Şase şase şase

Un fic genial. Felul în care descrii e atât de... delicios. :)) Îmi place foarte mult ideea şi felul în care o abordezi. Sunt foarte curioasă de cum va decurge totul în continuare. Ador personalitatea lui Sasuke, foarte originală.
Se pare că Sakura îi seamănă. Sunt curioasă în legătură cu ea.
Abea aştept continuarea şi sper să mă anunţi şi pe mine.

Baftă în continuare!

| Capcana viselor | Umbrele trecutului | Ispita |

Mersi mult că m-ai anunțat, căci așteptam cu nerăbdare următorul capitol. DE CE A FOST AȘA DE SCURT? Ăsta e singurul meu regret, deoarece de cum m-am trezit și-am năvălit la calculator am trecut pe la ficul tău și-am început să citesc pofticioasă noul capitol, să-l devorez asemenea unui prădător. Îmi place străinul mincinos și Sakura îmi trezește curiozitatea la viață. A avut un șarpe pe care l-a omorât? De ce? E o sadică? Tot mai mult întrebări îmi inundă mintea. Sper să vi mai repede cu next-ul și să nu uiți să mă anunți. Kissez

I love you, key?

edit

Asylum: Edit? :))

N e u t r a l to l i f e .

●

Multumesc mult pentru anunt. Ador capitolul, este fantastic! in love

Tot acest mister si nebunie ce il inconjoara ma face sa ma simt atat de bine. Parca as fi prinsa intr-un joc periculos care imi ofera o placere nebuna. Ce sa mai, devin un personaj nebun in carne si oase. Esti o scriitoare grozava Lissa, ador aceasta idee a ta. Imi place extrem de mult. Sper sa vi cat mai repede cu nextul. Multa imaginatie si te rog sa ma anunti si data viitoare cand vei posta capitolul kiss

All I need is your love.

WOW !!!!!!! Ce fic super tare , imi place foarte mult . Are tot ce-mi place , sange , demoni si iarasi sange (mda... sunt cam ciudata :)) ) . Ai o imaginatie tare grozava si sunt atat de cuiroasa sa vad ce o sa se m-ai intample . Asa ca te rog sa ma anunti si pe nime de next .
Mult noroc si multa inspiratie !

Daca ai fi langa mine, te-as da cu capul d-un perete, si nu glumesc! Ai avut un capitol exceptional, descris ca la carte. Chiar aveam impresia ca citeam un text scris de un scriitor adevarat, nu de o pustoaica obsedata de 17 ani. (Love you too). A fost atat de misterios totul si ai niste personaje cu adevarat interesante si un dialog pe masura. Daca scopul tau era sa ma bagi in boala, sa stii ca ti-a reusit. Ma intreb daca Sakura va afla ca moartea Stellei a fost cauzata de Sasuke, iar daca da, in ce mod. Ma astept de la tine la orice, sincer, caci stiu ca mereu ma surprinzi, oricat de multe scenarii mi-as face in minte. Reusesti sa ma dai complet peste cap. Am sa te blestem ca faci capitole asa scurte, dar daca vii cu ele mai repede, nu ma deranjeaza. Ca tot veni vorba, abia il astept pe urmatorul, care sigur va fi la fel de delicios ca acesta. Spor la scris si misca-te mai repede kiss

Heey! Imi place asa de mult ficul tau incat as sta toata ziua sa-ti recitesc capitolele dar na nu prea am timp deoarece urmeaza clasa 8. Abea astept nextul! Pwp. :x

Rose.rap

Genial ca de obicei.Scri asa de frumos de parca nici nu te-ai chinui,ca si cum ar fi ceva simplu pentru tine.Ai exprimari coerente ceea ce ma bucura caci uneori (la unele ficuri) stau si recitesc o fraza de mai multe ori ca sa inteleg ce a vrut scriitorul sa spuna insa aici mi-a fost foarte usor sa citesc.Mi-a fost putin cam greu sa incep capitolul deoarece televizorul era pronit si dat foarte tare iar telecomanda nu era langa mine.Dar odata ce m-am afundat in lectura am devorat fiecare cuvintel si nici ca am mai auzit ceva.Parca intrasem intr-o lume paralela unde nu existau decat eu si capitolul.Oricum,daca poti sa ma anunti si pe mine de next... rusinos

Multam de anunt, Liss-nu pot sa te vad cu alt nume aici pe forum-. Stiu, ar fi trebuit sa incep cu 'Hellau' ca toti oamenii normali, dar eu numai unul din acela nu sunt eu. Stiu ca am cam intarziat cu, comentariul, dar sti si tu, timpul asta se duce fara sa-ti dai seama. Capitolul nu a fost foarte lung, dar m-am bucurat ca l-ai adus si ai descris perfect scena dintre cei doi. Daca Sakura ar afla ca l-a cunoscut pe ucigasul Stellei as vreau sa stiu cum ar reactiona. Ne vei lamuri tu la momentul potrivit. Kisses and hugs!

"No medic ninja shall ever stop medical treatment until the
lives of their party members have come to an end."
"No medic ninja shall ever stand on the front lines."

Şase şase şase - Pagina 2 Large

"No medic ninja shall ever die until they are the last of their platoon."
"Only those medic ninja who have mastered the Strength of
a Hundred Techniqueof the ninja art Creation Rebirth
are permitted to discard the above-mentioned laws."

Buna :) Am aparit si eu pe aici, invingandu-mi putin lenea pentru a-ti spune parerea mea. Primul capitol incepusem sa-l citesc inca de cand ai deschis ficul, dar nu mai stiu din ce motiv nu l-am terminat, asa ca m-am reapucat de el saptamana trecuta, chiar in noaptea dinainte sa postezi capitolul 4. Dupa capitolul doi mi-am zis ca ar trebui sa ma opresc, caci era in jur de patru, dar nu am putut, asa ca am citit si capitolul 3. Apoi mare mi-a fost dezamagirea cand am vazut ca nu mai e nimic, niciun rand scris de tine. Mai aveam putin si plageam de oftica – evident, exagerez lough

.
    Ficul tau m-a fascinat intru totul, inca din primele randuri citite. Acest fic a devenit preferatul meu, desi am multe, este preferatul dintre preferate. Este exact pe gustul meu, are cate putin din tot, iar felul in care scrii tu ii da un extra plus ideii in sine, care este absolut fantastica. Nu am mai intalnit-o nicaieri, asadar o consider extrem de originala. Imi place si ceea ce ai pus la descriere cu “How could you question God’s existence when you question God himself”. Parca asa era, nu? Oricum era, eu o ador. Si mai iubesc si citatele alea pe care le pui la inceputul fiecarui capitol. Titlul este perfect, pur si simplu genial si m-a atras ca un magnet inspre ficul tau.
    Ador modul tau de a scrie, este pur si simplu prea bun. Ai devenit automat una dintre scriitoarele mele preferate de pe forum, alaturi de inca o persoana, caci felul in care legi frazele intre ele ma introduce cu totul in actiune. Prin intermediul cuvintelor ma ajuti sa imi creez in cap un fel de film atunci cand citesc, iar pentru asta te felicit. De mult n-am mai citit un fic care sa-mi placa atat de mult si sa fie ca pentru sufletul meu. As putea sa citesc si sa recitesc capitolele de zeci de ori fara sa ma plictisesc, de fiecare data avand aceeasi senzatie ca prima oara. Ai un vocabular foarte bine pus la punct, lucru pe care pur si simplu il iubesc. Folosesti acel gen de cuvinte pe care nu toata lumea le cunoaste, dar care te prind in mrejele curiozitatii. Am o pasiune pentru cuvintele astea interesante , iar faptul ca pe unele le regasesc la tine in fic nu poate decat sa-mi incante inima. Descrii absolut perfect totul, sentimente sau imprejurimi si ai un dialog complet genial. In ultimul capitol ai avut mai mult dialog, lucru care m-a incantat extrem de mult. Chiar iti ador replicile, sunt pur si simplu perfecte. Sunt complet invidioasa pe felul in care scrii, sincera sa fiu. Iti respect talentul divin, esti o scriitoare excelenta.
    Acum, trecand peste faza cu laudele, trebuie sa-mi spun parerea despre ultimul capitol, despre Sasuke si Sakura, despre tot.
    In primul rand, Sasuke ma intriga peste masura, caci este un personaj complex, cu o personalitate foarte bine conturata, cu o minte de-o genialitate pura. Ii ador setea de sange si placerea de-a omori pe cineva. Inteligentia este, de asemenea, de admirat, iar faptul ca este incredibil de frumos ma ucide. Mi-a placut la nebunie cum s-a jucat atunci cu victima lui, Stella, el simtindu-se tare bine cand o facea sa sufere. Parca eu eram cea care se bucura de moarte Stellei cand el isi facea ritualul. Imi place la nebunie faptul ca Sasuke are un sarpe pe post de animal de companie, il face sa para mult mai interesant. Si Sakura a avut unul, deci, doar ca l-a ucis. La asta chiar nu ma asteptam, sincer.
    Sakura este la fel de interesanta ca Sasuke, poate chiar mai mult. Ea aude o voce, ceea ce ma face sa ma intreb ce Dumnezeu poate fi cu ea, inafara faptului ca era drogata. De ce s-a drogat, totusi? Are vreun motiv anume sau a facut-o doar asa, de distractie? De ce si-a omorat sarpele? Doamneeeee, vreau sa aflu o gramada de multe alte informatii despre ea, caci nu ai dat cam deloc indicii. Voi muri asteptand, sunt sigura lough

Un alt lucru care imi place mult la ficul tau este faptul ca scrii din perspectiva lui Sasuke. Sper ca sa nu se schimbe asta, desi n-am nimic cu perspectiva altcuiva, mie tot a lui imi place.
Cam atat am avut de spus acum. Sper ca vei aduce cat mai repede cu putinta capitolul 5 si te-as ruga sa ma anunti si pe mine. Sunt extrem de curioasa in legatura cu tot ce se va intampla in continuare, asa ca vreau cat ami repede nextul. Iti urez spor la scris si o gramada de inspiratie, idei sigur ai. Te pup kiss

“Sometimes I wonder if there's something wrong with me. Perhaps I've spent too long in the company of my literary romantic heroes, and consequently my ideals and expectations are far too high.”

Am înţeles că ai crezut că ai scris mai mult decât pare, deci nu o să mă iau de lungimea capitolului. Deşi a fost scurt, a avut un impact imens, iar acum, ca de obicei, aştept cu nerăbdare următorul capitol să văd cum va evolua relaţia dintre cei doi. Sakura mi se pare ciudată, dar presupun că ăsta o să fie avantajul ei, iar Sasuke o să fie mulţumit de mentalitatea pe care o are. Ai avut un dialog foarte bun, iar încrederea pe care o are brunetul în el a mărit suspansul, ca să nu menţionez şi de sfârşitul capitolului care m-a lăsat mută. Mă reduc la puţine cuvinte şi închei prin a te ruga să vii mai repede cu următorul capitol. kiss

Capitolul V

"Moartea este un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl văd înspăimântător."

    Merse puţin, până era sigură că gazda politicoasă nu o putea vedea din spatele draperiilor crem, şi se opri pentru a privi din nou vila din care tocmai ieşise. Şi-l imagina la fereastră, în umila lui casă decorată prin colecţii de un rafinament specific drapajelor italiene. O statuie sculptată perfect, cu privirea rece şi intimidantă ce emana un aer uşor superior. Înăuntru îşi simţise stomacul clocotind, cuvintele lui oferindu-i o stare străină, ţesută cu firicele mătăsoase de plăcere. Dar cum rămânea cu vocea consultantului mintal? La rândul lui, trebuia să dea naştere avuţiilor sentimentale, însă total opuse; supoziţie, antipatie profundă, chiar teamă. Însă nu o mişca deloc, nici măcar o clintire.
        "Este curatul adevăr!", strigă vocea subţire, firavă.
        - Grăi mai departe Othello, şopti persiflant, ca răspuns, Sakura.
    Îşi aminti atunci de operele lui Shakespeare, cât de mult îi plăcea Othello. Aşa avea să îşi numească acest "prieten imaginar" ce o tot avertizează. Ştia la ce adevăr se referea, acela că bărbatul este periculos şi că Stella a fost în noaptea acolo, dar nu avea cum să o demonstreze, mai ales când se priveau în ochi. Clar, atunci nu avea nici umbra unei şanse. În scurt timp şi-a continuat drumul destul de lung, timp petrecut gândindu-se la mătuşa ei, la unde ar putea fi. Se străduia să uite fiorii ce i-au pătruns până în oase când a intrat în casă, cum Othello i-a şoptit, chiar înainte să treacă pragul uşii, "Simţi fiorul morţii, aşa-i?".
    Sakura era distrusă pe plan emoţional, aici intervenea întotdeauna Stella. Juca rolul mamei, dar şi al tatălui, iar fata nu le simţea niciodată lipsa. Trecuse pe la câţiva psihologi, cel puţin pe la vârsta de cinci ani, după ce părinţii ei au ars în casa originară. Acolo o găsise Stella, stând nemişcată, de mai bine de câteva ore, cu privirea spre geamurile sparte de flăcări, ce eliberau fumul negricios.
    "Nu am simţit nimic, de ce? I-am iubit, tata îmi cumpăra mereu jucării şi îngheţata Master of taste, cea de vanilie, cu bucăţi tari de ciocolată şi biluţe de caramel.", gândi pierdută. Pentru prima dată, un nod i se poziţionă în gât, iar un val de căldură o cuprinse. Se simţea puţin... vinovată?
        "Conştiinţa, drăguţo?", întrebă Othello.
        "Mă-ta!", răspunse Sakura.
        "După cum prea bine ştii, mămica noastră e moartă. Cenuşă şi praf, sunt sigură că n-au rămas decât oasele şi puţină carne prăjită. Oh, şi dinţii. Cică ăia sunt hardcore, mai tari ca oasele."
        "Dacă aş putea, ţi-aş frânge fiecare os. Te-aş omorî fără regrete.", rosti Sakura.
        "Aşa cum ai făcut cu ei, îngeraş?"
    Linişte.
    A respirat zgomotos suflând brusc şi cu putere aerul pe nări, ceea ce l-a făcut pe Othello să râdă. Nu au mai vorbit de atunci, fata i-a blocat accesul, deşi pentru o perioadă destul de scurtă. Ca de obicei, avea să revină curând, mai puternic şi mai zgomotos ca în precedenta întânlire. Se temea că o va putea stăpâni, la un moment dat. Până în prezent nu reuşise să îi controleze vreo mişcare, însă cum era o fană înrăită a filmelor, nu i-a luat mult să se gândească şi la această variantă.
    Era încă devreme când a ajuns acasă, iar ziua i se părea lungă şi plictisitoare. S-a întristat să vadă că Stella încă lipsea şi, undeva în adâncul sufletului, ştia că nu o să mai apară. Intestinele deveneau zgomotoase din causa lipsei de alimentaţie, aşa că s-a dus spre frigider, a deschis uşa albă, plină de magnete urâte, şi şi-a scos o pulpă pe care o mutase din congelator pentru a se dezgheţa. După ce pregătise totul, iar tigaia era pe foc, îşi aminti că uitase să verifice mesajele vocale de când nu mai era Stella. Apăsă butonul şi o voce străină, feminină încerca să ofere consolare, chiar ei, datorită plecării femeii. Muşchii mimicii erau acum încruntaţi şi afişau confuzie. Trecu la următorul mesaj, foarte asemănător cu primul. La fel şi următorul, şi următorul după acesta. Ce înţelesese Sakura, era că toate acele voci aparţineau colegelor Stellei, iar ele ştiau mai multe decât ea. Informaţiile erau vagi, dar sesiză că plecase din ţară fiindcă nu mai putea face faţă grijilor şi responsabilităţii.
        - Sakura, - şopti vocea Stellei din telefon. Utlimul mesaj. - îmi pare rău, dar nu am de ales. Am nevoie de timp, nervii mei sunt la pământ, iar tu nu mă ajuţi deloc, din contră. Sasuke - şoptise numele ciudat, apoi făcu o pauză. Plângea. - te va mai ajuta cât sunt plecată, îl voi ruga să aibă grijă de tine. Îmi pare rău. Te iubesc, micuţo.
    Brusc, se simţi trădată. Ochii i-au fost inundaţi rapid de lacrimi. După atât timp, plângea. Nu îi păsa de Stella, de cât de supărată şi tristă îi era vocea, dacă era bine. O deranja doar faptul că o abandonase, că nu mai avea cine să o calmeze în timpul crizelor. Era singură acum, Sasuke era un străin şi un mincinos şi era sigură că avea legătură cu plecarea pripită. Ceva nu se lega.
    "Nenorocitul ăla părea aşa calm, sigur ştia de asta şi nu mi-a spus. Îl urăsc, e numai vina lui. El a făcut-o să plece, a îndepărtat-o de mine, totul se întâmplă numai din cauza acelui idiot." medită nervoasă, apoi scoase hârtia pe care era scrisă numărul de telefon. Să îl sune... sau nu? Ba da, trebuia să o facă, era obligat să îi spună tot ce ştie. Nu el era cel aruncat la gunoi, defavorizat pentru o viaţă banală şi enervantă. Formă grăbit, cu degetele tremurânde, combinaţia de cifre pe tastele numerice, apoi şi-a lipit receptorul de ureche.
    Se învârtea în cerc gâfâind furioasă. Se gândea că seamănă cu un taur într-o coridă, unul cu un cercel mare în nas ce scoate aburi pe nări. În centrul arenei era Sasuke îmbrăcat într-un costum decorat, asemănător cu o sorcovă, aşteptând să fie rănit, fiindcă ea fusese deja. Cum a mai spus, exact ca într-o coridă, unde taurul este rănit la începutul fiecărei lupte, pentru a egala şansele între luptători.
    S-a oprit brusc. "A răspuns.", gândiră, ea şi Othello, de-odată.
        - Da, Sakura...? spuse confuz, cu aceeaşi voce ademenitoare.
        - Ştiai că o să plece. De ce nu mi-ai spus?
        - Amândoi ştiam asta, Sakura.
    "Încetează să îmi mai pronunţi numele. Încetează să mai vorbeşti aşa." îl rugă mut, în mintea ei. Modul în care îi spunea pe nume, ca pe o rugăciune, era ameţitor. Observase că atracţia sexuală era din ce în ce mai sporită. Oare de ce îl dorea atât de mult? D-abia atunci îl văzuse, acum câteva ore, pentru prima dată. Cineva i-a spus că este foarte posesivă, că îşi doreşte tot ce nu are, să fie numai al ei. Nu avea sentimente pentru el, ar fi fost penibil, ci doar atracţie fizică.
        - Când ţi-a spus că are de gând să plece? Ţi-a spus şi unde se duce?
Râde.
        - Ai o voce foarte frumoasă, mai ales acum, când eşti neajutorată şi speriată. Tremuri?
    "Aş tremura în braţele tale."
        - Nu asta te-am întrebat, s-a răstit încercând să arunce gândurile neadecvate.
        - Plec acum spre tine. Nu eşti în apele tale, să nu faci vreo prostie până ajung.
        - Nu! Nu te vreau aici, nu o să îţi deschid.
    A închis telefonul şi a alergat către uşă. Trecuse mai bine de o oră, iar nimeni nu a dat niciun semn. Oftă uşurată, însă nu se putea opri din tremurat. Iar avea o criză şi nu se putea controla, spera doar ca starea să nu devină aprigă.

    Stella nu mai era aici.
    Era singură.

Multumesc de anunt. Well, ma bucur ca ai adus un capitol nou ce mi-a lasat o gramada de semne de intrebare si... m-ai surprins, recunosc. Nu ma asteptam ca Sakura o sa il doreasca pe misteriosul brunet asa de repede. Ciudat. Ganduri neadecvate, ha? :>. Si ca si-a ucis parinti... si vocea ei interioara. Totul e ciudat si misterios, dar asta face ficul mai interesant! Abea astept sa vad cum o sa decurga lucrurile in continuare si te rog, sa ma anunti cand revii cu un capitol nou-nout. Pana atunci iti urez bafta la scris! Kissez kiss

I love you, key?

Bine, capitolul ăsta este o revansă pentru cel precedent, care a fost scurt, dar trebuie să mă plâng. A fost atât de bun capitolul, ca să nu mai spun de conversaţia cu Sasuke, absolut fermecătoare şi plină de tensiune sexuală. Îmi place prietenul imaginar, Othello, cred că o să joace un rol important în toată povestea dintre Sasuke şi Sakura, poate chiar veriga principală, care va declanşa o mulţime de întâmplări. Nu ştiu cum reuşeşti, dar dacă ţi-ai propus să ne laşi mereu în suspans, ei bine, ţi-o zic drept că îţi iese de fiecare dată. Mereu când termin de citit capitolul pe care îl postezi simt nevoia să citesc continuarea, şi nu păţesc asta foarte des, deci pot spune că ai o dovadă vie că eşti talentată şi literatura este un domeniu care te prinde. Reuşeşti să te exprimi foarte frumos, cursiv şi dai glas gândurilor şi ideilor tale nemaipomenite.
Ohh, tu, minte genială. kiss

Tuuu, geniu mic ce esti. in love

Capitolul acesta a fost nemaipomenit si l-am savurat de la inceput pana la sfarsit, fara a pierde macar un cuvant din vedere. Ma atrag din ce in ce mai mult personalitatile personajelor si chiar sunr curioasa cum ai de gand sa conturezi relatia ce se iveste destul de nesigur la orizond. Cu siguranta, are sa fie al naibii de greu ca Sakura sa isi accepte sentimentele, cele adevarate si nu doar dorintele sale negraite, dar ma astept la o lovitura de geniu, atat din partea lui Sasuke, cat si din partea ta. Imi inchei comentariul si iti spun ca astept ca pe ghimpi continuarea. Te pup. kiss

cruelty is a gift humanity has given itself

Buna. Capitolul a fost grozav, dar mi-ar fi placut sa fie mai mare. Othello este interesant, sunt curioasa sa aflu ce fel de specimen mai este si el. lough

Ador caracterul personajelor, este genial, la fel ca ideea si autoarea. Sunt foarte curioasa sa vad cum vor mai decurge lucrurile mai departe. Si Sasuke, da acest Sasuke, este un dement nebun si sexy care ma atrage ca un magnet. Imi place acea dementa a lui, este cam molipsitoare. Cred ca mi-a dat-o si mie umpic. lough

Stii ca esti un geniu literar si sper sa aduci urmatorul capitol cat mai curand.
Daca nu te deranjeaza, mi-ar placea sa ma anunti data viitoare cand vei posta capitolul, eu nu am fost anuntata de data aceasta. Bineinteles, daca nu te deranjeaza.

All I need is your love.

Ce capitol superb , mi-a placut la nebunie . Acea voce din mintea Sakurei chiar este enervanta , ma intreb cum de mai rezista . Sunt atat de curioasa sa vad ce se va intampla in urmatorul capitol , cum va reactiona Sakura daca Sasuke chiar va veni la ea si sunt tare curioasa sa vad daca Sasu ii va face ceva rau . Te rog adu nextu repede si sper sa ma anunti si pe mine .

Geniaaaaal!Ma bucur ca capitolul a fost lung si pot sa spun ca nici nu am respirat pana ce am terminat de citit.Sincer,doar atunci cand ma usturau ochii si ma dureau plamanii am realizat ca nu clipesc si nu respir de ceva timp.Ma mir ca nu am facut si stop cardiac.Capitolul a fost superb(ca deobicei) si ador personalitatea Sakurei.Imi place aura de mister ce il inconjoara pe Sasuke si vocea din capul Sakurei,adica Othello.(Sunt o persoana foarte sadica si imi place ca o enerveaza pe Sakura.Intre noi fie vorba;imi mai potoleste din sadism evil

)Mersi de anunt si sper sa ma anunti si la next!

    Capitolul asta a fost pur si simplu genial, desi ti s-a mai zis asta de cateva ori, asa-i? Mi-a placut absolut totul la el, in special conversatie de la sfarsit dintre Sasuke si Sakura. Lungimea a fost mai acceptabila, desi mie nu mi-a ajuns, niciodata nu-mi ajunge. Si te-ai oprit chiar cand totul devenea din ce in ce mai interesant. Adica, o, Doamne, Sasuke se duce la Sakura! La asta nu ma asteptam, nu, deloc. Mi-a placut la nebunie cand a incercat sa para ingrijorat spunandu-i sa nu faca vreo prostie. Vai, a fost prea genial! Si ccand ea se gandea la tot felul de lucruri inadecvate m-am amuzat teribil. Auzi la ea, "As tremura in bratele tale". Pff... cam rapid. Sakura e in continuare o ciudata, una care ma fascineaza aproape la fel de mult ca Sasuke.
    Iar ai avut cuvinte dintr-alea pe care le ador, fapt care ma obliga sa-ti spun cat de mult imi place vocabularul tau. Te exprimi foarte frumos si imi place mult sa citesc ceva scris de tine.
    Ma intriga foarte tare acel Othello, care pot observa ca are un loc foarte important in poveste. Cee ce i-a zis m-a lasat cu gura cascata, "Aşa cum ai făcut cu ei, îngeraş?". Adica, Doamneee, pe cine a mai omorat Sakura, ca imi amintesc ca despre omorat era vorba in acel fragment? Pe arintii ei, de-a ajuns in grija Stellei? Prietenii? Cine? Inafara de sarpele ala care i-a fost animal de companie. Poate a ucis alte animale think

Nu stiu, dar mor de nerabdare sa ne dezvalui cat mai multe amanunte. Revenind la Othello, sunt curioasa sa vad ce naiba este el de fapt. Ar putea s-o controleze pe rozalie, poate reveni rapid in capul ei... Hmm, oare ce-i fi? E vreun spirit care-a pus stapanire pe ea? Sau care doar a intrat in ea? A zis "mamica noastra", ceea ce ma face sa ma gandesc ca o fi avand vreo legatura mai veche cuu Sakura. Poate ca este in capul ei inca de cand s-a nascut... Fir-ar, nu-mi pot da seama de nimic!
Mi-a placut si mesajul ala pe care i l-a lasat Stella Sakurei si ceea ce mi-a placUt tot exagerat de mult a fost citatul acela cu moartea de la inceputul capitolului. Ma duce cu gandul la multe lucruri. Sakura nu e om? Atunci, ce-ar putea fi? Sau e om si sunt eu prea stupida? Vreau sa aflu in continuare cat mai multe detalii posibile.
Cam atat am avut de spus. Scuza-ma pentru comentariul scurt de aceasta data, dar n-am inspiratie ca sa-l fac mai lung; poate data viitoare. Iti mai zis inca o data ca am adorat capitolul si ca il astept cu nerabdare pe urmatorul, care sper ca va veni cat mai repede posibil. Si poate in faci cel putin la fel de lung ca acesta :) Iti urez spor la scris si multa inspiratie kiss

Si iti multumesc pentru anunt in love

“Sometimes I wonder if there's something wrong with me. Perhaps I've spent too long in the company of my literary romantic heroes, and consequently my ideals and expectations are far too high.”

Helllau, dear a hug

Dumnezeule, cat de intrigant mi s-a parut ultimul capitol. La fel ca si penultimul, te-ai axat pe personajul feminin. Are o personalitate ciudata, e putin dezechilibrata, dar ma atrage felul ei de a fi, si sunt sigura ca nu sunt singura care gandeste astfel. Acel ceva, Othello, din subconstientul ei, ma amuza. Sunt nerabdatoare sa numar certurile din mintea ei lough

O compatimesc, caci acum a ramas singura, fara Stella, dar pe-o parte, moartea matusii ei a fost motivul pentru care protagonistii s-au cunoscut. Sunt curioasa daca Sasuke o gaseste la fel de interesanta, si nu doar naiva si lipsita de ajutor.
Trebuia sa scrii mai mult. Ai lasat totul atat de... Nici nu mi-as fi inchipui ca va avea curajul sa il sune pe Sasuke, la telefon mi s-a parut foarte dificila si autoritara, sunt curioasa sa vad cum va reactiona cand il va avea in fata ei, frumos, inalt si brunet. Doamne, esti de groaza!
Te pup.

I had to break myself to carry on.

Şase şase şase - Pagina 2 Tumblr_nifqao8Vw11qlyx0fo3_500

I HAD A HEART THEN BUT THE QUEEN HAS BEEN OVERTHROWN AND I'M NOT SLEEPING NOW, THE DARK IS TOO HARD TO BEAT AND I'M NOT KEEPING UP THE STRENGTH I NEED TO PUSH ME. YOU SHOW THE LIGHTS THAT STOP ME TURN TO STONE, YOU SHINE THEM WHEN I'M ALONE. SO I TELL MYSELF THAT I'LL BE STRONG AND DREAMING WHEN THEY'RE GONE ---

Subiect: Re: Şase şase şase Sam 17 Aug 2013, 16:12

...Buna! Ciudat...pentagrama pe care o desena Sasuke pe trupurile sau chipurile victimelor,ce legatura are cu el.La fel de ciudat/straniu a fost si cu baba aia din cimitir ,ce vroia sa zica cu Se vor ridica impotriva ta.Una cate una! Si,la partea cand Sakura i-a spus ca a avut si ea un sarpe a fstfainosagtare....Daca nu te superi te rog sa ma anunti la next ! Mersi hi!

https://sasu.forumgratuit.ro/t12688-rabdarea-e-o-virtute#323990 -

Subiect: Re: Şase şase şase Mar 27 Aug 2013, 15:20

Fan fic blocat la cererea autoarei.

Edit Sadistic: Deblocat.

Subiect: Re: Şase şase şase Dum 22 Dec 2013, 22:29

Capitolul VI

"Sunt câţiva morţi în oraş, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ţi spun;
Pe catafalc, de căldura-n oraş,
Încet, cadavrele se descompun."

    Era o bătălie în interiorul ei, probabil din copilărie, de când s-a declanşat acea nouă personalitate, din momentul în care s-a fisurat de singura existentă, normală şi a luat în prizonierat toate trăsăturile puţin comune, pe care mintea omului ordinar nu le percepe cum trebuie. Două părţi, iar în viitor se examina posibilitatea ca a treia să ia naştere, complet diferită sau asemănătoare, în aşa fel încât un oarecare individ nu şi-ar da seama de numărul lor.
    Prima, copilul Sakura, sau originala nu se arăta diferită de cea a unei fete de vârsta ei. Inocentă, blândă, uneori fără farmec şi plictisitoare, incapabilă să menţină interesul permanent al unei persoane. Atunci intervenea străina ce căuta familiarizare cu gazda, un strop de nebunie şi incoerenţă. Egoism, ură, neînţelegere, acţiona din instinct şi pe moment, fără a introduce măcar pe listă, printre ultimele rânduri, consecinţele. Ceva straniu se întâmplase în primii ani de viaţă, până ca moartea părinţilor cu motivul real nedezvăluit să iasă la suprafaţă, muşamalizat de un altul care pare fi adevărat şi inspiră încredere. Nepricepută în a-şi da seama, nici măcar încerând să îl găsească, existenţa lui se afla într-o cameră cu trei iale, fiecare încuiată de chei variate, aruncate în locuri diferite. Cam aşa cum procedează unii criminali, ascund părţi ale corpului victimei în diverse locaţii pentru a nu fi găsite niciodată de un altul. Criminalul interior făcuse acelaşi lucru, o artă impecabilă, nu există, totuşi, crima perfectă.
    Singură, tristă, disperată. Modul celei de-a doua Sakura de a se juca cu prima, făcând-o să sufere. Îi impunea să considere plauzibilă varianta în care Stella o părăsise din vina ei pentru a-şi suprima propria culpabilitate. Amândouă au fost amăgite cu maliţiozitate, nimic nu mai era palpabil şi nimeni nu le merita în acel moment încrederea. Sfârşitul acestei teorii îl reprezenta o casă modestă, prăfuită, în care locuia o puştoaică posedată de mai multe personalităţi, încă aşteptând ca proprietara să apară printr-o minune. Geamurile închise, jaluzele trase, ziarele şi plicurile uitate în cutia poştală. Încetase, pentru un moment, să spere la ceva mai mult, la un miracol de care nu a avut parte niciodată, iar situaţia devenise pe-o parte tragică şi, pe ce a mai rămas, uşoară. Nu mai avea nimic, ceea ce însemna că mai avea tot atât de pierdut.
    A trecut o oră de la telefonul primit, timp în care nu se mişcase de pe canapea. Apoi se stinse şi a doua, acelaşi rezultat. Stomacul îi cerea mâncarea necesară pentru a îi oferi energie, însă încerca să îl evite. "Sunt grasă oricum, un monstru urât şi gras.", gândi cu răutate, îngropându-şi şi mai mult faţa în perna aşezată pe genunchii goi şi zgâriaţi. Zumzăitul gândurilor a încetat şi privirea îi era înceţoşată. A fost nevoie să caşte sănătos pentru a-l simţi pe Moş Ene începându-şi tura mai devreme. Nişte bătăi în uşă i-au întrerupt atunci efectul epuizant şi i-a dat un ritm rapid inimii.
    Ştia cine se află în afara clădirii, pe prag.
        - Pleacă, şopti, pleacă, contină cu glas spânzurat.
    Sunetele ritmate s-au auzit pentru a doua oară, la fel.
        - Intru, pune ceva pe tine dacă eşti dezbrăcată! Strigă Sasuke amuzat.
    Ochii verzi i s-au dus ţintă pe clanţa ovală ce se rotea încet, ca în filmele de groază. Sări în picioare, alergând către uşă, împingând-o cu toată forţa atunci când s-a deschis doi-trei centimetri. Bătăile inimii îşi intensificară ritmul dureros, cauzând ieşirea de sub tipar a unui gol în spatele sternului. Vigoarea pătrunse voiniceşte prin fiecare celulă în parte, un efect al adrenalinei pricinuite.
    Bubuiturile produse de impactul pumnului ce lovea lemnul masiv o făcu să tresară şi să se teamă, dar nu suficent pentru a face un pas înapoi, ci strânse clanţa ferm şi împinse mai tare în uşă.
        - Se uită vecinii, Sakura. Lasă-mă să intru...
    În voce i se citea scăparea neplănuită de sub control.
        - Sau ce? întrebă veninos, pe un ton sarcastic, puţin batjocoritor.
        - Sau nu mă vei mai revedea niciodată, a răspuns scurt, cu o falsă tristeţe în voce.
    Pufni în râs, înjurându-l silenţios cum îi venea pe moment. "Asta e şi ideea, idiotule!", se auzi slab vocea lui Othello. O nouă crăpătură îngustă din subconştientul ei a fost singura ce nu avea nimic de spus contra replicii bărbatului, dar nu a fost luată în recunoaştere. Se asemăna cu o bătaie a vântului, o adiere uşoară, simţită pipernicit pe piele şi uitată îndată.
        - Amin! Strigă Sakura. Pleacă dracului din curtea mea până nu chem poliţia, ciudatule!
    Zâmbi cu apreciere pentru sine, sigură că nu va mai avea de-a face cu Sasuke. Era conştientă de fizicul fără cusur şi de şarmul dominant în orice situaţie, căruia îi făcuse faţă, însă toate acestea o făceau să îl privească ca pe o persoană ameninţătoare şi periculoasă. Stella îl cunoştea de puţin timp, i-a spus că abia întânlise un bărbat, pe care îl mai văzuse totuşi de vreo două ori când îi vânduse mobila, şi deja îi oferise pe tavă secretele şi responsabilitatea de a avea în grijă o adolescentă instabilă. Mătuşa ei nu se încadra în genul naivilor sau a oamenilor deschişi, iar asta îi dădea de bănuit.
    A încuiat uşa în aşa fel încât să audă şi el.
        - Aştept, aşa le vom oferi şi o mărturisire amănunţită a accidentului în care au murit părinţii tăi. Bieţii de ei... A ţipat suficient de tare, dar nu cât să audă şi altcineva.
    Nu apucară să facă un pas în direcţia opusă, întregul corp îi încremenise şi încercă să îşi înghită nodul rămas în gât. Nedesluşinţa îi zbiera în luciditate, fără a realiza de ce o înfricoşau atât de tare cuvintele lui. Undeva, adânc, ştia, dar nu era conştientă că ea îi omorâse. Ca o informaţie pe care ai memorat-o, dar ai uitat-o în timp, iar când este cerută nu poate fi accesată, decât dacă este repetată de o voce din exterior. S-a întors şi a deschis, încă uimită şi lipsită de claritate.
        - Intră, şopti cu resemnare.

Sper că vă place şi capitolul ăsta, nu am mai scris de mult timp şi mi-am ieşit din mână.
Uite, Yummy, ţi-am postat capitolul. :*

Subiect: Re: Şase şase şase Dum 22 Dec 2013, 22:44

Am ramas proasta. E genial, minunat si cum mai vrei tu sa-i spui. Faptul ca mi-l dedici mie e.. multumesc mult. In comparatie cu tot ce ai scris aici, comentariul meu este egal cu 0. La ultima fraza mi-a picat fata. De ce nu l-ai continuat mai devreme? E egoism sa tii un asemenea talent numai pentru tine. Iti iubesc ficul. Nu stiu ce sa mai zic.. Jos palaria. :)) >:D< jos palaria in fata

Sper doar sa-l termini si sa ma anunti si la urmatoarele capitole. E genial tot ce faci aici. Succes in continuare! Te-am pupat si multumesc ca m-ai anuntat! :3 kiss

Subiect: Re: Şase şase şase Dum 22 Dec 2013, 22:47

La inceput a trebui sa ma familiarizez putin cu ideea, caci nu ai mai scris demult, insa imediat ce mi-am adus aminte evenimentele din capitolele trecute, a fost usor sa reintru in atmosfera bizara, sufocanta pe care ai creat-o in acest fic. Spui ca ti-ai iesit din mana. Eu una nu cred asta. In plus, nu cred ca esti genul de persoana care sa posteze ceva numai de dragul de a posta, ci esti genul de persoana care prezinta lumii ceva facut de ea si care ii satisface cerintele. Asadar, capitolul acesta a fost unul reusit, putin surprinzator spre final, caci nu ma asteptam ca Sasuke sa apara la usa si cu atat mai putin sa o determine sa ii si deschida. Trebuie sa recunosc totusi, modul in care a convins-o a fost destul de meschin, chiar si pentru el. Ceea ce ma duce cu gandul la urmatoarea intrebare: cum naiba o sa ajunga astia doi sa impartaseasca sentimente cel putin apropiate de iubire? Imi imaginez tot felul de scenarii si stiu ca tu vei alege unul cu totul diferit, asa ca sunt tare nerabdatoare sa citesc continuarea ideii tale.
Asadar, spor la scris in continuare, sa ai cat mai multe idei frumoase si iti urez sarbatori fericite. Te pup. :*

cruelty is a gift humanity has given itself