in brate, si intra pe usa spitalului. A chemat doctorul de garda, care il ajuta imediat, ducand-o cu o targa pe Saku intr-o rezerva. Acesta ii puse fetei o masca de oxigen pentru a o ajuta sa respire mai usor.
Oro iesi pe coridor, deschise un geam si privi in curtea spitalului. Cativa copii ii ajutau pe cei mai batrani sa mearga, langa un pom, o femeie mai tanara ii tinea companie unei batrane. De parca tot raul din jur disparuse, totul devenise pur, plin de bunatate si iubire. Era ca un vis, dar totusi o realitate.

Saku pov:

Este atat de cald… Simt ca ma sufoc. Fiecare strop de aer pe care il respir, parca ma arde pe interior. Este un chin groaznic… Incerc sa deschid ochii. In departare observ o lumina rosie… Ma apropii din ce in ce mai mult, si parca distanta dintre mine si acea luminita se tot marea in loc sa faca contrariul. Dintr-o data pasesc pe o plaja pustie. Apa oglindea cerul senin si soarele arzator precum o gigantica oglinda de cristal. Valurile nu se auzeau, era o liniste de mormant. Putin mai departe de mine era un castel de nisip imens. Incerc sa urc. Ajung in cel mai inalt turn de unde parca imi puteam privi intreaga viata. Revad imaginile din prima intalnire cu Oro, ziua in care l-am intalnit , antrenamentele noastre, luptele, absolut totul. Chiar si atunci cand am murit si am ajuns langa Dumnezeu pe acel nor de vata. Ce este aceasta lume? Sau este doar un vis adanc care ma face sa fiu atat de nostalgica, de melancolica? Acea stare de sufocare revine. Simt precum as cadea in gol si nu mai ajung pe fundul acestei gropi numite viata. De ce imi doresc atat de mult sa mor cand am pentru cine trai? Atatea intrebari in trec prin minte si niciuna nu are raspuns pentru mine. Iarasi, acea lumina orbitoare… Imediat ma trezesc intr-un salon de spital. Imi dau usor masca de oxigen la o parte, iar narile mele sunt inundate de acel miros insuportabil de medicamente, care ma face de fiecare data atat de nervoasa. Pur si simplu, fara motiv. Totul era curat, aranjat, la locul lui. Un singur lucru imi lipsea… dragul meu brunet cu ochi de smarald… Unde o fi? Incerc sa ma ridic usor din pat cand aud niste voci. ,,Domnule doctor, stiti cumva cand isi va reveni?” ,,Imi pare rau, insa totul depinde de ea” . Era o conversatie intre Oro si un doctor. Cativa pasi se auzira. Persoana respectiva venea inspre mine. Se opri in pragul usii, lua o gura de aer, apoi apasa pe clanta. De dupa usa se putea observa imediat acel barbat brunet cu ochi iscoditori ca de sarpe pe care il iubeam din toata inima mea. Acesta m-a vazut ca incerc sa ma ridic, insa nu ma lasa, pe motiv ca sunt prea slabita pentru a ma ridica. Am ascultat ca o fata ,,intelegatoare” ce sunt si m-am asezat din nou in pat. Oro ma intreba daca doresc ceva, astfel ca i-am cerut un pahar de apa. Starea de mai devreme mi-a facut sete…

Oro pov:

In sfarsit s-a trezit. Are anumite momente in care ma sperie. Chiar sunt ingrijorat in legatura cu starea ei de sanatate. Ceva are, sunt sigur de asta, iar doctorii nu pot afla, e ceva mai presus de medicina…. Sunt singur ca este mana unui ninja. Va trebui sa am mare grija in prezenta ei,trebuie sa descopar acest mister. Iau paharul de apa pentru Saku si ma intorc in salon. Am observat ca era cam rosie la fata si tremura putin chiar daca ea se chinuia sa ascunda acest lucru.
-Saku, s-a intamplat ceva? Te simti bine?
-Nu, n-am nimic, stai linistit. Mi-e doar putin cald…
Era clar ca mintea. Nu era o mincinoasa prea buna…Insa nu am vrut sa mai insist. Era clar ca ii era rau, asa ca de ce sa o mai plictisesc cu intrebarile mele de ingrijorare? Ii spun sa se culce, sa se odihneasca putin, iar eu in acest timp ma voi duce sa ii cumpar niste portocale, banane si mere. Trec din nou pe langa ciresul de la care a pornit totul. Ma uit in jur si observ ca acesta era defapt satul Konoha, satul meu natal de unde am fugit ca un prost. De ce oare am vrut sa devin un ninja fugar? Pentru ce? Pentru jutsurile interzise? Pentru imortalitate? Deja am obtinut-o datorita iubirii, nu a acestor justuri nefolositoare.. Mi-am omorat pana si senseiul. Si pentru ce? Am fost un prost intreaga mea viata. Insa acum m-am schimbat. Vreau sa devin o persoana buna , sa iubesc in continuare. Acest sentiment este absolut unul uimitor. Parca toate ranile mele din trecut s-au vindecat de la sine. Iubirea este sinonim cu vindecarea.
Iau fructele si ma intorc la spital.

Saku pov

Oro mi-a zis sa ma culc. Insa mi-e frica dupa ce s-a intamplat. Nu am avut curajul sa-i zic ceea ce ma framanta de fapt… Hai totusi sa incerc sa ma culc.Simt ca ma cuprinde usor, usor o stare de amorteala . Era de parca sufletul imi parasea coprul, insa era imposibil acest lucru. Ceva se intampla cu mine insa nici macar eu nu stiam ce se intampla.. Dintr-o data o voce feminina imi rasuna in minte. Ma striga. Am intrebat sfioasa cine este. Nu mi-a raspuns, insa mi-a zis sa am grija. Sa am grija in legatura cu Oro. Nu i se va intampla ceva bun in viitorul apropiat… Incepeam sa tremur, simteam cum venele imi pulseaza din ce in ce mai tare si mai repede. M-am trezit imediat. Eram transpirata, socata si speriata. M-am ridicat din pat cu greu, ies din salon, indreptandu-ma spre curtea spitalului. Soarele parca ma mangaia pe paru-mi rozaliu.Ochii isi pierdusera din stralucirea de odinioara. Obrajii mei nu mai erau trandafiri ca de obicei, ci palizi precum burta unui sarpe. In minte imi rasuna un anume fragment, nu stiu de unde: ,,Darkness beyond twilight, crimson beyond blow that flose, buried in the time, where your powers glows, I pledge myself to came. All the fools who stand before me be destroyed, by the power you and I posess.” Stiam ce inseamna in traducere, insa nu stiam ce vrea sa zica cu aceste cuvinte acea voce din capul meu. E clar, sunt o ciudata umblatoare. Ma rog, m-am plcitisit sa ma tot plang de mine, unde o fi Oro? Trebuia sa vina pana acum. Cand sa ies pe poarta spitalului, capul a inceput sa ma doara si sa ma ia ameteala. M-am asezat pe o banca din apropiere, si dintr-o data firul s-a taiat. Totul a devenit negru in jurul meu si am cazut pe banca , inconstienta.

Oro pov:

Ma apropii de spital. In departare observ o silueta , in umbra. Era un baiat de varsta Sakurei, cu parul negru, scurt, o katana prinsa la mijloc. Avea o bluza alba cu maneci largi, pantaloni bleumarin si ca o sfoara in jurul lui, legata in partea dreapta in fata ca o funda. Banuiesc ca toata lumea il cunaoste prea bine, nu numai dupa Sharinganul sau. Acesta era Uchiha Sasuke, din temutul clan Uchiha. Fostul meu ucenic care m-a scapat de acea viata obsedata de jutsuri si razbunare. Ma bucur ca el nu a facut aceeasi greseala ca mine, a fugit din sat, insa a revenit, devenind un ninja de incredere al satului Konoha. Acesta era insotit de un baiat de aceeasi varsta, blond, cu ochi albastri si imbracat intr-un costum cu negru si portocaliu, Acest baiat era eroul satului, Eroul Satului Frunza. El a fost singurul care a reusit sa il invinga pe Pain, conducatorul Akatsuki. Acesta era Naruto Uzumaki , cel care intr-o zi foarte apropiata va deveni Hokage. Acesta este visul lui inca de cand era mic. Toata lumea credea ca in interiorul sau era sigilata Vulpea cu 9 Cozi, Kyubii. Insa nu se stia cu siguranta daca era asa. Ma indept spre spital. Pe o banca o vad pe Sakura, lesinata. Cine o fi pus-o sa iasa afara? Of, ce iubita neascultatoare am. Am luat-o usor in brate si am dus-o inapoi in salon. Am asezat-o in pat, am invelit-o,apoi m-am apucat sa ii curat niste mere. Am lasat-o sa doarma, deoarece era destul de epuizata.

Narator pov:

In timp ce Oro era langa Saku, cineva o admira de la distanta. O iubea foarte mult, acum ca a revazut-o dupa mult timp. Inainte nici nu stia de existenta ei iar acum ea este sursa existentei lui. Era un strain pentru ea in acest moment, dupa ce a revenit in sat. El isi puse in gand sa scape de Orochimaru, doar pentru a o avea. Acesta isi planuia lovitra de gratie, insa…..

Sper ca va placut si ca v-am indeplinit asteptarile Nu vreau sa av dezamagesc Nu uitati, astept com-uri Ja ne!

suspans, suspans, păi pisi, ce facem aici? sunt curioasă ce se va intâmpla :D. cât despre capitol, am doar cuvinte de laudă, am spus, şi o voi spune mereu, ai evoluat deosebit de mult la descriere, ceea ce imi place, pentru că mă simt una cu personajul când citesc. mersi mult că m-ai anunţat şi scuze că abia acum am comentat. :* te rog să mă anunţi şi la următorul. şi next-ul meu e pe drum :D

Doar atat? Vreau mai mult! Tu poti mai mult! Si deja sezonul doi?? Da, da.... chiar are logica.... Adica, mai intai in lumea reala, iar acum in Konoha. Perfect! I love it!!! Asa, dar se pare ca Sasuke vrea sa se amestece in relatia Sakurei cu Orochimaru. Neah!!! Nu-i frumos! Si evident ca din ultimul paragraf mi-am dat seama ca despre el era vorba. Dar, singura mea intrebare este... Tsunade e Hokage aci, nu? Eeee..... aflu eu! Sigur ca aflu! Bun, pai, fara alte de-astea, acest prim capitol al sezonului 2 este extraordinar!!! Eu abia il astept pe urmatorul, deci te rog sa ma anunti cand il vei posta! Te dulce! Spor la scris!!!! Ja ne!

       In timp ce Oro era langa Saku, cineva o admira de la distanta. O iubea foarte mult, acum ca a revazut-o dupa mult timp. Inainte nici nu stia de existenta ei iar acum ea este sursa existentei lui. Era  un strain pentru ea in acest moment, dupa ce a revenit in sat. El isi puse in gand sa scape de Orochimaru, doar pentru a o avea.   Acesta isi planuia lovitra de gratie, insa creanga copacului de unde o privea pe rozalie, ceda sub el. Parul sau de culoarea soarelui , iar ochii sai de azur erau absolut cuceritori. Baiatul nu apuca sa ajunga pe pamant, caci o pasare de argila exploziva se ridica odata cu blondul in vazduh.    Plană pana pe un camp  unde sari baiatul strigand ,,Katsu!” , iar pasarea exploda.    Acesta se chema Deidara si era printre cei mai frumosi baieti din Satul Pietrei. El era in Konoha pentru o misiune cu echipa sa si senseiul lor, Tsuchikagele si cei doi coechipieri ai sai, Kurotsuki si Akatsuchi. Ea era o fata bruneta, cu parul scurt si slabuta. El era un baiat grasut, insa dragut si foarte iubitor. Senseiul era un moșneguț scund de inaltime, dar cu o gura prea mare pentru el.     Acestia il cautau pe Deidara deoarece el avea obiceiul de a fugi singur si de a explora.










        Ce a fost asta? S-a rupt o creanga. Am simtit o chakra necunoscuta, dar nu am bagat de seama. Mai bine ma duc sa vad. Sakura inca doarme, deci nu ar fi o problema. Ajung la copacul cu pricina. Creanga era jos, rupta impreuna cu cateva fire de par blond.  Blond?! Naruto? Insa nu prea cred, el ar fi venit direct fara nici o ezitare… O sa aflu eu intr-un final. Trebuie sa ma intorc la Saku pana nu se trezeste pentru ca apoi iar face pe  si neinfricata si inca slabita. Intradevar, cand am ajuns, era deja pe hol. Am luat-o pe sus si am pus-o inapoi in pat ca pe un copil mic, fara sa ii ascult rugamintile de a o lasa jos.
-Neascultatoare mai esti! Esti slabita, trebuie sa stai cateva zile ca sa iti revii, trebuie sa te odihnesti, nu mai fi asa incapatanata, te rog!
Rozalia se uita cu ochii ei de smarald la mine, exact ca un catelus certat de stapanul său sau asteptand ceva. Am luat-o in brate, am sarutat-o pe buzele sale fine si rosii precum trandafirul, apoi i-am decojit un mar si i l-am taiat in felii pentru a-l manca mai usor.
-Te comporti cu mine de parca as fi un bebelus de o saptamana. Pot sa imi tai si eu singura un mar. De ce iti faci atatea griji? Stii prea bine ca nu sunt chiar asa de neindemanatica .
-De parca nu ai stii cat te pot iubi. Si normal ca trebuie sa imi fac griji. Esti singura persoana din intreaga lume pe care o mai am si pe care o iubesc enorm de mult. Am sfidat si moartea impreuna, nu vreau sa duci lipsuri de nimic.
Nu a mai zis nimic , si-a mancat marul, apoi s-a culcat in continuare.




        Doar cand imi amintesc parul ei de culoarea florilor de cires , ochii sai de smarald, zambetul sau inocent simt ca as avea fluturasi in stomac, insa cand ma gandesc ca sarpele ala o are doar pentru el, imi vine sa il omor, doar pentru a o avea. Sunt pur si simplu fermecat de inocenta , frumusetea si toate calitatile sale exceptionale. As da totul doar pentru a o saruta macar odata. Sa-i simt gustul buzelor sale rosii. Ar fi chiar un vis devenit realitate. In comparatie cu plata de Kurotsuki din echipa mea…  Sakura este o zeita intruchipata pe Pamant doar pentru ca eu sa o pot intalni. De-as putea scapa de Orochimaru, chiar daca este puternic trebuie sa pot scapa cumva de el, trebuie! Orice risc pentru ea merita.






Deidara se gandi la un plan in timp ce statea intins pe acel camp  Chiar Chiar daca nu era prea ingenios, avea cateva sanse de a functiona. Dei-kun se indrepta spre politia Konohai. Isi facu o pasare din argila sa speciala care se inalta in vaduhul azuriu. Parul sau blond falfaia in vant , iar ochii sai albastrii erau de aceeasi nuanta cu a cerului, incat nu ii puteai deosebi. Pe fata lui se citea un zambet orgolios, poate chiar putin malefic. Stia ca intr-un final il va invinge pe Oro deoarece o iubea, putin zis, o diviniza pe Sakura. Ajuns in fata cladirii politiei, intra. La biroul de informatii era un politist numit Izanagi Uchiha. Dei declara ca il vazuse pe Orochimaru in sat, ceea ce era o acuzatie extrem de grava in cazul in care nu era adevarata. A mai spus ca se afla la Spitalul Konoha, tinandu-i companie Sakurei Haruno. Imediat s-a declarat stare de alerta de cel mai inalt grad in sat. Toti jouninii  si inclusiv ANBU Konoha au fost trimisi la spital unde , intr-adevar, l-au gasit pe Orochimaru. Acesta nu a impus rezistenta, dovedind ca s-a schimbat, insa ANBU l-au legat imediat si l-au dus in inchisoare, in spatele unor gratii care nu ii permiteau sa treaca. Otelul din care erau facute acele bare ii furau chakra pentru a nu putea evada. Cand un asasin de grad S este prins, este tinut sub supraveghere continua, in cele mai securizate inchisori.  Sakura inca dormea la spital. Aceasta era ultima zi care o mai petrecea in spital. Cand se trezi, il cauta pe Orochimaru, dar nu da de el. Intreba un doctor daca a vazut un baiat cu par lung, negru si cu ochii verzi, iar acesta ii spuse ca daca il cauta pe Orochiamaru, il va gasi la inchisoare, doar ce l-au luat ANBU.
Sakura incepu sa planga , simtindu-se singura. Se intreba ce va face ea daca nu era Orochimaru. Nu avea ce sa faca decat sa se resemneze. Isi aduna cu lacrimi in ochi lucrurile pentru a pleca urmatoarea zi, apoi se culca plangand cu lacrimi amare.






  Soarele stralucea orbitor. Cerul era senin, iar norii plecasera deja in vacanta. O raza de lumina intra sfioasa in rezerva Sakurei cazandu-i pe ochii adormiti si umflati de plans. Aceasta se trezi. Ochii ei verzi alternau cu rosul de pe albul ochiului. Plansese intreaga noapte si inca nu isi revenise complet. Se ridica trista din pat, se schimba, apoi pleca din spital. Un vanticel rece ii trecea prin parul sau roz. Era imbracata intr-o pereche de blugi, un tricou negru si era incaltata cu tenisi. In mana avea o sacosa in care erau lucrurile ei noi, cumparate de Oro. Pasii ei usori atingeau pamantul trist. Un fluture alb, micut i se aseza pe umar. Fata se uita la el, iar acesta isi lua zborul cu aripile sale firave inconjurand-o pe fata apoi se lasa purtat de vant. Fata se duse intr-un parc. La cativa metri departare aceasta zari doi baieti: un brunet si un blond. Doi prieteni foarte buni. Sasuke Uchiha si Uzumaki Naruto. Sakura a vrut sa-i strige insa se razgandi imediat. Privea cum cei doi se indepartau cu pasi repezi pe aleele parcului. Pasarile ciripeau printre copacii infloriti. Petalele florilor scuturate de vant erau imprastiate pe jos, formand o patura pufoasa de petale ce invelea asfaltul negru. Vantul se inteti din ce in ce mai tare. Florile se scuturau cu repeziciune, invaluind-o pe fata intr-o ceata de petale. Din cer cazu un baiat blond cu ochii azurii. Era Deidara, Dintr-o data pe fata lui se putea citi o privire victorioasa, mandra , iar ochii ii sclipeau cand o vazu pe rozalie. Fata era uimita. Facu ochii mai mari , ii inchise o secunda,
apoi ii deschise din nou crezand ca viseaza. Dar nu visa, chiar era realitatea.
-Sakura Haruno?
-Da!?
-Spune-mi Deidara. Sunt aici pentru a te face fericita.
Sakura ramase uimita de ceea ce spusese blondul. Era ceva gen ,, Cine mai esti si tu si cum ai putea tu sa ma faci fericita atata timp cat nu il mai am pe Orochimaru? ”. Fata nu mai spuse nimic si fugi catre politia Konohai. Isi lasa bagajele la intrare si ceru sa il viziteze pe Orochimaru. Baiatul care o insoti era nimeni altul decat Sasuke . Cei doi pasira intr-o camera umeda si intunecata, luminata cu greu de cateva torte prinse in pereti. Pe jos era apa , iar peretii erau negrii, impodobiti cu cateva pete de sange uscate si zgarieturi de kunai-uri. La sfarsitul acestui hol sumbru  se puteau observa niste gratii. Cand se apropie, ochii i s-au impaienjenit si cristale mici au inceput sa se rostogoleasca pe fata fetei cu par roz. Dupa acele gratii era un barbat incatusat cu zgarieturi pe corp si urme de bici pe spate. Parul sau negru ii acoperea fata. Sakura simti un sentiment de groaza cand il vazu pe preaiubitul sau Orochimaru in aceasta ipostaza. Ii ceru lui Sasuke sa o lase sa se duca la el si sa il descatuseze. Sasuke  a fost de acord intr-un final, la insistentele fetei. Se grabi sa intre inauntrul, il lua in brate pe Oro si incepu sa planga in hohote. Dupa ce mainile i-au fost eliberate, acesta o imbratisa cu lacrimi in ochi pe Sakura.
-Ce ti-au facut aici? Spuse fata, printre suspine
El ocoli raspunsul, strangand-o si mai tare.
-Inainte sa te intalnesc stii prea bine ca am fost un asasin de grad S. Multi au murit din cauza mea si din acest motiv trebuie sa suport aceste consecinte.
-Dar te-ai schimbat , nu mai esti asa!! Stiga fata.
-Degeaba, ei nu vor intelege asta,  scumpa mea. Nu mai am cum sa scap de aici. Stiam ca daca ma voi intoarce in Konoha asta se va intampla… Dar acum e prea tarziu pentru a da inapoi. Te iubesc si nu uita asta.
Buzele celor doi se apropiara si formara un sarut. Lacrimile Sakurei nu se oprira, ci din contra , plangea si mai mult. Nu suporta sa isi vada iubitul in asemenea conditii. Sasuke le spuse ca timpul s-a scurs si ca trebuie sa plece. Cu greu cei doi s-au despartit. Sakura i-a jurat lui Oro ca il va scoate de acolo chiar daca va fi sa se lupte cu intreg satul, inclusiv Hokagele.








        Oare unde s-o fi dus? A fugit atat de repede incat nu am putut tine pasul cu ea. Si normal, a fost antrenata de Orochimaru doar. Ha?! Ce?! Ce-a fost asta? Pentru o secunda cred ca i-am simtit chakra. A luat-o pe langa politie. Imi fac in fuga o pasare de argila si ma ridic spre cer. Uite-o ! Deci aici era! Cobor spre ea. Plangea? Probabil l-a vazut pe Oro. Trebuie sa fac cumva sa ma pot apropia de ea. Se aseaza pe o banca. Ma duc undeva mai departe de ea, micsorez pasarea si o explodez. Fug spre ea. Plangea in hohote. Ma asez langa ea si o iau in brate.,ea tresarind, apoi se uita la mine. Avea ochii umflati si rosii de la atata plans. O strang mai tare la pieptul meu, iar ea ceda. Cred ca era cu moralul la pamant . Rozalia ma  lua de gat cu bratele sale fine si isi ineca fata in umarul meu. Simteam tricoul cum se uda , dar nu imi pasa. Visul meu devenea realitate. Dupa cateva minute Sakura se calma si adormi. Era epuizata. O iau in brate si o duc in camera mea de hotel.
Cand intram un aer placut cu un miros de lavanda ne invada simturile. Era curat, peretii albi, totul era la locul lui. In dreapta camerei se afla un pat de 2 persoane, destul de mare, pe el asezata o patura de catifea de culoarea liliacului. Langa era asezata o noptiera. La geamuri perdelele rozalii precum parul Sakurei se unduiau in adierea usoara a vantului.Pe peretele din fata patului se afla o masa din lemn acoperita cu o fata de masa alba cu imprimeu, iar langa se aflau doua scaune. Am asezat-o cu grija pe Sakura in pat, am invelit-o , iar eu m-am asezat pe scaun cu mana la fata, stand, asteptand sa se trezeasca si privind-o precum un inger coborat din cer spre a imi lumina calea in viata. Era atat de frumoasa si cand dormea. Un sentiment de neliniste in stomac ma sageta. Simteam ca un milion de fluturi si-au facut loc acolo. Ma ridic de pe scaun si ma indrept cu pasi de pisica spre fata mea divina. Ma asez usor langa ea, o privesc pret de cateva secunde, apoi ma aplec putin asupra ei. Buzele sale rosii parca ma chemau sa le sarut , nu ma puteam abtine dar atunci………

     

   

     

   


 
                   

Si cam astea ar fi pozele :D sper sa va placa ;)

Hei, hei, hei :)
Nu`mi gasesc cuvinte sa descriu ce am citit, sincer. Draga mea, esti formidabila. :) A fost un capitol minunat. :D
Sa vii repede cu next :*

Ei bine, dupa cum am promis, am adus nextul. Apropo, nee-chan, sfarsitul e pentru tine. Lectura placuta!

Capitolul 3-Floarea de nu-ma-uita

Deidara pov:

       
Buzele sale rosii parca ma chemau sa le sarut , nu ma puteam abtine dar atunci cineva ne-a intrerupt batand sfios la usa. Era camerista. Venise sa ne intrebe daca avem nevoie de ceva, daca vrem sa cheme room-service-ul, insa eu i-am dat un raspuns clar si raspicat: NU!. Ea iesi, apoi intra Kurotuski, plata de Kuro. Si isi incepu repertoriul: Unde am fost? Ce-am facut? Cine e fata din pat? Daca e iubita mea? Ce i-am facut de e lesinata? Ca ea e din Konoha si nu trebuie sa ma indragostesc de fetele din alte sate etc.etc. Interogatoriul cu Kuro se sfarsi, apoi veni bunicul sau, Tsuskikagele. Of, mai sunteti multi? Si se putea sa nu imi tine el nelipsita predica? Si incepe: ,, Nu ai voie sa fugi fara sa spui coechipierilor unde te duci, ce vei face! Nu esti singurul in misiunea asta! Si ce i-ai facut saracei fete de e lesinata? E din Konoha, daca afla cineva ca o tii aici vom fi dati afara din sat si probabil se va isca un razboi numai din cauza ta. Tu gandesti, mai, baiatule?” Bun, dupa ce termina, chiar ma gandeam unde este si umflatul de Akatsucki. Insa el cum veni, o vazu pe Sakura, ii lua pe ce doi ,,cicalitori” si inchise usa in urma lor. Se pare ca el e de partea mea. Interesant. Acum ma simt prost ca il faceam mereu gras, umflat, batoza si in toate felurile… Ma voi revansa cu siguranta.  Revenind la zeita mea, mi-am adus aminte un jutsu care o va face sa uite de Orochimaru si sa ma iubeasca  doar pe mine. Fac semnele necesare, ii pun mana pe frunte Sakurei apoi rostesc un singur cuvant: ,,Uita!”

Narator pov:

Intre timp, Orochimaru era interogat de ANBU Konoha. Nu i-au trebuit nici un fel de ustensile sau metode de tortura celui care interoga deoarece Orochimaru ii raspundea cu sinceritate la toate intrebarile, dovedind inca o data ca s-a schimbat. Dupa terminarea interogatoriului a venit la Oro Hokagele , Tsunade-sama. I-a pus cateva intrebari la care i-a raspuns la fel de sincer.
-Oameni buni, v-am spus, m-am schimbat, nu mai sunt acelasi Orochimaru. Puteti sa imi puneti orice intrebare despre viata mea caci nu voi minte. Tsunade , auzind aceste lucruri se sprijini cu mainile de scaunul brunetului si se uita in ochii lui. Privirea acestuia nu mai era plina de ura, de razbunare ci oglindeau iubirea, inocenta si increderea. Vazand acestea Hokage a ordonat: ,,Puneti-l sub supraveghere 10 din 24 si eliberati-l!” Cand a auzit acestea ,Oro era cel mai fericit ca vechea sa colega de echipa inca mai tine putin la el si ii reda libertatea. Imediat brunetul nostru a plecat din camera intunecoasa si neagra si se lasa mangaiat de vantul libertatii. Se uita in jur , lua urma chakrei Sakurei si fugi inspre ea. La 10 metri departare era Sakura in bratele lui Deidara, sarutandu-se. Brunetul era oripilat de privelistea asta. Simtea cum i se inmuiau picioarele, nu mai putea vorbi si ochii i se impaienjenisera. Avea sentimentul ca inima i se rupse in bucatele, ca ii sangera cu sange negru, iar sufletul disparuse in amarul singuratatii. Dupa ce isi reveni putin in simtiri, Oro se apropie de ei. Sakura se ridica imediat in picioare si spuse: ,,Orochimaru, cum ai evadat din inchisoare? Deidara, cheama-i pe ANBU!”. Oro isi stranse puterile si spuse incet: ,, Nu am evadat, am fost eliberat. Credeam ca te vei bucura, ca imi vei sari in brate, dar se pare ca tu ai pe altcineva. Deidara, ai folosit jutsul uitarii pe Sakura mea!!”  Apoi Orochimaru incerca sa o faca inconstienta pe Saku pentru a o putea aduce la normal, insa cum porni in atac ANBU aparu, doar era sub supraveghere, nu? Brunetul incerca sa le explice ce vroia sa faca apoi acestia s-au retras in liniste spunandu-i lui Oro sa ii lase in pace caci altfel va fi iar inchis. Inainte sa plece , i-a lasat rozaliei un ultim cadou: o piele de sarpe alb , pentru a-si aduce aminte de el. Ochii de smarald ai Sakurei se umplura de lacrimi insa nu stia de ce, nu se simtea trista, doar avea un gol in stomac.

,,Urmatoarea zi”

Soarele rasarea pentru a domni inca o zi deasupra satului Konoha. Vantul de dimineata adia usor printre frunzele inca amorite de somn. Pasarelele s-au trezit si au inceput sa isi cante baladele. Cativa nori micuti s-au imprastiat razlet pe cerul de azur. Ca veni vorba de azur, Deidara in noaptea precedenta a fost cel mai fericit :Sakura a dormit cu el in camera de hotel, pe cand saracul nostru Orochimaru a dormit pe o canapea in parc.

Orochimaru pov:

Ah, ce ma doare spatele… A fost o noapte total deprimanta si chinuitoare. De-as putea sa gasesc o cale sa o fac pe Sakura sa isi revina, dar fara sa o ranesc ca sa nu ma mai intrerupa ANBU… Si cred ca stiu! Slabiciunea tehnicii este exact opusul ei. Daca ii voi pune mana pe frunte Sakurei si voi rosti ,,Aminteste-ti!” poate isi va reveni. Ah, floarea mea de cires, asteapta-ma ca vin sa te salvez. Chakra, chakra, unde ii este chakra? Ma apropii de locul in care am vazut-o ieri si o simt. Ma duc la fereastra camerei si privesc inauntru. Sakura dormea dragastos in bratele acelui blond respingator. El era treaz si o privea. Imi venea sa sparg geamul sa il omor pe blond si sa o readuc pe Sakura a mea, insa daca faceam asta, toata Konoha era din nou dupa mine. Ultimul lucru pe care il vroiam acesta era. Mai bine astept sa plece Sakura singura.
Astept 5 minute, 10, 20, 30, o ora si ies amandoi de mana. Imi ascund chakra si plec dupa ei.
-Sakura, scumpo, tu du-te inainte, eu am ceva de rezolvat, spuse Deidara. Se sarutara apoi rozalia pleca.
Oare m-o fi simtit? Dupa ce Sakura se indeparteaza indeajuns Deidara striga:
-Orochimaru iesi de unde te ascunzi, ne urmaresti de la hotel, crezi ca sunt chiar atat de prost?
Cobor din copac in fata lui. El scoate un kunai si ma ataca. Eu fac la fel insa stau in aparare.  Lupta incepu. Dintr-o data in jurul meu se isca o tornada de explozii. Fiecare gandacel sau floare alba era defapt facuta din argila speciala a lui Deidara. Dintr-o data strig: „Kuchyose No Jutsu!” si un sarpe urias ma inghite, aparandu-ma de Deidara. „Edo Tensei!” si din pamant ies 2 sicrie fiecare cu un luptator de stil fulger. Doar acest stil poate anula stilul pamantului al blondului. Ii folosesc pe cei doi precum un papusar. Pentru a se feri de atacurile constante ale soldatilor mei , el forma o pasare uriasa din argila si se ridica de la sol.

”Intre timp”

Tsunade pov:

Am primit acest raport de la echipa Anbu trimisa in misiune pentru a-l spiona pe Kabuto. Foloseste absolut fiecare jutsu al lui Orochimaru… Edo tensei, Kuchyose, atacurile cu serpii, fiecare. E ca si cum ar fi o copie a sa.Mai bine m-as duce eu insami acolo. Shizune, trebuie sa plecam intr-o ora spre Padurea-Intunericului unde Kabuto isi are ascunzatoarea. Adu-mi haina si armele. Aduna cateva provizii repede si sa mergem!
-Imediat, Tsunade-sama!
Tot ceea ce vreau este sa nu imi gasesc oamenii morti la datorie. Trebuie sa imi folosesc puterile sa ii vindec in caz ca sunt raniti. Nu vreau sa mai pierd pe cineva, nu vreau sa mai moara cineva in mainile mele. De fiecare data imi amintesc de Dan. Avea mare potential si putea fi in locul meu acum, putea fi el Hogake. Insa nu a fost sa fie se pare. S-a intamplat exact cum s-a intamplat cu fratiorul meu. Si el avea acelasi vis. Amandoi isi doreau acest post si , ironic se pare, eu , cea are nu l-am vrut,  l-am primit. Singurul care mai poate fi Hokage dupa mine este Naruto. Insa el este puternic si este foarte bun in lupta, insa e pripeste cu deciziile. Ar fi foarte indicat sa fie ajutat de Sakura cu problemele politice iar de cele practice sa fie ajutat de Sasuke. Cred ca atunci nu se va mai isca nici un razboi, nici o lupta, va fi pace perfecta. Totusi sper ca arta ninja sa nu se piarda niciodata.

Deidara pov:

Trebuie sa scap din lupta asta. Daca nu voi face ceva repede voi sfarsi mort. Un jutsu sa fug din lupta sau ceva… orice. Orochimaru ma ataca in continuu. Era clar ca o iubea pe Sakura mai mult decat o faceam eu. El lupta pentru a o salva pe cand eu, lupt sa ma salvez pe mine. Recunosc, sunt un egoist. Orochimaru e mai bun decat mine din fiecare punct de vedere:jutsuri, ofensiva, defensiva, caracter, iubire. Nu stiu daca exista cale de a ma schimba sau de a-l putea intrece pe acest Sannin , insa nu am de gand sa o caut chiar acum. Nu am timp. Daca vreau sa o mai vad pe Sakura trebuie sa supravietuiesc. Astfel creez o opurtunitate de a face o pasare de argila foarte mare, il leg si pe Oro cu argila de ea, iar eu fug. Apoi , cand sunt la o distanta sigura explodez pasarea printr-un singur cuvant: „Katsu!” . O frumoasa explozie se formeaza distrugand tot in calea ei. Totusi ma bucur ca nu mai era nimeni in raza exploziei , atat de aproape incat sa fie ucis. Acum tot ce mai am de facut este sa zbor spre iubirea mea.Aterizez cu pasarea langa parc apoi o fac mica si o bag in punguta de argila. Intru in parc si incep sa o caut cu privirea pe floarea mea de cires.

Sakura pov:

Ajung in parc. Vantul adie usor, soarele ma mangaie duios pe piele, iar parul meu straluceste in lumina lui eterna. Ma asez pe o bancuta , la umbra si il astept rabdatoare pe scumpul meu blond cu ochi albastri care se lupta cu acel insuportabil brunet. Este viclean precum un sarpe. Mai intai se da pe langa tine, iti intra pe sub piele cum se spune, apoi te stranguleaza pana te omoara. Nu va putea fi niciodata loial. Cica eu i-am fost iubita, ha! Nici macar in alta viata cred.Eu il voi iubi intotdeauna pe Dei-kun al meu.
La cativa metri de mine se zareste un brunet chipes, cu ochi negrii si imbracat in albastru. Sasuke Uchiha, cel mai popular baiat din sat dupa care toate fetele sunt moarte. Trebuie sa recunosc, este destul de dragut si chiar as vrea sa fiu cu el un timp, insa am auzit ca ochii negrii se indragostesc cel mai greu, pe cand cei verzi, ca ai mei, pun suflet in orice. Macar blondul meu este sincer.  Sasuke se aproprie de mine.
-Buna! Locul de langa tine este liber?
-Buna! Da, te poti aseza.
Ceva nu-i in regula… El sa vorbeasca cu mine. Ia sa incerc. Dupa ce se aseza intre noi s-a pornit o discutie. Mai mult sau mai putin interesanta. Vorbeam despre vreme, jutsuri, viata fiecaruia, radeam, chiar ma simteam bine. Apoi el ma intreba ceva ce ma puse pe ganduri: „Tu ai un iubit?” Chiar nu am stiut ce sa raspund… A specificat foarte clar ca el este singur si chiar ii place de mine. Apoi a zis ca imi da timp de gandire pana in ziua urmatoare. Se ridica cu mainile in buzunar apoi ma saruta pe obraz. Culege o floare albastra de jos, mi-o aseaza pe picioare si imi sopteste cu o voce seducatoare : „ O floare speciala pentru o fata speciala.” In secunda urmatoare il vedeam ca se indeparta. Cand ma uit mai bine la floarea primita chiar era o floare speciala. Era floarea de-nu-ma-uita.

capitolul asta  splendit!!! si daca pot, niste intrebari pt personaje:
Pentru Deidara:
1. ID***LEEEE!!!!!!!!!!!!!! cum ai putut face asa ceva???!?!??!!!???
2. esti id**t din fire???
3. TE OMOR!!!!!   

Pentru Sakura:
1. Saku te rooooog sa il uiti pe pro*tul de Deidara, intoarcete la Oro  
2. Esti constiente ca Dei a facut un jutsu pe tine???  
atat pt azi si astept next-ul

Rusine sa-mi fie ca ti-am vazut ficul abia acum. E extrordinar de frumos. Nu-mi vine sa cred ca la inceput doar o persoana iti citea ficul. E inacceptabil pentru ca ai o imaginatie wow. Sakura chiar e magnet de bunaciuni, n-am ce zice :=)):Intr-un timp chiar ma gandeam cum ar fi sa iasa personajele Naruto din anime. Cred ca as fi ucis-o pe Sakura pentru parul ei.  Iar bietii baieti ar fi avut pe cap o psihopata nu alta. :))Esti geniala si astept cu nerabdare sa pui continuarea. Anunta-ma te rog.