Capitolul unsprezece

Neji’s Point Of View

Poate de aceea inima imi bate mai tare atunci cand sunt in preajma ei. Frumusetea sa ma omoara pe zi ce trece, facandu-ma sa ma afund tot mai mult in iubirea gingasei Sakura. Nehotarata, asa a fost inca din clipa in care l-a cunoscut pe Sasuke. Shikamaru a avut grija, atat cat i-au permis fortele, sa-I indeparteze. Nu-l invinuiesc, totusi. Era doar indragostit, in gesturile lui nu a existat niciodata rautate, ci poate putina nebunie. Poate ma aseman lui, intr-o oarecare masura. In mod cert as fi reactionat ca el, chiar daca as fi ranit persoana draga mie. Egoism… Asa ma pot descrie fara ezitare, insa cu multe remuscari.

Oftez suparat, apoi imi concentrez atentia aasupra hartiilor din fata mea. Scrise frumos, stau asezate pe masa in dezordine, facandu-ma sa ma bucur ca le numerotez. Caut stiloul cel vechi, rasturnand tot ce-mi sta in cale. Dupa un timp destul de indelungat, il gasesc. Iau o foaie curata si incep sa descriu, din nou, povestea fara sfarsit a celor doi. Imi caut prin minte ultima propozitie, iar cand mi-o amintesc , incep sa visez…

“Uraste ca trebuie sa o lase cu varul sau, dar se poate opune in fata celei carei i-a luat mintile? Mai presus de tot, Shikamaru nu a mintit, ci doar i-a spus o parte a vietii intunecata. Nu il poate acuza atat de mult pe cat ar fi vrut. Mai devreme sau mai tarziu oricum ar fi aflat, insa poate atunci era suficient de indragostita incat nu i-ar fi pasat. Ca el de ea. Putea afla ca este o criminala deosebit de periculoasa, cat tot nu i-ar fi pasat. Daca acel impact pe care l-a avut asupra lui nu a fost si viceversa? Doar el sa se fi minunat de frumusetea parului roz, a ochilor verzi in care te pierzi irevocabil? “Nu, nu e posibil” neaga ca pentru sine. Ar fi distrus si stie prea bine acest lucru.

Pe cand Sasuke isi pune ordine in ganduri, intr-o padure deasa de la marginea satului, Sakura statea in bratele protectoare ale scumpului ei iubit, punandu-si mii de intrebari. Oare a facut ce trebuia? Nu este sigura. Inima ii ordona sa fuga dupa acel Adonis afemeiat, dar niciodata nu s-a bazat pe instinct, ci a gandit mereu problema la rece, indiferent de persoana sau situatie. Insa acum poate jura ca va pierde lupta interioara pe care o duce cu sine. Cum poate castiga cand chipul sau senin ii apare in fata ochilor cu fiecare ocazie?

-Esti bine, scumpa mea?

Cat ar da ca cel care o intreaba sa nu fie el! Totusi, nu vrea sa-i ofere motive de ingrijorare. In fond, e foarte periculos, avand in vedere ca secretul ei este la mijloc. “Jur ca as fugi departe, insa Shikamaru… Ii sunt datoare si chiar simt ceva pentru dansul, chiar daca incep sa cred ca este o simpla iubire frateasca, departe de ceea ce doreste. Pana unde poate merge? Sa-i comunic a mea dorinta nebuna?” se gandeste, apoi, cu voce tremurand, ii spune:

-Shika… Ce se intampla cu noi? Incep sa cred ca nu putem continua, nu asa. Putem ramane prieteni, cei mai buni? Doar nu ma parasi, pentru ca am nevoie de tine. Crede-ma!

L-a ranit. Poate vedea asta. Lacrimi pline de durere ii strabat obrajii imbujorati. “Nu!” tipa, urmand sa se naposteasca asupra lui. Il saruta, brusc infranta. Ultima sansa pe care o datoreaza acestei relatii. Inima ii bate mai tare, ajutand-o sa-si recunoasca dragostea.

-A fost un ramas bun?

-Nu. Din potriva. Este un nou inceput. Fara minciuni, fara nimic. Doar noi doi.

Zambeste fericit. Merita fiecare clipa frumoasa. Toti stiu acest lucru, inclusiv tanara zana. O tine in brate, pe cand fruntea i se odihneste peste a ei. Sclipitori este singurul cuvant care prezinta atmosfera dintre cei doi. Ceea ce ei nu stiu este ca, nu foarte departe, brunetul se afla, ascuns dupa un copac batran. Se intorsese de ceva amar de vreme din locul sau de liniste, exact la timp sa surprinda fiecare gram de romantism. ” Manipulator” este unicul adjectiv care ii trece prin minte. Saku dorea sa termine tot, iar el, cu plansul sau fals, a schimbat fiecare alegere in favoarea lui…”

Sakura’s Point Of View

Stau in bratele lui Sasuke, spionandu-l, ca de obicei, pe Neji. Mereu il descriu ca talentat, iar scumpul meu sot pufneste dezaprobator. Nu-i place sa i se reaminteasca de acea perioada in care se lupta cot la cot cu varul sau pentru dragostea mea. De asemena, uraste ca a fost ultimul care a aflat micul meu secret. Pe atunci era atat de dragut cand se infuria pentru o batalie pierduta! Diferit nu este nici acum, insa categoric mai linistit. Trecerea timpului te maturizeaza, fie ca-ti dai seama sau nu.

Imi plimb mana pe pantec, entuziasmata. Inca nu i-am spus marea veste. Astept momentul potrivit, dar cred ca a venit. Copilul are deja o luna, iar eu am aflat acum o saptamana. Ar fi nedrept sa-i ascund un lucru atat de important. Ma foiesc, acaparandu-i atentia. Privirea sa iubitoare, calda, ma analizeaza cu un semn de intrebare. Ranjesc prostesc, ridicandu-ma in genunchi. “Ghici!” ii spun jucaus. Mediteaza putin, incercand sa-mi citeasca gandurile. Pana la urma, da din cap dezaprobator, in nestiinta.

-Vei fi tatic, iubire!

Isi clatina capul, nedumerit. Pentru putin timp, apoi ma ia in brate. Palmele sunt transpirate, strangand materialul rochiei lila in pumni. Rade bucuros. Am asteptat acest moment inca din prima zi a casniciei noastre. Pot indrazni sa spun ca niciodata nu ne-am certat, nu am avut dezacorduri. Multi sunt invidiosi pe noi, ba chiar si ingerii care ne imprejmuiesc. Raiul este un loc linistit, dar fiecare om are propriile sale dezavantaje. Insa nu si noi. Gata pentru orice, pregatiti sa murim unul pentru celalalt.

-Te iubesc!

“Si eu” mimez, deoarece glasul m-a parasit. Atat de emotionata nu am fost de cand ma cunosc. Fericirea isi are locul ei, bine pastrat in suflet de sute de ani. Nemuritoare, as adauga. Noi mereu vom trai si ne-am propus ca atunci cand dragul nostru scriitor va veni alaturi de sotia sa, ii vom calauzi. Putem vedea viitorul, iar ce se va intampla jos… Este demn de orice razbunare. Regele ne-a ucis pe noi, iar el isi va gasi sfarsitul de mana altui cuplu rebel. Cand am aflat, ne-am amuzat teribil. Acum, inca o mai facem, insa nu in aceeasi masura.

-Jur, Sakura, ca tu si copilul nostru nu o sa cunoasteti zi de tristete. Daca cineva va raneste, o va pati. Pe langa, Sakura Uchiha, de azi nu vei mai depune nici macar un fel de efort. Eu te voi duce dintr-un loc in altul, inclusiv pana la baie sau oglinda din camera!

A zis ce cred eu? Se asteapta sa nu am absolut nimic importiva? Cu toate ca, vazandu-i hotararea, am inceput sa am indoieli serioase. Ne iubeste, ma consolez eu. Oftez, lasandu-l sa se bucure de mica sa victorie…



In sfarsit, next-ul. Sper sa va placa!