Black Rose

Subiect: Black Rose Lun 29 Apr 2013, 23:00

Buna! Buna! M-am gandit sa ma apuc si eu de un nou fi pentru ca am mult prea multe idei si mult prea multa inspiratie. Sper sa va placa! happy

Black Rose

Prolog

Mafia rusă, a traficanților de droguri, organe sau carne vie este o lume în care 3 adolescenți de doar 17 ani nu au prea mari șanse să supraviețuiască, însă marele nostru avantaj este că facem deja parte din lumea asta. Cu părinți capi de rețele nu prea ai cum să nu îți pătezi mâinile de sânge. Noi stim mai bine ca oricine ce presupune lumea în care ne învârtim și în care am avut, mai mult sau mai puțin, ghinionul de a ne naște. În ciuda aparenței adolescenților obișnuiți, noi suntem capabili să supraviețuim și mai ales să ducem mai departe ceea ce tații noștri au clădit. Ar fi și păcat să lăsăm toți acești viermi care abia așteaptă ca tații noștri să cadă pentru a-i putea înjunghia, să își facă de cap. Javrele ca ei trecuiesc ținute ăn lesă, căci altfel te mușca la cea mai mică ocazie.
Am învățat să călcăm peste cadavre fără milă sau vreun alt fel de sentiment. Am învățat de mici cum se fac banii și am învățat că ei învârt totul. Proștii care spun că viața nu are preț nu au intrat încă pe mâna noastră. Viața unui vierme valorează între 10 000 si 100 000 de Euro, însă viermi se vând la Kilogram și pe bucăți, iar păpușelele care încă mai cred că cineva va avea vreodată tupeul de a se pune cu noi și de a le scăpa de placerile pe care le vindem, valorează de la 500 la 5 000 de Euro: în funcție de vârstă și de ce prestează. Am învățat cum să facem banii și am învățat că putem cumpăra viața oricui. Nu suntem copii de bani gata, dar s-ar putea ca pentru banii bine meritați să îi cam dăm noi pe toți gata!
Am învățat să ucidem fin, fără urme sau altceva care ne-ar putea incrimina, dar mai ales, fără milă. Viețile viermilor care nu ne fac pe plac sunt chilipiruri pentru noi.
Nimic nu ne va putea face să ne schimbăm și nimeni nu va putea vreodată să ne îngenunchieze!

Capitolul I

Partea I

Fără milă!
Fără sentimente!
Fără regrete!

Ino’s point of view

- Nuuu! Te rooog! Nu face asta! Îți jur că dacă îmi mai dai încă doua-trei zile o să îți aduc toți banii. Te rooog. Te implor! Nu o face!...

Cât desgust! Viermii care au impresia că vor primi iertare de la mine mă enervează la culme, dar mă și amuză. Optimismul lor în privința asta e desgustător de amuzant. Cum să crezi că Ino Yamanaka își poate călca pe principii pentru un vierme? Puștiul ăsta cam asta a crezut, iar acum creierii lui zac împrștiați la picioarele mele. Nimic nou pentru mine sau pentru oricare din băieții mei. Încep să cred că ăsta e hobby-ul meu! Nici măcar tipul ăsta care apropo îmi datora o grămadă de verzișori, nu mă mai impresionează. Nu mă mișcă absolut deloc faptul că el zace plin de sânge la picioarele mele, în timp ce băieții mei îl taie pentru a mai putea recupera ceva măcar din maruntaiele lui.
M-am plictisit să mă joc cu cei din Moscova așa că am aterizat în Tokio. Hai să vedem cât de repede reduc populația japoniei. O lume de prăpădiți pe care pentru simplul fapt că sunt fetița lui tăticu o am la picioare. Îi calc pe toți în picioare pentru că așa vreu și pentru că așa îmi place. Are cineva ceva de comentat? Cât de prost sau de inconștient să fi să enervezi o rusoaică? Cam atât de prost încât fața ta să cerșească suferință. Ador să chinuii oamenii. Să îi văd cum cerșesc milă, cum se zbat încercând să scape. Implorându-mă să nu le închei viața și așa destul de mizerabilă. Ultima mea victimă a cam sfârșit destul de urât. Îmi place să îmi îndeplinesc fanteziile cu ei, așa că ultimul vierme a sfârșit implorțndu-ma să-l iert în timp ce unul din băieții mei îi cresta tot corpul cu un cuțit cu lama neagră pentru a-l pregăti de o mică băiță în cam o tona de Vodka. Mă hrănesc cu suferința celorlalți.
Mulți spun că sunt o criminală, dar dacă să fi criminal înseamnă să obții ceea ce vrei prin misloace cât mai diverse, zic eu, atunci da. Sunt o criminală! Toți meritați să ardeți în iad pentru simplul fapt că așa am eu chef. Voi încă nu a-ți înteles că ori ies jocurile cum vreu eu, ori vă scot eu pe voi din joc cu forța?! În fața mea nu se mișcă, nu se comentează și dacă am vreo arma la îndemănă, probabil nici nu se respiră.
Nu cunosc și nu am cunoscut vreodată sentimentul de milă. Din punctul meu ăsta e un sentiment inventat de oamenii slabi, iar în lumea asta să fi slab e ca și cum ți-ai pune un bener pe cap care să lumineze și pe care să scrioe Victimă la orizont! În lumea asta nici tu nu îți poți fi prieten că cine știe, dacă îți vine vreo idee și te omori singur. Din punctul meu de vedere să ai milă e ca și cum ai aea alte un milion de slăbiciuni, iar viermii abia așteaptă să îți găsească o slăbiciune pentru a te putea înjunghia. Încă nu s-a găsit nimeni care să mă ingenunchieze sau care să stea în calea a ce vreu eu și să mai fie încă în viață.
Marea mea slabiciune însă este Sakura. Cea mai buna prietenă a mea, ba chiar sora mea. E la fel ca mine. Tatăl ei e traficant de carne vie, iar ea a învățat destul de repede cum să ducă papușici de nas pentru a le arunca în brațele clienților. E totuși un pic mai slabă decât mine. Nu e capabilă să ucidă și tocmai de aia trebuie să fac eu și treaba asta pentru ea. Pentru ea nu mă dau la o parte de la nimic, iar lumea știe că pentru ea ucid cu mult mai mult sănge rece decât pentru bani sau altceva, ceea ce e teoretic cam imposibil, căci sunt atât de indiferentă când vine vorba despre asta, încât aș putea să ucid în timp ce citesc și o arte poate. Nimeni nu ne va putea vreodată despărți, iar cei care vor încerca s-o facă vor sfârși desparțiți de mine, în mii și mii de bucățele pe fundul unui lac!
Nu suport să fiu trădată și aș fi în stare să o ucid chiar și pe Sakura dacă voi simți că mă trădează. Viețile celorlalți sunt nimicuri pentru mine. Jucăriile mele au fost arme albe, iar în loc ca tata să mă învețe să merg pe bicicletă ca orice copil normal, el m-a învățat să conduc un tanc. Nimeni nu mă poate face să mă schimb și nu o să ajung să cad în fața nimănui!

Sunt lucruri care vor ramane pentru totdeauna pe trupul sau sufetul fiecaruia!

Subiect: Re: Black Rose Lun 29 Apr 2013, 23:28

Dara, esti super mega geniala! Ce capitol, ce fic, ce scriitoare! Doamne, Doamne! Adooor tot la noul tau fic. E deja printre preferatele mele. in love

Imi place felul in care prezinti gandirea psihopatei asteia mici. in love

Periculoase fete, nu gluma, abia astept sa vad cum se complica lucrurile pe aici. Acum eu as ucide pentru next! Apropo, nimeni in lumea intreaga nu mai putea spune o fraza atat de geniala: ”Jucăriile mele au fost arme albe, iar în loc ca tata să mă învețe să merg pe bicicletă ca orice copil normal, el m-a învățat să conduc un tanc.” Prima reactie a fost WTF? apoi am inceput sa rad ca disperata. =)) Imi place toata ura pusa in acest capitol, este electrizanta. in love

Ca Redbull, iti da aarrrripiiii. =)) Oricum, multumesc de anunt si sper sa ma anunti si in continuare! :*

Black Rose Tumblr_n7kcuxdExP1txd25uo1_400

Smoking is bad, but the reason I smoke is worse.

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 00:01

Aweeesomeee! Eu ti-am zis ca ideea asta e geniala, iar tu... un mic mare geniu! Imi place genul de persoana care e Ino, e crudaaaa!!:>:> Si mie mi-a placut propozitia pe care a selectat-o Lauren:> E buna!=))
Oricum, sper sa aduci next cat mai repede!:* Te pupation:*

A.D.T.O.Y.

All day i think of you.

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 07:13

Uuuuu... rea Ino, îmi place well? awesome right?

. Ei eu nu am mai comentat de o mie și ceva de ani, dar când am văzut acest fic superb *pe gustul meu ;;)

*, nu că celălalte nu sunt, dar nu prea am mai avut timp sa comentez, deobicei când incerc asta, ma răzgândesc și spun ,,L-as c-o fac mâine, ce se poate întampla??", iar a doua zi din nou sunt pedepsită pentru ,,micile" mele prosti, anyway, cea ce conteaza este ca avem in față un fic extrem de bun, si sper că o să continue tot așa. Descri frumos, nu prea am observat greșeli, și o idee excepțională, deci totul îi odinioară!!!!! good job

Deși ideea cu mafioți, și tot felul , a fost destul de uzată, tu ai dezvoltat-o intr-un alt sens, și ți-a ieșit, fato!!! happy2

Ps. Ma anunți și pe mine de next, nu??
Te pupăcește ~angel of darknes~, sadica mea ☻ Dara

○ ○
○ I realize now that you are everything for me ○
○ ○

|I don't care nothing about you... |A single Christmas night with you|

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 09:27

Vai, Dara!!! Pai, pentru inceput, multumesc ca m-ai anuntat de acest nou fic! Si acum... Adevarul e ca acesta e primul fic pe care-l citesc si apare in el perspectiva lui Ino, si cum eu am pierdut numarul ficurilor citite pe la 90 si ceva..... sau nu mai stiu sigur, dar stiu ca e prima data cand dau de perspectiva lui Ino! Impresionant! Si apoi, mafia ruseasca? Cate fantezi de genu' asta n-am avut si eu... Numai Dumnezeu mai stie ce idei mi-au trecut prin cap! Ma bucur insa ca cineva atat de talentat si carismatic, cum esti tu, le-a pus in practica. Totusi, adecvarul e ca n-am insisitat niciodata prea mult pe o idee ca asta, chiar atat de mult incat s-o fac fanfic, asadar nu vei cunoaste un razboi cu mine pe tema asta! rolling on the floor

Deci, aste fiind spuse, iubesc acest capitol la maxim si vreau neaparat pe urmatorul. asa ca, te rog sa ma naunti cand il postezi! Tine-o tot asa caci ador munca pe care o depui aici! Te kiss

dulce! Spor la scris! Ja ne! hi!

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 10:35

dulceata, u chiar sti sa SURPRINZI si sa SCRI.bravo.asta e atuu-l tau.frumos fic.te astept cu next-ul cat mai repede, dar si la celalalt fic unde sunt in asteptare.sti u care.Akatsuki_lavy ti kiss

dulce dulce geniala mica ce esti. heh

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 14:21

Buna Dara. Black Rose 78717

Hmm,
din perspectiva lui Ino? Hm, interesant. Ce tot vorbesc ... Este SUPER !! Nu am
am mai citit un fic despre mafie de mult timp. Ai mult, mult talent.
Pam-pam-pam. :)) Sakura si Ino se inteleg foarte bine, da? Oh nu, dar daca
Sakura o sa o tradeze pe Ino, vai de capsorul ei mic si frumos. Hm, dar unde
este Sakuke, sunt foarte curioasa. Poate el o sa le desparta pe cele doua
prietene sau poate nu. Cine stie. O sa traim, si o vedem si asta. :))) Da. Iti
urez spor la scris si la idei. Te-am pupacit. Adieu, ma chère ^^

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 15:04

Daraaaa. Un fic . Yeiiii.. Multumesc mult, mult de anunt, si scuze, nu am putut sa comentez mai devreme, am avut ceva treaba :))) Imi place ideea, mai ales ca vine de la tine. Muahh. Sper sa ma anunti in continuare. Te pup, spor la scris. Muahh

There is always some madness in love, even though there is always some reason in madness.

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 15:24

Buna, scumpo! Mersi ca m-ai anuntat! happy

Scuze ca am trecut tarziu! Ficul este superb, la fel ca celelalte! in love

Ma bucur ca ai povestit din perspectiva lui Ino, si poate data viitoare o sa povestesti din perspectiva Sakurei. Cat de cruda e Ino! :))) unde este Sasuke, el cu cine va fi impreuna? Astept nextul si te rog anunta-ma cand il pui! ;;)

Sr la scris si la idei! Te kiss

dulce! Ja ne! hi!

Black Rose Damon-Stefan-Elena-damon-salvatore-14458457-400-300

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 15:37

Buna, Dara.
Ma bucur ca citesc un film cu traficanti.
Ideea mi se pare originala, iar Ino sa fie in stare sa faca atatea pentru Sakura... credeam ca pic joc de pe scaun daca nu precizai ca era in stare sa o omoare daca o tradeaza.
Mie una imi place acest fic si sincera sa fiu m-a adus sa citesc acest fic titlul, care mie mi se pare foarte atractiv.
Te pup. Astept next-ul si te rog anunta-ma.

Our gratest glory doesn't consist in never falling, but in rising everytime we fall.

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 18:30

Heiiiiii . ◕‿◕
Am aterizat şi eu pe aici . ;;)
Deci vreau să îţi spun că îmi place mult, dar chiar foarte mult acest început . Crima multa. >:)
Interesantă iddea.
Să mă anunţi te rog.

Te pup. *hugs*

~*.*.*~
Şi animalele au suflet.
Fie mare sau mic, simt ca oricare altă fiinţă.
~*.*.*~
Ficul meu : Always and forever ?

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 18:37

Cand mi-ai spus ca lucrezi la un fic nou mi se aprinsesera toate beculetele, iar astazi, cand am primit mesajul cum ca il postasesi deja, eram in culmea exatazului. Trebuie sa ti-o spun, imi place noua ta idee, mai ales ca acest prim capitol ne-a fost povestit de catre Ino. Desi ideea cu traficantii de carne vie am mai intalnit-o, pot pune pariu ca o vei dezvolta intr-un mod frumos si interesant, specific tie. Astept cu nerabdare nextul, asta este clar deja si sunt tare curioasa cum ne-o vei prezenta si pe Sakura, caci despre Ino mi-am cam facut o parere de ansamblu. :) Spor la scris. Te pup. :*

cruelty is a gift humanity has given itself

Subiect: Re: Black Rose Mar 30 Apr 2013, 23:36

Buna,Dara!

Am venit si eu destul de tarziu, dar chiar nu am putut. Eu ce as mai avea de spus, ca deja s.au zis toate. Imi place mult de tot ficul si am fost surprinsa ca povesteste Ino. Am fost inspaimantata de caracterul ei. Totusi imi place si mai mult. Abea astept sa.l introduci si pe Sasuke. Lucrurile vor deveni tot mai interesante, iar descrierea o sa fie cireasa de pe tort. Sper sa ma anunti cand postezi capitolul. Mult suces l.a scris si mini-vacanta placuta.

"Încrederea între prieteni ,pare să ia naştere în momentele cele mai intense."
Black Rose 8BGmFkk

Ce tare! Un fic nou... abia astept sa vad cum il vei dezvolta.
Sper sa ma anunti si pe mine la urmatorul capitol!
Te kiss

!
Cu drag, Ada :hug : in love

Capitolul I

Partea a II-a

Sakura’s point of view

Nu sunt o copilă, dar nici o păpușică de bani gata. Nu sunt o criminală, dar nici nu scapă cu viață din mâinile mele cei care au curajul de a mă călca pe coadă. Nu suport falsitate și totuși știu să îmi pun mască atunci când trebuie. În lumea în care am fost crescută am învățat că a fi tu însuți nu duce niciodată nicăieri. Să te lași umilit pentru un prieten care, cu toate că te pupă în fund, abia așteaptă să te vadă la pământ, nu e o variantă. Să treci peste greșelile altora nu e ceva bun sau etic, ci e cea mai fatală greșeală pe care o poți face într-o lume ca asta. Am crescut cu sunete de gloanțe și valuri de sânge și totuși, de multe ori, simt că nu am ce să caut în povestea asta. Nu mă simt aparținând lumii ăsteia. Nu mă văd ucigând pe cineva, fie și pentru că îmi datorează ceva, dar nici nu mă văd iubind.
Nu îmi iubesc părinții, căci tata m-a învățat că aia nu e iubire, ci respect. Mi-a spus că nu trebuie să iubesc pe nimeni. Iubirea nu există și e doar un joc murdar în care toți profită. M-a învățat că maximul sentimentului pe care îl poți simți pentru cineva e respectul și că dacă voi ajunge să mă căsătoresc, să o fac pentru că așa trebuie, nu pentru că așa vreau. Tind să îl cred, dar realizez că ceea ce simt eu pentru Ino e mai mult decât respect. Îmi e ca o soră, dar nu pot să spun dacă o iubesc pentru că nu știu ce e aia iubire. Ino nu e deloc ceea ce pare. E genul de persoană care ți-ar zbura creierii fără cea mai mică remușcare, ceea ce mă face să am dubii în privința sentimentelor pe care le am pentru ea. Dacă mă atașez prea mult de ea poate mă va trăda. Până acum a făcut toată treaba “murdară” în locul meu și nu a lăsat să mi se întâmple ceva sau ca onoarea sau hainele mele să se păteze cu altceva în afară de sânge. E mereu acolo pentru mine, gata să îmi facă loc prin mulțime, dar nu știu cât de multă încredere să am în ea.

Toate imaginile însângerate, toți oamenii care își pierdeau încetul cu încetul viețile în mâinile tatălui meu sau ale lui Ino, ba chiar ale oamenilor lor, toate fetele care îl implorau pe tata să le elibereze, toate copilele care abia deschiseseră ochii, dar care se dăruiau cu atât de multă pasiune pentru relativi bani pe care îi primeau de la tata; de-ar fi știut ele sumele enorme pentru care erau puse în joc trupurile lor. Cu cât fata era mai “proaspătă”, cu atât sumele erau mai mari, iar virginele se vindeau pe prețuri uriașe. Toate aceste imagini nu mă impresionau pe moment, dar sentimentul pe care nimeni de aici nu trebuia să îl simtă, adică regretul, mă înăbușea. Fraieream puștoaice de 11-12 ani și i le livram tatei, cel mai mare deținător al păcatelor din Rusia, recunoscut la nivel mondial; plasam “marfa” la hoteluri din toată lumea sau, în funcție de cereri, în alte diferite locuri. Tata nu lasă parașutele singure în avion, căci zborul era prea tentant pentru ele. Numele tatălui meu, reputația pe care și-o făcuse și mai ales marfa pe care o deținea ne-a și adus la Tokyo. Fetițele astea sunt mult mai proaste decât credeam eu. Se dezbracă ușor și o fac cu oricine pe bani puțini.
Uram când tata mă trimitea în vreo delegație cu nu știu ce păpușele care trebuiau livrate cine știe pe unde. Eram singura în care avea încredere, cu toate că eram până și eu suspectă de “trădare”. Fetele astea nu doar că erau proastea, dar erau și dezastruos de idioate. Cum mă să pui botu’ când fata celui mai mare traficant de carne vie din lume îți spune că ți-a găsit de lucru pe un vas de cruazieră? În plus, nu le-am mințit. Or să ajungă pe un vas, doar că nu ca ospătărițe așa cun cred ele, ci ca dansatoare. În afara sentimentului de satisfacție când văd câte se lasă fraierite de o puștoaică de 17 ani, nu îmi mai place nimic în chestia asta. Nu am cum să spun că mi-a lipsit vreodată ceva sau că nu am avut bani să îmi cumpăr ce-mi doresc, dar modul în care sunt făcuți banii mă cam desgustă.

Tata nu e prea mândru de mine pentru că spune că sunt o pierdere de timp și un obstacol pentru familia noastră doar pentru că eu nu am luat viața cuiva. Serios? Tații normali ar trebuie să își certe adolescentele dacă ies cu vreun băiat, nu pentru că nu au avut grijă ca “bijuteriile familiei” vreunuia dintre cei care îndrăsnesc să nu se supună nu au ajuns într-un borcan cu formol la familiile lor. Tata nu acceptă să mă vadă măcar sărutându-mă cu vreun băiat și totuși mă trimite să livrez fetițe în toată lumea? Din nou, pe bune? Să zică “Mersi!” că încă sunt virgină, cu toate că eu și ultimul meu iubit suntem acum “Sakura și...cine naiba a mai auzit ceva de tipul ăla?!”. Ehh, ghinion. Mâinile lui au încercat să exploreze zone de care nici măcar Columb nu știa și au sfârșit într-o pungă în lada frigorifică. Am creut că nu îi mai trebuiau. Picioarele sunt, de fapt au fost amestecate cu doi tipi care îi datorau bani tatei și aruncate la Yuki, tigrul alb și implicit, animalutul nostru de casă. Organele lui au ajuns pe la tatăl lui Ino, iar “mica lui avere” la prietena lui pe care o cam înșela cu mine. Nu cred că ea suferă acum. Oricum, i-am trimis exact ce era mai bun din el.

Nu îmi stă în caracter să ucid, dar nu zic nici că nu îmi place să îi chinui pe ceilalți. E micul meu hobby. Am învățat asta de la Ino. Asta făcem noi în timpul nostru liber. Citând un personaj dintr-un așa zis film horror: “Tai în stânga, tai în dreapta...”, cam asta făcem și noi. Poate par doar o fetiță, dar ia încearcă să te atingi de mine și o să o cunoști pe Yuki mai de aproape. Foarte aproape.

Partea a III-a

Sasuke’s point of view

Papușele sofisticate, mașini tunate, bani cât să îmi satisfacă toate poftele și substanțe care să îmi întrețină fericirea. Ce mi-aș putea dori mai mult? Perfecțiunea își găsește superioritatea în întruchiparea mea, deci îmi pot permite orice păpușică, orice puștoaică pe care mi se pune pata sau orice femeie care mă intrigă. Substanțe colorate, de tot felul îmi întrețin zi de zi starea de euforie, de fericire, de liniste. Nu sunt dependent de ele, dar nici fără ele nu pot să stau. Am început să consum droguri la vârsta de 9-10 ani. Cu un tată cel mai mare diler din lume, substanțele astea au cam înlocuit bomboanele. Tata m-a învățat când, cum și în ce cantități se produc, se folosesc și se rulează.

Pentru mine a fi indrăgostit nu înseamnă prea mare lucru. Femeia nu e decât o jucărioară de care mă folosesc din când în când pentru a mă simți bine sau pur și simplu din lipsă de ocupație. Am și eu micile mele secrete pentru a-mi atrage victimele. Nu am apelat până acum la violuri sau ceva de genul; nu au fost necesare. Am o grădină mai specială acasă. Nimic mai mult decât un mic amestec de substanțe chimice și mutații genetice produse de armata de cercetători care îi produc și substanțele tatălui meu. Nimic mai mult decât o floare. Aparența inocenței în ea e extrem de înșelătoare. Prinde repede la doamne pentru că are o textură ceva mai specială, dar, dragele de ele, habar nu au și cât de specială. Nici măcar una nu a putut refuza minunata floare pe care i-am dăruit-o. Un mic defect: trebuie de fiecare dată, după ce îmi ating scopurile să rup cel puțin o petală din floare pentru ca aceasta să nu mai poată rămâne în viață. Ce-i drept e că are puțină personalitate. Doar puțină.

Nu sunt ca toate celelalte stereotipuri de vârsta mea care ține mereu sî se numească adolescenți. Nu o ard la mall, la plimbări, prin cluburi sau cazinouri și nici nu prea am prieteni. În conjuncturile în care m-am născut nu prea ai cum să ai prieteni. Substanțele pe care le livram sunt pe cât de bune și de “dulci” pentru consumator, cât și cam periculoase și riscante pentru dileri. Consumatorii devin dependenți după prima doză; defect de producție. Imediat ce realizează că nu mai au cum sau cu ce să își facă rost de bomboane, în marea lor parte, vin peste dileri. Sunt capabili chiar și să ucidă, dar din păcate pentru ei și din fericire pentru societatea am impulsuri dezvoltate și, în mod normal, sfârșesc arși și amestecați în laborator cu mica parte naturală din substanțele tatei. Ce să-i faci? Dacă tata a ales să îmi petrec copilăria în lagăre de antrenament și în pentagoane, nu e vina mea. Unul din micile mele fetișuri e să îi chinui pe cei din jur. Chiar și păpușelele mele sfârșesc cine știe cum torturate. Oricum, la cât de proaste sunt, fac un bine societății. În general, cele care își iau zborul sunt cele care nu au fost capabile să mă facă să fiu fericit.

Am văzut de curând două păpuși pe care aș cam vrea să le am ca suvenir în dormitorul meu. Una mai bună ca alta. O blondină focoasă, înaltă și teribil de nebună. Ăsteia dacă îi dau floare, ori mi-o rupe în față, ceea ce ar fi bine; și totuși e păcat de frumusețe de creație. Ori mă rupe pe mine. E mult prea periculoasă și e capabilă să îl ucidă până și pe tatăl ei dacă ar avea tupeul să o supere. Prea bună și totuși, prea nebună. Din mâna ei s-ar putea să ajung înapoi în Rusia, pe bucăți sau în conserve. Blonduța asta are și o prietenă sau soră...sau ce dracu or fi ele. Tot timpul sunt împreună. O roșcată tot cam de vreo 17 ani, teribil de bună. Ehh, și dacă mă dau la ea, ce-mi poate face? Doar n-o să mă facă “curvă”! Asta pe cât e de bună, pe atât e de proastă. Și cu floare și fără floare nu știu dacă aș putea obține ceea ce vreau de la ea. Însă mă intrigă prea tare. Îmi doresc prea tare să le am în dormitor.

Dacă îi dau floarea blondei s-ar putea să mi-o iau, iar roșcata e prea proastă să înțeleagă ce vreau. Deci, oare să-i dau vreuneia Trandafirul Negru?...

Sunt lucruri care vor ramane pentru totdeauna pe trupul sau sufetul fiecaruia!

Buna, draga mea Dara! Pentru inceput as vrea sa-ti multumesc fiindca m-ai anuntat si pe mine de postarea acestui capitol. Hmm...ai povestit din perspectiva Sakurei si asta a fost interesant, desi, dupa parrea mea, Sakura nu are o fire la fel de dinamica ca a lui Ino. Adica Ino e ceva in genul "Saw", clownul, ma refer ca ucide cu atata placere si fara mila, iar Sakura pare o mica papusica pe langa ea. Mama...mama... da ce prietene bune sunt cele doua. Mie mi se pare super interesant ceea ce scrii tu aici. Ma bucur faptul ca ai narat si din perspectiva brunetului. Cel mai mult imi plac ficurile in care se nareaza si din perspectiva lui Sasuke. Nu stiu de ce, dar pur si simplu ma atrag. Hmm. saracul copil, se drogheaza de la noua-zece ani? Cred ca n-a avut copilarie de a inceput cu drogurile de la varsta aia atat de frageda. Si eu ma mir ca-i vad pe unii ca fumeaza... Hmm..Indecis mai e Sasuke. Una e prea "dura", alta e prea prostuta, dar sa se hotareasca odata. Si da, sper sa fie Sakura. Ce e aia Trandafir Negru??? Ma framanta intrebarea asta. Ce poate insemna acel trandafir negru, deoarece nesemnificativ nu poate fi.

Our gratest glory doesn't consist in never falling, but in rising everytime we fall.

Dara esti cel mai mare geniu al lumii! Regret enorm ca nu am ajuns aici aseara, dar a trebuit sa ma preocup de sfarsitul lumii, supranumit si tampitele de poze pentru album. Si am sa-l ard pe rug pe diriginte pentru ca ne-a spus abia ieri ca pozele alea idioate se fac azi! kboom

Si credeai ca protagonistii ficului asta sunt periculosi?! hmm..realy?

Eu nu prea cred! Dar, revenind la calmul acela euforic avut in timpul cat am citit ficul, ziceai ca am luat supradoza, desi nu suport drogorile, exceptand pe cele scrise - ficurile - trebuie sa ma declar invinsa. caterinca

Capitulez in fata geniului tau! Ai un talent care e pur si simplu drog curat. Iar eu sunt o mare critica la acest capitol! Cuvant cu cuvant am savurat capitolul asta absolut perfect. Ar trebui sa te inchida pentru corupere de minori, nu de alta, dar BLACK ROSE e ilegal de genial! Ce faci tu aici e curata crima a talentului. Te chinuie rau talentul! La modul cel mai bun si plin de laude! Pe cat de impresionata sunt de ficul asta, pe atat de isteric e surasul meu cinic gandindu-ma la..... pai la capitolul urmator, printre altele! Sunt inca lucida. Inca. Si, ca prea ma arde curiozitatea, Ino, Sakura, Sasuke, poate nu au ce cauta pe aici sau poate eu simt nevoia de a le citi perspectivele lui Naruto si Hinata. Adica, ficul tau, ideea ta, munca ta, dar simt ca ei doi sau unul din ei ar putea adauga si mai multa magie acestui fic. Nu o lua in nume de rau, e doar o parere. Si fara alte laude sau pareri, astept nextul la acest fic atat de mult ca as putea muri fara el si ucide pentru el. Dar, stiind deja cat de ocupata esti, voi astepta cat e nevoie dupa next. Acum insa, cum am ceva de rezolvat, trebuie sa-mi iau ramas bun. Te rog mult de tot sa ma naunti la next! Te kiss

dulce! Spor la scris! a hug

Ja ne!!!

Buna! Multumesc pentru mesaj! happy

Scuze ca am trecut tarziu! Ma bucur ca ai povestit din perspectiva lui Sasuke, nu ma asteptam chiar din al doilea capitol. Saracul de el se drogheaza de la 9-10 ani...imi e mila de el. Acel trandafir negru mi-i se pare interesant, si sper s-o alega pe Sakura, nu pe Ino.Vreau nextul si te rog anunta-ma cand il pui! Spor la scris si la idei in continuare. Kiss! kiss

Hellau!
Ce bine ca am aterizat si eu pe-aici :) Imi place cum descri personajele si cum le transpui intentile. Nu prea am critici la adresa fic-ului, deci nu pot decat sa te
felicit de cat de fantastice sunt capitolele. Eu te pupacesc si te las. Spor la scris :*

P.S. Sa ma anunti si pe mine cand pui next XD

I still repeat the things you said to me in my head.

Bună, Dareișan! :* Mi-a plăcut capitoluuuul. A fost superb si genial. Am reușit să cunosc mai bine personajele, pot sa intru mai repede în pielea lor acum. well? awesome right?

Ador fiecare personalitate pe care ai construit-o în acest fic, mă face să mă gândesc că vom avea parte de muuultă acțiune și poate și de muultă iubire. :;;); Aș avea un singur lucru de spus în legătură cu ficul tău în întregime: am observat că în capitolul anterior ai scris din două perspective. Zic, deoarece din ce am văzut eu ai putea fi taxată pentru asta. Oricum, mulțumesc de anunț și sper să mă anunți și în continuare. Kiss.

Smoking is bad, but the reason I smoke is worse.

deci dulceata , thank you

pentru anunt.cat despre comment ,nu te astepta sa zic mare lucru , caci tu mereu ma lasi fara de cuvinte.cred ca sti lucrul acesta nu ?te astept cu next-ul.pupu dulce de la Akatsuki_lavy

Javra ce eeeesti! Ai un fic asa frumos si sangeros si criminal, fuu <33. Exact asa cum imi place mie. In legatura cu ideea nu ma pronunt, stii doar ca am o obsesie pentru partea asta. "Cah!" cum ar zice Rox. Oricum, ficul este pe placul meu: multa actiune, sange si chestii ilegale. Ce mi-as putea dori mai mult de atat? Nimic. Imi place ca ai facut-o pe Sakura mai moale, ceva original din punctul meu de vedere, caci m-am saturat de ficurile in care Sakura e cea mai mare vipera. Ma surprinde si faptul ca cea mai buna prietena a ei e Ino si nu Hinata; din nou, ceva ce-mi place. <3 Nu am ce sa iti spun mai mult, decat ca ideea cu "Trandafirul Negru" mi se pare asa frumoasa. Hai repejor cu next-ul kiss

Buna!

Mersi de anunt scumpo! Stiu ca am venit cam tarziu, dar ma tin de doua zile sa-ti las un comentariu la ficul asta. Asa, mi-a placut capitolul, mai aes ca este si lung si plus descrierea ta superba. Nu ma asteptam ca Sasuke sa fie fiul unui traficant de droguri. De fapt nici nu m-am gandit l-a el prea mult. Nu prea am inteles ce este cu floarea aia, dar abea astept sa intre in discutie trandafirul negru. bun, gata. Mersi ca m-ai anuntat si pe mine. Sa vii repejor cu nextul.

"Încrederea între prieteni ,pare să ia naştere în momentele cele mai intense."
Black Rose 8BGmFkk

Capitolul II

Ino's point of view

Oare când vor înțelege cei din jurul meu că viața asta nu are prea multe variante? Oare când vor înțelege că ei s-au născut să-mi facă mie pe plac, iar dacă nu iese totul pe placul meu, viața lor nu e nimic altceva decât o jucărie pe care eu o arunc pentru că e stricată, o jucărie de care scap cu foarte mare ușurință. Când își vor da seama că mila pentru mine e o noțiune de neînțeles, un cuvânt care nu are ce căuta în vocabularul sau conduita mea? Să sperăm că aceste lucruri vor fi realizate de ei înainte de a călca strâmb în fața mea.

Urăsc băieții de bani-gata. Urăsc t*****e cu inițiativă. Urăsc păpușile care au mai mult plastic decât însăși Barbie. Urăsc tocilarii pentru care lumea asta e un film horror. Urăsc puștii care se cred "mafioți". Urăsc cam totul. Urăsc să fiu pupată-n fund sau să fiu lingușită. Urăsc să fiu bârfită, mințită sau înșelată. Da, știu, Sakura e o păpușică, o pisicuță blândă incapabilă să facă rău cuiva, dar tocmai ea este așa-zisa excepție care întărește regula. Împiedicată, neîndemânatică, sensibilă, incapabilă, inocentă, copilăroasă și oricum altcumva ar mai fi ea, e sora mea și în lumea asta frații și respectiv surorile sunt sfinte. O rusoaică adevărată știe asta. Am crescut de mici împreună și acum nimeni, dar nimeni nu va putea vreodată să ne despartă. Sau îl voi desparți eu, cu drujba.

Astăzi e una din acele zile tâmpite în care Sakura mă târăște după ea prin mall-uri și magazie, căutându-și rochii, pantofi și bijuterii. Asta e cea mai mare pedeapsă pe care o pot primi, dar nu o pot lăsa singură. Nu am așa de multă încredere în oamenii tatălui ei și nici chiar în ai tatei, așa că, pentru a fi mai sigură că nu se atinge nimeni de ea, o însoțesc chiar eu. Urăsc să merg la cumpărături. Atâtea păpușele pe aici urlând de fericire dacă găsesc cine știe ce cârpe pe care ele le consideră minunate și alergând, la un pas de a se lua la bătaie, după cine știe ce pereche de pantofi cu tocuri gata de a se rupe sub 'silueta" întreținută cu vatruski sau pavlova a divelor. La dracu, o fi și greu rău să îți arunci o pereche de pantaloni pe tine sau o fustă, o bluză și niște teneși. Port și eu tocuri și ținute pe care divele le numesc sexy, dar spre deosebire de ele, mie îmi și vin bine.

- Știi, ai putea să te și grăbești puțin, i-am spus roșcatei pe un ton destul de superior, în timp ce mă holbam la un medalion cu safire verzi, turcești. Știi doar cât de mult iubesc să respir acelaș aer cu specimenele astea, așa că aruncă naibi o cârpă din aia pe tine și hai să mergem.

Da. Chiar uram asta. Mă îngrozea atitudinea de cerșetoare pe care o aveau păsăricile astea față de prietenii lor, încercând să îi convingă să le mai cumpere o poșetuță sau cine știe ce altă porcărie își mai doreau ele. Erau dezgustătoare și parcă le și văd în genunchi în fața micilor lor prinți făcându-și treaba. Mă șochează și mai tare că păsăricile astea fac chiar orice pentru bani. Uitându-mă la cățelușii de lângă ele îmi dau seama că ăștia nu ar știi ce e aia plăcere nici dacă iar izbi peste față. Cât de josnică să fii să ți-o tragi cu unul doar pentru bani? Zboară-i dracu creierii cu două gloanțe și ai rezolvat problema. Dar nu, că și lor le place să devină jucării sexuale pentru toți libidinoși și retardați.

- Mișcă-te dracu mai repede cu rochia aia că încep să mă enervez și te duc acasă târâtă de păr, am strigat la ea destul de nervoasă și de plictisită.
- Tu nu ai de gând să îți cumperi o rochie pentru balul de mâine?
- Știi doar că nu port zdrențe din astea! Anya probabil deja mi-a terminat rochia.

M-am ridicat, căci mă așezasem pe o canapea în fața magazinului prin care roșcata se tot învârtise și am vrut să intru și eu în magazin. Cum eram atentă la telefon așteptând o nouă livrare de piese din Moscova, mergeam destul de aiurea, dar asta nu scuză brunetul care a intrat în mine. I-am replicat nervoasă o înjurătură în rusă și ceea ce m-a mirat e că a înțeles ceea ce i-am spus, și nu pentru că mă privea dubios de nervos, ci pentru că mi-a răspuns în aceeaș limbă și în exact acelaș hal. În secunda următoare doi băieți din staff-ul tatălui Sakurei erau în spatele meu, iar mâna mea stângă era deja pe pistolul ascuns bine la spate, în talia blugilor mei, acoperit de cămașa pe care o purtam. Surprinzător. Instantaneu au apărut alți doi de cealaltă parte, iar privirile pe care eu și gândacul care acum stătea în fața mea, erau de o mie de ori mai înțepătoare și mai sângeroase decât ceea ce probabil urma să se întâmple.
Brunetul a făcut un pas spre mine și a dus mâna la spate, punând-o pe cuțitul pe care apropo, nu prea știa să îl ascundă. Începător. Puteam să îi zbor creierii și lui și papagalilor care îl însoțeau în câteva secunde, dar nu e așa amuzant ca atunci când îl văd că se agită, se crede important, iar când îi e lumea mai dragă, atunci e cel mai delicios moment pentru a-i zbura creierii. Cu o ușoară privire aruncată de brunet cu coada ochiului a văzut pistolul pe care l-am încărcat la spate destul de zgomotos, iar printr-un gest, papagalii din spatele lui s-au retras, iar el s-a făcut nevăzut. Păcat. Mi-ar fi plăcut să mă joc puțin de-a șoarecele și pisica.

Roșcata a ieșit din magazin și văzându-i pe băieți în spatele meu privind nervoși și amenințători și-a dat seama că ceva s-a întâmplat, dar văzând pistolul încărcat cu care mă jucam, strecurându-l ușor printre degete, nu a avut curajul decât să mă întrebe:

- Ți-a scăpat?...
- Nu. I-a fost prea teamă micuțului de mica mea jucărioară. Ori asta, ori a văzut blazonul familiei pe care îl am tatuat pe umărul stâng.

Roșcata nu a mai zis nimic. Era vizibil speriată și se temea ca nu cumva să îmi descarc nervii sau pistolul în ea.

- Am văzut un tip atât de drăguț în magazin, mi-a spus ea puțin crispată după câteva minute de tăcere.
- Și? Vrei să ți-l aduc la pachet?
- Eu vorbesc serios, mi-a spus ea, zâmbind și lovindu-mă încet peste spate. Era așa de frumos. Avea un păr negru superb, niște ochi incredibili și un ten de culoarea laptelui. E superb și m-a privit în ochi atât de drăguț încât mi-am scăpat pungile pe jos.

Păr negru? Ten de culoarea laptelui? Hmm...Viermele ăla fricos!...

Sunt lucruri care vor ramane pentru totdeauna pe trupul sau sufetul fiecaruia!

Ma bucur ca ai postat un nou caitol la acest fic, actiunea ma prinde si imi place la nebunie cum conturezi personalitatile personajelor. De asemenea, imi place ca reusesti, prin intermediul catorva replici, sa ma faci sa simt intensitatea emotiilor pe care le au personajele si puterea pe care sunt constiente c-o detin. Nu am ce-ti reprosa, caci scrii foarte bine si stii deja acest detaliu, alaturi de faptul ca vreau nextul cat mai repede cu putinta. Am remarcat un cuvant pe care l-ai folosit necenzurat si i-am aplicat eu stelutele de rigoare. Daca tot doriti sa folositi asfel de apelative, va rog sa le scrieti cenzurate, astfel incat sa nu atraga atentia in sens negativ. In rest, nu am nimic de comentat. Iti multumesc pentru anunt. Te pup. :*

cruelty is a gift humanity has given itself