Multumesc tuturor pentru comentari, voi pune continuarea cat de curand posibil

Imi place foarte mult ficul asta si astpet nexutl cat mai repede

Capitolul 8.

Statea nemiscata evitand sa il priveasca pe misteriosul care ii spusese atatea lucruri pe care le credea desi nu dorea asta. Privea in jurul ei nestiind ce sa faca, ce va urma. Inchide ochi pentru un moment si un mic zambet ii apare pe chip, ridicandu-l incep si deschizandu-si ochi verzi ca iarba intalnindu-se cu cei ai barbatului. Cand privirile s-au intersectat, Neji a simtit un fior pe sira spinari ce l-a facut sa se cutremure si sa isi indeparteze cu repeziciune privirea de cea a fetei. Isi intoarce privirea spre geam privind mai departe decat isi putea da seama, imaginandu-si cum ar fi viata ei daca ar deveni din nou om, cum ar fi iubirea ei daca ar deveni om, cat de fericit ar fi Sasuke daca ar deveni om si fara sa se mai gandeasca la altceva, cu o licarire incredibila in ochi spuse:

-Ce trebuie sa fac? Fac orice numai sa devin om, voi suporta orice durere oricat de ingrozitoare o sa fie, o sa suport tot doar.....doar lasa-ma sa fiu om din nou. Seriozitatea din ochi ei era incredibila, nemaivazuta pana acum.
-Esti sigura? La ce vei fi expusa, tot ce ti se va intampla te va schimba foarte mult, poate nici nu te vei recunoaste. Chiar vrei sa faci asta? intreba acesta cu o curiozitate incredibila in voce.
-Sunt sigura. Tot ce vreau este sa fiu om, sa pot sa fiu cu el, sa mor impreuna cu el nu singura asteptand dupa cineva care poate a uitat de mine si poate si-o fi trait viata linistit, poate.
-Bine! si dupa aceste cuvinte isi afunda mana in buzunar si dupa cateva clipa o scoate impreuna cu un briceag. Curiozitatea aparea din ce in ce mai mult pe chipul fetei care il privea fara sa spuna nimic. Deschide briceagul si il puse pe mana, tragandu-l incep in jos, o dara groasa de sange aparand in urma lamei subtiri si ascutite. Acel sange picura liber pe podea pana cand acesta puse mana oprindu-l sa se risipeasca degeaba. Nici eu nu sunt om insa nici fantoma nu sunt. Acest sange impreuna cu esenta ta vor trebui sa fie inghitite de un om si dupa 66 de zile va trebui sa il iei tu si astfel vei deveni om insa fi atenta, daca omul pe care il alegi sa iti tina esenta ta nu va mai vrea sa ti-o dea, tu vei disparea si nici macar eu nu te voi putea ajuta, crezi ca poti face asta? intreba acesta intinzandu-i o sticluta mica cu un lichid rosu aprins in ea. Aceasta fara sa mai spuna nimic facu sticla sa pluteasca pana aproape de gura ei si de acolo un fel de lumina alba care se strecura incet in sticluta, lichidul colorandu-se intr-un roz aprins ca parul Sakurei. Aceasta isi ridica privea spre cel ce o ajuta si afisa un zambet bland care il facu din nou pe Neji sa se cutremure si sa simta cum inima de mult inghetata incepea incet sa se desghiete. Acesta isi intoarse din nou chipul, inghitind in sec apoi pasind incet prin casa pana cand loviturile pasilor sai nu se mai auzira. Sakura ridica micuta sticla in drept cu ochi ei si o privea ganditoare. Stia cui trebuia sa i-o dea , lui Sasuke, insa acesta daca ar auzi ce urmeaza sa se intample poate nu ar mai vrea sa inghita continutul sticlei. Mii de ganduri ii strabatea mintea acum obosita.

Deodata din nou zgomote de pasi se auzeau prin casa, indreptandu-se spre camera in care se afla Sakura. Aceasta parca presimtind cine este, inchide ochi intorcandu-se spre geam si apropiindu-se destul de mult de el, inca tinand sticluta in mana. Ajuns in camera in care era Sakura, Sasuke inghiti in sec si incepu sa paseasca incet spre ea, oprindu-se la doar cativa pasi.

-Esti in regula? o intreba Sasuke nedandu-si seama cat de prosteasca a fost intrebarea. Adevarul era ca se simtea buimacit si obosit de tot ce se intamplase pana acum si banuia ca urmeaza sa se intample. Vazand ca acesta nu spune nimic si nici nu se uita la el, intinde din nou incet mana, apropiind-o foarte mult de umarul fetei si incet isi lasa mana pe umarul ei. Zeci de secunde treceau si inima baiatul parca se trasforma intr-un purice cu o speranta prosteasca ca poate Sakura nu este fantoma si ca o va putea atinge. Pentru un moment mana lui statu la o distanta minuscula de trupul ei insa incet se lasa in jos si parca, pentru prima data, simti ca si cum a atins-o si uimit isi lasa mana cu putere insa aceasta din nou trecu prin ea, facand-o pe fata sa se intoarca speriata spre el, ochi celor doi intalnindu-se din nou.
-Fa cativa pasi in spate te rog! intrerupse linistea dintre ei Sakura. As vrea sa faci ceva pentru mine, te rog sa bei asta, si dupa acestea, intinse incet mana cu micuta sticluta in ea. Sasuke uimit atinge sticla ajungand sa o tina strans in mana. O privi din nou pe Sakura apoi fara a intreba ceva, deschise sticluta si inghiti tot ce se afla in ea, o lumina orbitoare acaparand intreaga camera.

Sper sa va placa si scuze de intarziere

In safarsit ai pus nextu , cat ma bucur draga mea Mey . E superb ficul tau si abia astept nextul .Te rog sa te grabesti !!

Pupici

Da poi probabil continuarea va fi sambata viitoare si apropo, ma bucur ca va place

super e foarte interesant ficul tau mai ales ideea deabi astept next

Capitolul 9

Lumina incet, incet incepea sa se termine lasand intunericul sa o devoreze pana la terminare. Ochi verzi ai Sakurei se marira si simti in piept pentru prima data ca o bubuitura, ca si cum ceva i-ar fi explodat in inautrul ei si asta o facea sa se simpta ciudat. Ochi mari acum scaldati in lumina luni ai lui Sasuke o priveau atent pe fata care privea in jurul ei ca si cum nu si-ar da seama unde se afla. Incet cu pasi marunti se apropia de fata care acum isi indreptase privirea spre el si il privea atent. Oprit in fata ei dori sa ii tina mana insa isi aminti cea ce este si evita sa faca vreo miscare. Privirile fara voie se intalnira si parca acum erau legate cu ata fina de matase rosie si nu se putea desparti nici cum. Sasuke deschise gura dorind sa spuna ceva insa cuvintele nu doreau nici cum sa iasa si asta il tulbura, facandu-l sa priveasca in jurul fetei insa nu mai departe.
Zeci de secunde petrecura privindu-se unul pe altul fara nici un motiv intemeiat ci doar se priveau. Trupul acum slabit al lui Sasuke se clatina din cand in cand, facand-o pe Sakura sa tresara la fiecare miscare a sa, intinzand mana chiar si la cea mai mica miscare pe care baiatul o facea. Incet cateva soapte rostite de fata destinse camera ca dintr-o moarte, facandu-l pe Sasuke sa tresara insa continuand sa o priveasca.

-Te simti bine? Observ ca mereu te clatini si privirea parca ti se inpaienjaneste. Ar fi mai bine daca te-ai duce acasa si te-ai odihni, nu crezi? intreba aceasta punand un zambet micut la sfarsit.
-Nu te voi intreba ce mi-ai dat sa beau deoarece, oricat de ciudat ar suna, eu am incredere in tine. Tot ce vreau sa stiu este cine era acea persoana? In ultimul timp apare destul de des in jurul tau insa tu ai spus ca eu sunt primul care te-a vazut, m-ai mintit?
-Nu! Cum as putea face asta? Tu esti singurul din atatia ani care m-a vazut si cu toate ca sunt fantoma nu te-ai speriat de mine ba din contra, ai ramas cu mine si m-ai ajutat sa ies din casa, sa vad lumea desi pentru putin timp, asa cum este ea acum, nu cum o stiam eu.
-Eu voi pleca, ne mai vedem.

Cuvintele din urma ale baiatului care pareau atat de reci o facura pe fata parca sa se cutremure insa nu o facu si in urmatoarele zile, desi il asteptase mereu langa geam privind in disperare sa apara, acesta nu veni. Zilele una dupa alta se duceau desi parea o vesnicie, una mai lunga si mai grea decat alta. Odata cu timpul si trupul fetei incepea sa apara incet, prima data cuprinse un fel de contur si dupa 11 zile simti pentru prima data dupa atatia ani, inima batandu-i cu putere in piept acum trezita din moarte. Simtindu-si inima cum pulsa repezita sange prin tot trupul desi acesta nu era, o facu sa tresara si se privi intr-un ciob de oblinda. Tot ce se vedea din ea era doar inima si sute de vene inpleticite una in alta si trupul ei ca un abur inconjurand toate acestea. Uimita si in acelasi timp speriata de sine, tipa cu putere si se arunca in bratele unui colt intunecat al casei si se ruga ca Sasuke sa nu apara si sa o vada in felul in care era acum. Cum trecea incet o zi, un alt organ aparea in trupul ei facand-o fericita insa si speriata de ce ii va zice lui Sasuke.
Dupa mai bine de 20 de zile, majoritatea organelor aparura in trupul ei, un abur al scheletului vazandu-se. In fiecare noapte, cand aparea luna si trupul sau incepea sa se formeze, dureri insuportabile, una mai rea ca alta apareau si ii invadau trupul, o aruncau la pamant si o faceau sa zaca acolo sute de secunde pana cand cerul se crapa si lumina aparea cuprinzand in bratele sale mari tot orasul, distrugand orice urma de intuneric care se mai putea ascunde. De fiecare data cand lumina aparea, ochi incet se deschideau, mai mult fortati si se chinuiau sa se obisnuiasca cu acea lumina. Privea in jurul ei cu amar in suflet, suspinand si pronuntandu-i numele mereu insa fara nici un raspuns. Isi dorea atat de mult sa il vada ca ar fi fost in stare sa iasa afara, sa il caute insa puterile si trupul in formare nu o lasau.
Deodata lovituri puternice de pasi incepura sa se auda, sunetele pantofilor parca ritmandu-se cu bataile inimi care deveneau din ce in ce mai rapide si puternice incat simtea ca s-ar putea sufoca in propria fericire. Incet din intunericul celeilalte camere o sulieta de barbat se zari insa cum pasi in lumina, ochi fetei se intristara, mai sa apara lacrimi deoarece nu era cine dorea ea sa fie.

-Credeai ca sunt Sasuke asa-i? Gresit scumpa mea Sakura. Deci, se pare ca baiatul in care aveai atata incredere nu s-a mai aratat de foarte mult timp, poate a si uitat de tine scumpo...vai, vai ce va pierde, o fata superba daca bineinteles va dori sa iti dea inapoi ce este al tau. Ce vroiam sa te intreb? A da, cum se dezvolta trupul tau? Dupa cate tin eu minte, au trecut 20 de zile deci majoritatea organelor tale au aparut, lasa-ma sa vad, iesi de acolo! spuse acesta in privirea lui citindu-se rautatea.

Incet, trupul firav al fetei se ridica si iesi din intunericul coltului ei aratandu-se. Ochi baiatului parca se marira si un zambet intr-un fel rau aparu pe chipul acetuia dupa care spuse: Se pare ca te dezvolti foarte bine. In cate zile iti va aparea si scheletul apoi intregul trupul va incepe sa se formeze. Apropo, tu erai desteapta cand erai in viata deoarece ai un creier destul de mare spuse acesta mai la bataie de joc insa facand-o si pe Sakura sa zambeasca putin insa cand ii auzi vocea lui Sasuke rasunand prin casa, tresari, nestiind ce sa faca.
Ajuns in fata usi, Sasuke vazand-o pe Sakura se cutremura, scapand hartiile ce le tinea si se dadu cativa pasi in spate parca dorind sa fuga. Stranse cu putere pumni, abtinandu-se parca sa nu fuga de acolo, continuand sa o priveasca pe Sakura care se pierduse.

Sper sa va placa si va rog spuneti-va parerea daca tot cititi

vai , vai .... Mey , fara cuvinte ca de obicei ... ador ficul tau ! Deci te rog sa pui nextu repede

capitolul a fost superb si super interesant,ai acel talent sa-l faci pe cititor sa nu renunte la citit,mi-a placut extrem de mult capitolul si ai o descriere fascinanta de care nu te poti plictisi.Esti una din cele mai tari sciitoare,te pup si mult succes in continuare.

salut....acum am inceput sa citesc si eu ficul si imi place foarte mult....este foarte mult suspans
abia astept sa vad ce se intampla in capitolul urmator deci vino repede cu nextu

Mia placut mult capitolul astept nextul

imi pare rau ca dureaza atat de mult la mine sa scriu un capitol insa nu prea am timp , marti sau miercuri cu siguranta il voi pune

sa sti ca e super capitolul si deabi astept next

Capitolul 10.

Ochi mari si verzi ai Sakurei se umplura in cateva secunde de lacrimi si asa zisul trup se arunca din nou in bratele coltului sau intunecat in care statuse ascunsa si pana acum , regretand ca a iesit. Siroaie, ca un mic izvor cristalin curgea nestingherit in timp ce privirea fetei nu indraznea sa o intalneasca pe cea a lui Sasuke care era socat si nu stia ce sa faca. La o mica neatentie scapa hartiile pe care le avea in mana insa nici macar el nu observase acest lucru, insa Neji da, care care parea mai satisfacut si fericit ca niciodata.

-Sasuke! Ai pierdut destul de multe nu-i asa? Ai lasat-o fantoma si o gasesti organe cu picioare? Iti este frica sau scarba? Sau amandoua? Eu personal cred ca le ai in suflet acum pe amandoua, nu-i asa? spuse Neji cu un zambet care tragea atat de mult sper rau in timp ce Sakura cu ochi in lacrimi privea cand spre unul cand sper celalalt, nestiind cum sa reactioneze.
-Eu....eu habar nu am ce s-a intamplat cu ea , nu stiu, insa un lucru il stiu sigur, ea nu este asa pentru ca am obligat-o eu ci pentru ca ea a vrut si cred ca are legatura cu acea sticluta pe care mi-a dat-o ea si sunt sigura ca imi va explica dupa ce persoanele in plus vor pleca.
-Eu sunt in plus? intreba Neji curios, ridicand o spanceana.
-Ma bucur ca te simti si daca tot te-ai simtit ar fi bine sa iti iei picioarele in spate si sa te cari de aici pana nu ti le leg eu de gat si te trimit colac acasa. Pleca! spuse Sasuke in timp ce inca strangea cu putere pumni, fiind sigur ca el este cel care a facut-o pe Sakura sa devina asa, cel care a pacalit-o pe Sakura.
-Nu este vina lui deci nu ai dreptul sa il izgonesti asa, spuse Sakura din intunericul in care se afla, inca cu lacrimi in ochi si o voce tremurata.Neji auzind-o il privi pe Sasuke parca mandru de sine in timp ce acesta o cauta pe Sakura in intuneric, chinuindu-si ochi sa o zareasca insa asta nu ajuta la nimic.

Vazand ca nimic nu se mai intampla, Neji pasi incet din camera, cand ajunse in drept cu Sasuke se izbi cu umarul lui in cel al baiatului, fara sa zica nici unul nimic. Pasi incet se auzira parca tot mai departe pana nu se mai auzea decat inima Sakurei care batea cu putere.
Deodata Sakura incepu sa tipe, facandu-l pe Sasuke sa tresara si sa vrea sa se duca langa ea insa ceva parca il tinea, parca picioarele ii erau lipite de podea si nu se putea nici cum misca. Auzea suspinele de durere ale fetei, parca auzea cum zeci de lacrimi cadea puternic lovind incet insa totusi tare podeaua batrana din lemn. Auzea cum inima fetei batea din ce in ce mai tare ca si cum totul ar fi ireal, doar un vis insa suspinele fetei il facea sa isi dea seama ca totul este atat de real.
Dupa mai multe minute in care Sakura planse si se chinuise cu durerile sale, scoase incet la lumina o mana si aceasta era acoperita complet de piele ca si cum ar fi un om adevarat. Uimita se ridica pe picioare si iese din intunericul in care statea si se puse acum in lumina luni care ii arata trupul in toata splendoarea sa.
Sasuke uimit si in acelasi timp rusinat isi intoarse imediat capul, dandu-si camasa jos de pe el si aruncand-o fara sa se uite la picioarele fetei care inca isi privea trupul bucuroasa, mai sa planga de fericire desi inca dureri destul de puternice ii invadau trupul.
Observand camasa, o lua si o imbraca cu un zambet mare pe fata apoi se apropie in viteza de Sasuke si il lua in brate, strangandu-l tare si plangand pe umeri lui in timp ce acesta nu stia cum sa reactioneze.

-Sunt om. Sunt in sfarsit om. Dupa tot ce am indurat, in sfarsit. Lacrimi de fericire ii udau tricoul negru al baiatului care isi ridica incet mainile si le aseza pe trupul fetei, in sfarsit simtindu-l. Bratele puternice ale baiatului au cuprins-o si parca nu mai doreau sa ii mai dea drumul.

Dupa cateva minute in care doar s-au imbratisat, incet trupurile acestora se departara unul de celalalt insa ochi acestora se intalnira dupa mult, mult timp si erau atat de fericiti. Incet, chipurile incepura sa se apropie pana cand buzele celor doi se unira intr-un sarut insa doar pentru putin timp deoarece picioarele Sakurei incepura sa tremure si fata se prabusi facandu-l pe Sasuke sa se sperie, inima acestuia facandu-se cat un purece.

Iei nextul
Imi place foarte mult.
Astept nextul cu nerabdare

Foarte frumos
I s-a facut cat un purece?
A mea s-a facut cat o molecula cand citeam cev mai sus
Super, mai emotionat si asta da semne ca stii sa exprimi sentimentele personajelor.
Te pupic si hai cu next

Incredibil draga mea Mey , acest capitol este fara cuvinte , absolut superb . Sper ca o sa pui repede nextu .
Spor la scris

ce romantic si frumos
sincer nu prea il vad pe Sasuke atat de bland,bun si toate cele in anime
acest lucru face ficul chiar interesant
descrii foarte, foarte bine si chiar simteam bucuria Sakurei cand a vazut ca este om
mie place mult si vreau nextttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttt

multumesc de comentari si sincer ma bucur foarte mult pentru ca va place fic-ul meu