À la folie

À la folie

Capitolul 1

But what happens when karma, turns right around and bites you?
And everything you stand for, turns on you to spite you?

Sakura's Point of View:

    Era linişte. Ceva obişnuit în cazul nostru, niciodată nu vorbeam prea mult. Ne priveam, poate mai schiţam din când în când câte un zâmbet, o privire pe furiş. Îmi părea rău într-un fel, mi-aş fi dorit o altfel de relaţie mamă-fiică. Am avut momente în care am cedat şi aveam nevoie de ea, de o voce blândă, maternă. Mă gândeam că dacă aş auzi-o încurajându-mă, jumătate din suferinţă ar dispărea. Era mama mea până la urmă. Am închis ochii, presându-i cu degetele mare şi arătător, apăsând cât mai puternic până când durerea începea să devină acută. M-am oprit, fixându-mi privirea în direcţia ei înainte să deschid pleoapele. Analizându-i pielea alb-gălbuie, mi s-a pus un nod în stomac, cauzat de o urmă de repulsie şi de mila ce i-o purtam. Am inghiţit în sec şi mi-am pus coatele pe masă, frecându-mi unghiile de masa metalică, de o culoare ciudată, argintie cu diferite nuanţe de un negru lucios.

        - Eşti bine, ai nevoie de ceva? Nevoia periodică de a-mi drege vocea revenise, se întâmpla când mă afundam în gânduri şi respiram mai greu sau când eram cuprinsă de stări de nervozitate, emoţii.

    Şi-a băgat mâna în buzunar şi a scos cu repeziciune o brichetă roşie, pătrăţoasă. Îi urmăream în tot acest timp mâinile tremurânde, acoperite de o piele încreţită, pe care erau imprimate nişte pete maronii, foarte închise. Unele dădeau impresia de pistrui, însă celelate, prea mari, le divulgau. Cealaltă mână era întinsă, aşteptând. Un zâmbet şiret îmi apăruse pe faţă, unul batjocoritor pe care speram să îl vadă, însă ochii mici, migdalaţi îi erau aţintiţi în pământ. Mi-am dat seama că se afla într-o postură destul de incomodă, ruşinoasă. Mă durea să o văd aşa, dar mă făcea bine să ştiu că venise vremea în care ea depindea de mine. Eram rea, încălcam o normă morală, însă nu puteam să nu fiu, să nu-mi las demonii interiori să se bucure. Până la urmă, nu numai parţile bune, ci şi cele rele trebuie satisfăcute.
    I-am dat ţigările mult dorite şi m-am lăsat pe spate. Mă simţeam ca într-o sală de cinema. Poza cu Marilyn Monroe de pe brichetă îmi acaparase atenţia. Era una clasică, în populara rochie albă, ţinută cu mâinile de genunchi pentru a nu fi ridicată de vânt.

        - Ştii de ce am nevoie? Ca tu să îţi faci o familie, să ai un soţ. Nu mai eşti un copil, ai douăzeci şi şase de ani, cât o să o mai ţii aşa, ă?

    Vorbele adresate m-au lovit mai ceva ca o palmă verbală. Îi plăcea să mă enerveze, să aibă întotdeauna dreptate şi să mă minimalizeze. Mă gândisem să îi spun despre el, dar cum aş putea să îi explic faptul că numai eu îl pot simţi, vedea, iubi, visa? Sunt sigură că m-ar înţelege greşit, ar crede chiar că sunt nebună. O femeie în toată regula, care se presupune a fi matură, responsabilă. Mi-am încleştat maxilarul, reuşind să opresc acel gând, acel adevăr dureros. Îmi simţeam respiraţia tăiată, ca şi cum aş fi primit brusc o lovitură. Nu înţeleg de ce am venit aici, oare pentru ea? Dacă am sperat că o să îşi intre în rolul de mamă, m-am înşelat. I-am smuls pachetul şi bricheta din mână şi am aprins o ţigare.
    Nu e nimic în interiorul ei, nu numai corpul îi putrezeşte, ci şi inima şi sufletul. Bunătatea îi este echivalentă cu o himeră, ceva imposibil. Respiraţia îmi era tremurândă, semn că urma să plâng. Am vrut să mă ridic şi să plec, exista posibilitatea să scap fără să-mi vadă slăbiciunea, însă trebuia să o fac cât mai repede.

        - Stai, Sakura!

    Mi-am întors privirea uimită imediat ce reuşisem să mă ridic de pe scaun. Am rămas blocată, cu inima zbătându-se ca un peşte pe uscat, realizând nişte mişcări spasmodice. Aşteptam în suspans să termine ce avea de spus, să îmi spună să rămân. Da, asta îmi doream din partea ei. Era posibil să mă îmbăt cu apă rece, dar încă din copilărie făceam aşa. Rar îmi arăta afecţiune, nu mi-a dezvăluit niciodată cauza comportamentului său rece, ceea ce m-a afectat destul de mult.

        - Bricheta mea, o vreau înapoi.

    Am pufnit în râs şi am regretat imediat. Mi-am dat de gol dezamăgirea şi iritarea, dar era ceva la care mă aşteptam. Mi-o făcuse de atâtea ori până acum, una în plus nu mai contează. I-am aruncat-o pe masă fără să o privesc, mi-am luat geaca şi am păşit spre uşă. Ceva m-a făcut să mă opresc, o dorinţă necugetată de a-i face rău îmi dădea târcoale, vocile din capul meu mă rugau să nu o las să câştige, nu din nou. Oftând, mi-am afişat o expresie de nenorocită pe chip şi am privit-o direct în ochi, susţinându-i privirea dură. Era ca şi cum îi priveam pe ai mei, acelaşi verde crud, doar că ai ei păreau acoperiţi de o membrană subţire, transparentă, ce dă o impresie de neclaritate. La fel şi pleoapele, îi erau lăsate, bătrâne şi inestetice. Frumuseţea ce o avea în tinereţe îi dispăruse. Dacă nu aş fi crescut cu ea, puteam să jur că aşa a fost mereu. Timpul şi-a lăsat prea mult amprenta pe trupul ei, la patruzeci şi opt de ani arată de peste şaizeci.

        - Nu vreau să mă mărit şi, mai ales, nu vreau să ajung ca tine.

        - Ce e atât de rău în a fi eu?

    Am început să râd sonor, surprinsă de ipocrizia şi calmul de care abuza din plin. Şi-a adresat replica mai uşor ca bună ziua, acum ştiu de unde am luat genele bolnave, şi eu care credeam că sunt singura nebună din familie. Nu văd binele în a fi o c***ă bătrână, ieşită la pensie, înşelată, părăsită de soţ şi care îşi trăieşte ultimele zile singură. Îmi venea să ridic mâna şi să îi arăt ceva. Nu ştiu de unde acest comportament imatur, dar mereu avea o replică care să mă blocheze. Părăsisem camera ca o tornadă, trântind uşa în urma mea. Ştiam că a fost o greşeală şi nu o să se mai repete. M-am săturat de reproşurile ei, de fiţele de mare doamnă trecută prin viaţă, aşa zisa înţeleaptă. Am aruncat geaca pe scaunul din dreapta a maşinii şi m-am urcat la volan. Abia aşteptam să plec de aici, iar maşina nu mai pornea. Voiam să ajung la el, să îl revăd şi, mai mult ca orice, voiam să fie real.

Vizitator

Hei Liss

Yey

Inca un fic facut de tine À la folie 962758

Imi plac foarte mult ficurile tale À la folie 962758

Foarte interesant À la folie 361396

Genial!

Aooow

Sakura nu vrea un sot? À la folie 955647780

Ce e mama ei? À la folie 1733309228

Liss, acest capitol este uimitor À la folie 2843714615

Astept urmatorul capitol À la folie 2573201749

Spor la scris si multa imaginatie! À la folie 127686

P.S: Primaaaa À la folie 544217

Dar ce avem noi aici, fic nou. :>:
Eu chiar sunt fericita ca ai deschis al treilea fic al tau si cu ocazia asta sper sa aduci un next in fiecare saptamana, hai doua, da?
Asaaa. Imi place titlul foarte mult, e diferit de restul, are acel ceva ce te atrage. In orice caz, nickname-ul Lissa † atrage considerabil de mult, dar asta e partea a doua.
Descrii foarte frumos si ai idei foarte originale. Intalnirea asta mama-fiica a fost perfecta, in sensul, structurata, iar unele replici m-au amuzat.
Caracterul mamei sale imi repugna; ma degusta felul in care a vorbit cu ea si mai ales faza cu 'bricheta', desi am ras lough

Batrana nebuna, clar.
Incredibil faptul ca Sakura este inca single, oare cand ii va aparea soulmate-ul? Am impresia ca ceva e putred la mijloc, mai ales ca au fost ciudate unele replici ale Sakurei. Ma intreb cum vei contura ideea asta. Sunt convisa ca indiferent de orice, tu o sa termini si fic-ul asta si celelalte, desigur. Ah, era sa uit asta, puiule: a hug

Lissa, respect din partea mea. Serios, par o nebună care aterizează cu farfuria zburătoare pe gazonul unui stadion, însă îţi spun sincer că ai un stil de a juca cu propoziţiile, înţelesurile şi cuvintele... M-ai dat pe spate. O, chiar mi-a plăcut şi am savurat ca o nesimţită această "prăjitură", fără a o împărţi şi cu alţii. Gata, că o iau ca nebuna pe alt drum, da, mi-a plăcut, ce altceva aş putea să-ţi mai spun, nu ştiu, ai un stil dezvoltat, nu ai greşeli, cel puţin nu am fost îndeajuns de atentă la ele, nu am căutat, am fost prea cuprinsă în mireasma înţelesurilor. Şi wow, mi-a plăcut ai descris-o, defapt, corectez, cum a descris-o Sakura pe mama ei, mi-a plăcut şi apariţia tinerei în acelaşi timp, parcă o înţeleg, sincer, chiar o înţeleg, am eu motuvele mele.

Da..., gata m-am îmbătat cu ficul acesta, aştept nextul, te-am pupat până te-am umplut de bale! Ceau!

Inițial am văzut doar numele fic-ului care mi s-a părut interesant așa că mi-am zis ce mă costă să încerc , dar când am văzut ca tu ești autoarea eram deja mai mult ca sigură că nu voi fi dezamăgită și chiar așa a fost.
Îmi place mult atmosfera în care ma introdus lectura acestui capitol.E relaxantă într-un mod care totuși reușește să te țină cu sufletul la gură .Chiar dacă încă nu am ajuns la adevărata acțiune eu totuși sunt deja fascinată.
Oare cine să fie prințul ascuns al Sakurei pe care numai ea îl poate vedea?
Sakura pare un personaj plin de personalitate și intrigant ,dar cine știe poate o să îmi schimb părerea pe parcursul fic-ului, dar (cred că te-ai săturat și tu la fel ca mine de atâția dar) cel mai important e că aștept cu nerăbdare capitolul deci te rog nu mă lăsa să fierb în suc propriu.

Moama , moamaa in love

Fic nou a la Lissa ! :3

Pfai, inca de cand ai inceput sa scrii ma tot farmeci cu descrierea aia :x. Parca simteam tensiunea din camera aia, juuuuur ! what?lol!

. Vai saraca Sakura, mama ei e putin imatura . :\

Sincer, am ras la faza aia, atata tensiune si dupa maica-sa : '' Imi dai bricheta inapoi?''
=)))))))))
A fost chiar tare !
Deabia astept sa vad cum se desfasoara ficul, vad ca va fi cv genialitate, pot sa prezic. =))))

Anunta-ma te rog. kiss

Good luck in continuare in love

,
Cappuccino :3

Sarut mana, conita! lough

Uite ca aterizasi si eu acilisea si vazui minunatia asta de fic.
Lasand prostelile, vad ca te.ai apucat de inca un fic. Bravo, este frumos si deja m.a captivat. Intrebarea mea este: Cine e mama Sakurei si ce are?
De restu te ocupi tu. A da... Sa ma anunti de next si te pup.

Ana kiss

Helau. :) Ti-am citit si eu ficul.. aseara. >.< Nu am ajuns sa comentez pana acum, dar iata-ma, gata de atac. (D) Ce pot spune, imi place tare mult ficul tau, este diferit fata de celelalte si asta m-a atras cel mai mult. Titlul mi se pare genial, mai ales ca este scris in franceza. Ideea in sine mi se pare foarte frumoasa, cu o Sakura care are nici mai mult, nici mai putin de 26 de ani si care nu doreste sa se marite, deoarece iubitul sau apare numai in mintea si-n imaginatia ei. M-ai facut curioasa si chiar astept nextul cu nerabdare, intrebandu-ma ce s-ar putea intampla in continuare.

O singura remarca as avea de facut si anume acel cuvant pe care l-ai scris cu stelute. Sunt constienta ca merge acolo si ca in carti sau romane mai gasesti asa ceva - uneori chiar foarte des - insa cum bine stii si tu, aici nu este voie cu un astfel de limbaj. :)

Pai, ce-ti pot spune.. Spor la scris in continuare si multe, multe idei pe viior. Te pup. :*

Heii Lissa. a hug

There you go. Am aşteptat de ceva vreme un fic doar, doar ca să mă pot apuca de citit şi să văd şi eu cât de talentată eşti. Reveind la ficul tău; m-ai atras incă din primul capitol şi ai stârnit în mine un val de suspans, să aflu cât mai multe despre bărbatul Sakurei ce se pare că e imaginaţia ei. Nu prea cred asta, nu ştiu cum, dar sfârşitul mi-a dat de bănuit; ea se duce acasă şa-şi vadă bărbatul pe care şi-l doreşte să fie real, in momentul ăla în mintea mea s-au creat mici bănuieli cum că acest el ar fi un desen, o statuie ( funny no ? ). Ceva în genul, adică un lucru la care s-ar putea holba, l-ar putea atinge, dar nu există şi nu poate fi real, viu. Se poate să greşesc, asta-i viaţa, dar la asta m-am gândit atunci.
Dialogul a fost foarte bun, eu una mai voiam, pentru că nu e sec şi are cu tente ironice, chiar m-a destins. Descrierea ta, hm, este foarte diferită de ce-am citit eu până acum şi îmi place foarte mult. Eu aştept următorul capitol şi chiar mă bucur c-am trecut pe aici.

Heii. Fic nou. À la folie 2573201749

Si ce mai fic! À la folie 1733309228

M-a atras titlul extrem de mult, e diferit de ceea ce am vazut pana acum si
" To insanity " cand am vazut, am zis ca trebuie neaparat sa intru. De
asemenea cand am vazut numele tau, eram sigura ca va fi genial.
Ti-am citit capitolul aseara, dar eram pe telefon si nu am mai lasat comm, scuze.
Oricum, l-am recitit si pot spune ca deja m-a captivat, povestea sunt sigura ca
va fi minunata si intersanta. Sunt foarte curioasa ce idei ai, si cum
va aparea Sasuke.
Imi place atitudinea Sakurei si mi se pare geniala ideea, foarte originala.
Sper sa aduci capitolul cat mai curand si daca poti, sa ma anunti si pe mine.
Succes ! À la folie 78717

Fic nouuu <3 <3 <3
Ce mama.. Ce fica.. Doua boabe de mazare..Sunt identice =)))
Cred ca sti ca stiu ca sti ca voi spune ca imi place muuult descrierea, si titlul si , si si si toooot
Primul capitol a fost minunat, mor de nerabdare sa vad ce se intampla in continuare
Si pe cine vrea Sakura sa vada ....

Buna Lissa! Ma bucur foarte mult ca ai deschis acest fic nou, foarte frumos ca de obicei, pur si simplu nu am nimic de spus in privinta asta. Nu prea am ce spune din primul capitol. Cine este acest El? E un vis sau e realitate, ceva...? Mama Sakurei e rea, neglijenta. Nu stiu ce m-as face daca nu as avea-o pe mama alaturi de mine. Imi pare rau de ea! Ti-am zis de 1000 de ori ca imi place cum descrii, ca ma simt chiar acolo, in fic, si vad ca nici de data asta nu m-am inselat. Ai un talent deosebit in a scrie! Pentru capitolul 2, te-as ruga sa ma anunti si pe mine daca ai timp si vrei... Nu te mai retin, asa ca te salut si iti urez muuuulta inspiratie! Spor la scris!

Zizù

Bună!

Ador felul cum descrii. Chiar te face sa intri in pielea personajului.
Îmi place faptul că mama Sakurei pare un personaj complex căruia nu i-ai neglijat descrierea.
Chiar mă bucur că am dat de acest fic superb. Apropo, titlul e foarte interesant și atractiv. happy

Aștept cu nerăbdare next-ul și sper că mă vei anunța! a hug

Hey!!!Ei uite ca ajung si eu pe-aici , imi place extrem de mult cum descri ,
ai grija la orice amanunt.Cum ii primul capitol nu prea am inteles eu mare lucru,
dar cred c-am inteles cea ce era mai important.
Saraca Sakura , nu primeste pic de dragoste de la acea baba(scuzati-ma de la maica-sa).
Oare cine-i acel cineva la care se gandeste Sakura? yeah

Sper sa fie Sasuke , dar cine stie ce idee (fantastica well? awesome right?

) ai avut ca sa-i faci sa se-ndragoosteasca roll

Cand am citit capitolul , m-am simtit ca si cum asi fi eu acolo , in locul Sakurei,
deci cea ce vreau sa spun e ca imi place mult acest fic(chiar daca-i primul capitol)
Sper sa aduci nextu repede!! happy2

Ps. Ma anunti si pe mine de next, nu?
Te kiss

si te

si te mai si hi!

Wow.. Un fic superb .. La fel ca si celelalte de altfel.. Imi place faptul ca de fiecare data ne uimesti si vad ca ideeile nu iti lipsesc.. Te perfectionezi din ce in ce mai mult .. Brao , continua in stilul asta si o sa devii o scriitoare .. Anunta`ma daca poti cand ne aduci deliciosul next

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 14:22

Capitolul 2

Hold me in your arms, love me like your best friend did.
Promise I won't hurt you, kid. Hold me really tight until the stars look big
Never let me go!

Sakura's Point of View:

    Cearta, dezamagirea si fuga acasa deveneau o rutina. Ca in multe alte dati, urma sa fac un dus si sa adorm. Era week-end, articolul despre criminalistica ce trebuia predat luni era gata, asa ca nu aveam nimic de facut. Hainele ce ma incomodau, in ciuda lejeritatii ce o aveau pana sa ma intanlesc cu mama, pareau ca sunt intr-o strangere continua, devenind din ce in ce mai enervante. Le-am dezbracat si aruncat in cosul mare, plin de haine murdare, din baie si am intrat in dus. Inca asteptam ca teoria "dusul, cel mai relaxant moment al zilei" sa isi faca efectul, insa era chiar invers. Mintea imi zbura la diferite probleme, fie legate de familie, slujba sau rodul imaginatiei mele, daca ii puteam spune asa.
    Capul imi vajaia asemanator cu momentele din verile calde, in care imi bazaiau mustele enervante in urechi. Am iesit si am imbracat o pereche de pantaloni scurti, largi si un tricou. Mi-am trecut mana peste oglinda aburita si mi-am privit reflexia. Plictisita, rimelul scurs pe obraji, aratam trista, deghizata in spatele lacrimilor unui clown. Un zambet mi-a arcuit buzele, transformandu-ma intr-o psihopata, care isi satisfacuse poftele bolnave prin uciderea unei persoane. Mi-am indepartat machiajul si am plecat in pat, era clar ca acel articol m-a dat peste cap. De ceva timp, decat intervievasem cativa criminali, mi-au ramas in minte sentimentele de placere sadica pe care le emanau, facandu-ma sa compar totul cu ceva sado-masochist. Mi-am inchis ochii, lasandu-mi muschii sa se relaxeze pe patul moale, in care aveam impresia ca ma afund continuu intr-o stare de confort euforic.
    Puterea constientului scadea, gandurile imi erau neclare, amestecate si pe cale sa dispara. M-am lasat prada unui somn profund, ce avea sa se termine, ca de obicei, sub efectul unor mangaieri plapande. Nu stiu cat timp trecuse, dar aerul devenea imbuibat de prezenta lui. Respiratia ii era regulata, izbindu-se slab de obrazul meu. Niste miscari silentioase, probabil cauzate de lipsa confortului pozitiei abordate, m-au facut sa imi dau seama ca era treaz si ma analiza eventual.

         - Stiu ca nu dormi, a soptit slab, aproape fara glas.

    Nu era sigur, dovada fiind vocea scazuta. L-am auzit chicotind in timp ce se apropia si mai mult. Nu m-am miscat, ci asteptam sa ma atinga pentru a-mi confirma ca nu imi imaginam, iar trupul lui nu era un compus gazos, ceva asemanator unei fantome. Efectul contactului dintre buzele calde si pielea mea a fost unul de astenie. Atat psihicul, cat si fizicul, si-au pierdut din vlaga, devenind din ce in ce mai usor de frant.

    - Inima iti este asa zgomotoasa. Te emotionez, ma iubesti. Si eu o fac, la randul meu, a spus la fel de incet, incercad sa ascunda jena aceste confesiuni.

    Cu ochii inchisi, m-am intors spre el, zambind. Mi-am ghidat mana spre chipul sau, un pic mai grabit decat ar fi trebuit. Nu i-am recunoscut niciodata ca o fac, desi mi-o repeta intotdeauna, gasind tot feluri de indiscretii din partea mea, ce ma tradau, precum bataile galagioase ale inimii.

          -Ce stii tu despre iubire? Esti doar un pusti de optispreze ani, care confunda iubirea cu o placere banala.

         - Esti suparata si vrei sa te descarci pe mine. In regula...

    Calmul ii era enervant, precum si faptul ca mi se oferea asemeni unei jertfe. Mi-am trecut degetul mijlociu peste buzele sale, infigandu-mi unghia in cea inferioara. Am introdus domol limba printre dintii sai, care au prins-o intr-o stransoare slaba. Cand a lui a atins-o, mi-am retras-o pe buzele sale, pe care le-am conturat lent, umezindu-le. M-a sarutat apasat si rapid, insa m-am indepartat din nou, amagindu-l. Cu precautie, m-am reintors, sarutandu-i buza superioara, apoi inferioara, pe care am muscat-o puternic. De data aceasta si-a infipt mana in paru-mi roscat, mai degraba rozaliu, si m-a tras spre el, unde si-a lipit iarasi, cu pofta, buzele de ale mele. Respiratia ii era neregulata, aerul cald, expirat tumultuos, pe nas, ma incita datorita faptului ca eu eram motivul care ii tulbura simturile si il transforma intr-un barbat doritor. Mi-am intredeschis gura, permitandu-i sa transforme sarutul intr-unul romantic, plin de pasiune si doleanta.
    Mana libera imi inconjura talia, coborand imediat ce mi-a lipit intreg corpul de al sau, in timp ce ale mele ii deschideau nasturii si fermoarul pantalonilor. In scurt timp, hainele erau aruncate prin pat sau pe jos, iar trupul imi era acoperit doar de magaierile calde si sarutarile pline de afectiune.

✡ ✡ ✡

    Somnul ii era adanc, lipsit de griji si ganduri negre. Era atat de linistit, parca n-ar fi trecut niciodata prin vreo greutate a vietii. Intrunchiparea inocentei, un chip de ingeras ce induce usor in eroare, dar nu era cazul de prefacatorie. Usor de inselat, naiv si lipsit de experienta. Il raneam cateodata, fie ca o faceam constient sau nu, insa asa era mai bine. Mi-ar fi placut ca aceasta relatie sa fie trecatoare, fara sa ne afecteze cand se va termina brusc si nu ne vom revedea. Odata avea sa se intample si asta si ar fi fost o greseala sa ne fi prins cu garda jos. Mi-am imbracat hainele si m-am indreptat spre geam. Totul era diferit, o lume de basm pe care o visam de mic copil. Apusul era bland si racoros, sfarsitul acestei zile fiind aproape.
Auzindu-i miscarea, m-am intors involuntar. Ochii, mai mult inchisi, clipeau rapid, acomodandu-se cu lumina. Isi intinse mana spre locul din dreapta, unde am stat eu. S-a ridicat brusc, sprijinindu-se in maini, si s-a uitat prin camera. Cand m-a zarit, un zambet i-a infrumusetat chipul si s-a intins in pat.

          - Credeam ca ai plecat din nou fara sa spui.

    Nu i-am raspuns, ci doar l-am privit. O urma de durere i se citea in voce, insa si usurare. Ma iubea, iar eu il iubeam. Voiam sa il indepartez, profitand de slabiciunea sentimentelor sale, asa ca incercam sa ii par indiferenta. Asteptam sa se plictiseasca, deoarece nu mai aveam ce sa ii ofer, cel putin, nu ce i-am dat deja. Ar fi trebuit ca pana acum sa ma alunge, dar el se atasa cat mai mult de mine.

        - De ce esti atat de rece? M-a intrebat.

         - O sa plangi acum? I-am raspuns cu sarcasm.

     - Pff, ce scorpie...

    Am tresarit, in minte aparand chipul mamei, pe care o caracterizam drept scorpie din clasa a doua. Oare eram ca ea? Il faceam sa se simta prost, un nimic in inima mea, asa cum o facea ea cu mine. Am lasat privirea in jos, stapanindu-mi dorinta de al imbratisa. Mi-ar fi placut atat de mult sa fie altfel din atat de multe puncte de vedere. Eram cu opt ani mai invarsta ca el, ii distrugeam cei mai frumosi ani din viata, lasandu-l sa se amageasca cu o femeie de douazeci si sase de ani. Daca ar fi fost real, nu as fi acceptat niciodata aceasta relatie, insa nici nu mai stiu ce e adevarat si ce nu. Mi-as fi dorit sa ii spun totul, insa cum as fi putut? Ar fi crezut va sunt nebuna, ceea ce este adevarat. O persoana sanatoasa nu traieste prin vise si fantezii.

         - Ce ai face daca as disparea, dar fara sa ma mai intorc vreodata? L-am intrebat amuzata.

    M-am gandit sa incerc asta, dar nu stiam care ar fi fost urmarile. Nu avea sa isi dea seama ca vorbesc serios, nu era prima data cand ii puneam astfel de intrenari. Mi-a spus de cateva ori ca sunt ciudata, putin nebuna, dar si ca il atrage.

      - Te-as cauta, probabil, pana te-as gasi.

     Cum putea fi atat de dragut, chiar si dupa felul in care ii vorbeam? M-as fi urat si mi-as fi spus ca ma pot duce dra*cu, dar nu asta. Am simtit un nod in gat ce ma oprea din a vorbi. Ma privea, iar fata ii era blanda si umila, genul de expresie folosita pentru a calma pe cineva. Ma inselasem, intrebarea mea a trezit banuieli. M-ar fi intrebat daca vorbesc serios si daca vreau sa plec, mi-ar fi spus chiar ca nu vrea sa il parasesc, insa este timid. "Nu pleca, Sakura!" a soptit de cateva ori in somn. Acum cateva zile, daca nu ma insel, chiar si in alte dati, diferite chestii de genul acesta. Tot ce nu imi putea spune mie, o facea in cand dormea. Am facut un copil sa se inragosteasca de mine, oare as mai putea scapa de el? Puteam pleca de aici, sa dispar. El face parte din visul meu, asta inseamna ca sentimentele lui nu sunt reale, corect?

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 15:28

Capitolul acesta a fost minunat. Mi-a placut totul, de la modul in care ai reusit sa conturezi sentimentele celor doua personaje, pana la momentele pline de pasiune si iubire dintre ei. Ai combinat senzualitatea cu raceala Sakurei, creand o scena perfecta pentru jocul amorezilor. Imi place ideea ta, felul in care reusesti sa ma atragi, sa ma faci sa vreau sa citesc mai mult. Imi place cum ma hipnotizezi prin intermediul celor cateva cuvinte din capitol. Am vazut cateva greseli de tastare, cred ca trei sau patru in total, insa sunt sigura ca le-ai omis din neatentie. Pana data viitoare, iti urez spor la scris si succes la liceu. Te pup si iti multumesc pentru anunt. :*

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 15:44

Hellau, darling a hug

In sfarsit ai adus capitolul doi, caci eram curioasa in legatura cu viziunea Sakurei despre viata si de asemenea, voiam sa aflu mai mult despre ea, parea destul de dificila in primul capitol. Mm, nici nu imi trecea prin minte ca voi avea parte de un capitol atat de incitant, cu tente de romantism si pofta de senzatii tari, placute. Nu ca nu mi-as fi dorit lough

A fost frumos cat a durat.
In legatura cu pustiul, nu ii cunosc identitatea, cel putin inca nu ai oferit nimic concret despre el, trasaturi, nume, etc., doar varsta. Ma intreb, desigur, daca e Sasuke si mai ales daca tooata actiunea se decurge in imaginatia protagonistei.
Mi-a placut replicile personajelor, mai ales atunci cand tanarul a facut-o scorpie, nepasandu-i daca ii face sau nu ceva. A fost direct.
Siii nu sunt sigura de dragostea ei, caci daca il iubeste nu il va lasa parasi, sau mai bine spus, nici ca s-ar gandi la astfel de lucruri. Totul e asa invaluit in mister si drama, incat nu imi pot da seama cu adevarat ce se va petrece in continuare. Sunt nerabdatoare sa vad ce se va petrece in capitolul trei, asa ca bafta a hug

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 17:51

Hello, sweetheart! kiss

Capitolul a fost minunat, mi-a plăcut foarte mult! Cum probabil că am mai menționat, ador felul tău de a scrie! Te atrage până la extrem! Abia aștept următorul capitol! Mulțumesc pentru anunț și te-aș ruga să mă anunți în continuare! Kiss, kiss.

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 21:02

Hello.

Bun, deci eu sunt in aer... :)))
M-a atras titlul. Habar n-am ce inseamna, nu fac franceza, dar arata si (cred) suna bine. :))))
Apoi, autoarea. :> Uuuu. Imi era dor sa citesc un fic scris de tine.
Si in cele din urma, cand am inceput sa citesc am ramas cu gura deschisa. Am dat prima pagina in jos, si era plin de comm-uri, si credeam ca nu mai e niciun capitol, si am crezut ca innebunesc. :)))
Ideea e una dintre cele mai originale si mai superbe pe care am intalnit-o. Esti geniala, draga.

Te rog sa ma anunti cand aduci urmatorul capitol. :D
Spor la scris!

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 21:28

Hei.

Mersi mult de anunt.
A fost un capitol frumos, dar atat de misterios. Nu pot sa-mi dau seama cine e 'pustiul' de 18 ani, posibil.. Sasuke?
Mi-a placut mult cum ai descris fiecare moment si mai ales ca ai adaugat o astfel de scena intre ei doi.
E plin de mister pana aici, ceea ce ma face sa vreau mai mult.
Astept cu nerabdare urmatorul capitol, sper sa ma mai anunti.
Bafta !

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 21:44

Capitol nou, YeY !!!!! Mi-a placut si de aceasta data cum ai descris, ai facut totul sa para asa reala, atmir felul in care descri, asa de usor si tot o data asa de amanuntit, nu m-am plictisit deloc in timp ce l-am citit.
Ma intreb , oare cine-i acel baiat, o fi Sasuke? think

Ei, asta voi afla, numai daca o sa citesc in continuare, nu? yeah

Ba (scuzati expresia... ;;)

), dar chiar nu vede acea femeie cat o face pe Sakura sa sufere?? Nu mi-asi dori asa o mama in veci!!!!!! down

Imi place mult ficul tau!!!!!!!!!!!!!! stiu, o groaza de oameni ti-au spus asta, asa cred.... roll

, nu prea ma obosesc sa citesc comentarile, dar sunt sigura ca acest fic ii pe gustul fiecaruia.
Sper sa aduci cat mai repede nextu !!!! happy2

Te

~angel of darkness~

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 21:52

Un singur cuvănt poate descrie cel mai bine sentimentul pe care l-am simțit când am terminat de citit capitolul: absolut surprinzător (știu că sunt două,dar în fine țn ultimul timp am o problemă cu hiperbolele, mai ales în atribuirea lor lucrurilor care chiar merită.
Pe lângă astea ar mai fi și genial, magnific și "Cum poate cineva să aibă un asemenea talent încât să mă facă să uit de toate cât timp îi citesc capitolele?"
Îmi place atitudinea băiatului chiar dacă încă ai păstrat acest mister din jurul lui, mi se pare un tip dintr-o bucată dar totuși romantic și copilăros.
Cât despre Sakura rămâne un personaj intrigat care te instigă să afli cât mai mult din sentimentele și trăirile sufletești dar și o persană inteligantă și aș zice și ușor depresivă poate un pic mai mult chiar.Dar îmi plac mult personajele de genul ei deoarece seamănă mai mult cu persoanele pe care le întâlnim zilnic în lumea reală unde nu totul este roz și plin de curcubee.
Next repede.

Subiect: Re: À la folie Sam 09 Feb 2013, 22:11

Şi iată-mă, eu cea nerăbădoatre ajung cel mai târziu. Offf. a hug

Foarte frumos capitol Lissa, pe zi ce trece mă faci să îţi iubesc descrierea, îmi place felul în care totul decurge lent, ca în realitate, că ne-ai dezvăluit nişte informaţii importante în acest capitol şi că ne-ai dovedit ce poate face dragostea dintr-un copil, pentru că acel băiat, e un copil pe lângă Sakura. Nici nu a început bine ficul, deja pot spune că-l simpatizez atât de mult că regret faptul că aduci destul de lent capitolele. Încep să înţeleg prin ce trec cititorii ficurilor, cum şi ei sunt într-adevăr neaşteptaţi să citească viitorul capitol.
Povestea începe să prindă viaţă şi aflăm tot mai multe informaţii despre acest băiat misterios. Nu pot să spun că este Sasuke, deşi aş face-o, nu vreau să mă gândesc sau să încerc să despic firul în patru, să aflu idea, pentru prima oară vreau să o aflu singură.

Subiect: Re: À la folie Dum 10 Feb 2013, 08:53

Buna.Ai un fan-fic foarte frumos.Esti geniala.Ma bucur ca am intrat aici.Ideea este atat de originala.Si ai o descriere atat de profunda.Te rog, anunta-ma si pe mine cand postezi continuarea. À la folie 78717