Bună! Nu știu dacă vă va încânta, dar mi-am zis să postez ceva și pe aici, să îmi încerc norocul. Lectură plăcută!


Tu și sângele..



Știi ce vreau? Vreau să dispari, să pleci, să mori. Orice, pentru a nu mai fi nevoită să te văd. Simplul fapt că te privesc îmi tulbură stomacul, îl simt ca o mare învolburată. De această dată, nu reacționez în acest mod deplorabil din cauza emoțiilor, ci din cauza profundului dezgust. Da, așa e, mă scârbești! Ochii tăi albaștri mă privesc inocent, dar eu știu ce ai făcut. Știu totul! M-ai uitat, dar nu acest lucru m-a întristat. M-am supărat pentru că tu, tu n-ai luptat pentru mine, nu ai vrut să mă ai! Ai stat și ai așteptat să mă arunc în brațele tale. Ei, bine, nu! Nu sunt genul acela de fată! Reprezint tipologia fetelor care se respectă, care au orgoliu! Probabil mai mult decât trebuie, dar cine poate să mă judece? Cine are tupeul să iasă în față, să-mi comenteze viața, alegerile, sentimentele? Este cineva perfect, încât să vină și să-mi arate cum se face? Care este ipocritul? Ipocriți sunt mulți, iar tu ești unul dintre ei. N-ai știut să mă apreciezi, să mă cucerești..Tu ai pierdut, atunci de ce sufăr eu? Trebuia să renunț la orgoliu? Trebuia să te ascult atunci când îmi spuneai că mă iubești? Puteam eu oare, să trec peste faptul că știam că mă minți? Aveam curajul de a te accepta așa cum ești: un băiat rău, cu toate calitățile și defectele tale?

Încă îmi amintesc frumoasa zi în care te-am văzut. Erai sigur pe tine, zâmbitor și periculos. Te-am plăcut din prima clipă! Am crezut că tu ai venit ca să mă scoți din lumea mea, din rutina mea zilnică. Am crezut că tu îmi vei da putere, mă vei adora. Am avut impresia că mă vei iubi, că merit să fiu iubită. Mare greșeală! Tu nu iubești, tu iei, apoi pleci! Nu te întorci niciodată sau poate doar atunci când mai vrei să mai iei ceva! Încercai să mă faci geloasă, știai că e punctul meu slab. Ai reușit, răule! M-ai făcut să mă îndoiesc de alegerile mele și te-ai fi bucurat de acest lucru dacă ai fi aflat. Dar n-ai aflat pentru că n-am vrut eu să afli. Te priveam ironic, zâmbitoare, în timp ce tu râdeai pervers. Știai că mă enervai, dar nu știai că sufăr. Nu mi-ai fost niciodată aproape! Nu m-ai cunoscut! Astăzi, mâine și pentru totdeauna, tu pierzi. Eu te iubeam, dar mă iubeam mai mult pe mine. Nu aveam de gând să m ă anulez ca personalitate din pricina mofturilor tale! Tu nu mă voiai pentru iubire, mă voiai pentru faptul că sunt atractivă. Eram o partidă mai bună decât cea cu care te sărutai, în timp ce mă priveai malițios? Credeai tu că voi arăta că mă sfâșie pe dinăuntru? Îmi simțeam fiecare fâșie de carne, smulsă atunci când mă ignorai. Sufeream când mă priveai, dar pe exterior eram rece și stăpână pe mine.

Apoi lacrimile au început să curgă ușor-ușor și n-am mai putut să le mai fac față. M-am prăbușit din vina ta, demonii amintirii tale mă urmăreau continuu. Nu reușeam să-mi mai revin! Mă adânceam tot mai mult în depresie. Începusem să mă tai pe mâini, știai asta? Oare ți-ar fi păsat dacă ai fi aflat? Te interesa faptul că sângele meu era singurul lucru care mă liniștea, cu excepția ta? Îl vedeam cum se prelinge în jos pe braț și încercam să ignor durerea. Simțeam cum pacea își făcea loc în sufletul meu. Privirea mea era ațintită asupra picăturilor roșiatice, dar surâdeam, îmi plăcea!

Asaaa...superb, din primele randuri mi-am dat seama ca este vorba despre "Choe" si privirea aia perversaa...imi place mult cum ai descris totul, durereaa mai ales....scri foarte bine ninitoo si cred ca ar mai trebui sa postezi si aici cate cevaa...

Feteloooor, mă omorâți! NU este vorba de Choe. Este vorba de altcineva. Subiect încheiat.
Oricum, mulțumesc pentru încurajări! Voi mai posta ceva în curând. Probabil chiar în seara asta!
Și Elly: nici eu nu am ajuns la faza cu tăiatul pe mâini și sincer, sper să nici nu ajung!

Hei, fetelor! Scuzați faptul că am zis că voi posta ceva aseară și nu mi-am onorat promisiunea. M-am simțit cam rău, dar totuși am revenit acum. Mulțumesc pentru încurajări! Lectură plăcută! Kiss, kiss.


El major și ea minoră..


Ca un vis te-ai strecurat înăuntrul inimii mele. Mă priveai, iar ochii verzi îți străluceau. Am zâmbit ca răspuns al surâsului tău inconfundabil. Eram mândră de tine, mândră de mine, mândră de tot. Fericirea îmi ieșea prin toți porii și asta doar datorită acelor ochi verzi, sinceri, iubitori.

Totul a mers bine până în acea seară de vară tipică orașului nostru natal: vântul adia atât cât să te facă să te întrebi dacă era destul de frig încât să-ți mai iei și haina, stele vegheau asupra oamenilor, măiastra lună lumina parcul în care ne vedeam pe ascuns. Atunci, mă așteptai deja de ceva timp. Mă certasem din nou cu părinții mei, iar tu ți-ai dat seama de asta. Mi-ai văzut tristețea ce se reflecta în ochii negri ca tăciunele. Mama bănuia că încă eram împreună, de asta îmi interzisese să mai ies din casa. Am țipat la ea, iar femeia care mi-a dat viață, m-a lovit. Pentru prima și ultima oară, deoarece n-aveam de gând să mă mai întorc acasă. Plecam.

Cordeluța ce-mi susținea geanta în stil indian, îmi ardea palma. Șiroaie de transpirație îmi curgeau pe spate, iar lacrimile îmi înveleau obrajii într-o senzație fierbinte, acuzatoare. Toate grijile au dispărut când te-am zărit. Îngrijorarea ce se vedea pe fața ta mă făcea să tremur de emoție,dar zâmbetul timid, așternut pe al tău chip, îmi dădea speranță. Automat am rânjit. Adoram să te văd așteptându-mă cuminte pe banca noastră, iar tu știai asta. Mi-ai luat geanta și m-ai sărutat profund. Părinții, certurile, evadatul dintr-o casă plină de oameni conservatori, severi, dispăruseră toate. Eram fericită în ciuda destinului care se împotrivea ca noi doi să fim împreună. Mai conta că erau 8 ani între noi? Aveam 16 ani, eram practic un adult. În unele cazuri. Știam ce vreau, iar eu voiam, nu, de fapt,aveam nevoie să fiu cu tine. Persoana ta era deja o mare parte din sufletul meu, iar rădăcinile tale erau adânc înfipte în inima mea.

Briza mi-a fluturat rochia neagră pe care o purtam, când m-ai îmbrățișat, învârtindu-mă. Am scos un țipăt de surprindere, iar tu ai râs. Eram așa de fericită că îmi era și teamă. Nu îmi mai doream nimic, cu excepția ta. Erai tot ce mi-am dorit și chiar mai mult. Speram să nu pleci, niciodată. Sau dacă tot voiai să pleci, să mă iei cu tine. Țineam ochii strânși, aveam un zâmbet tâmp pe față și mă rugam ca acest moment să nu se termine vreodată. Apoi, m-ai întrebat de ce îmi făcusem bagajul, iar eu ți-am răspuns simplu:
- Plec de acasă. M-am săturat ca ai mei să-mi fac scandal din cauză că te iubesc.

Credeam că mă vei înțelege, dar nu a fost așa.
- Nu poți pleca! Ai 16 ani, ce Dumnezeu! Ești minoră! Trebuie să mergi acasă. Voi vorbi eu cu părinții tăi despre noi, chiar dacă taică-tu mă va împușca. Voi rezolva tot, ok?
Am surâs printre lacrimi. Aveai mereu o soluție pentru toate. Apoi, m-ai condus acasă, deoarece ploaia nu ne dădea pace. Vremea se schimbase rapid, iar eu eram fericită să mă plimb cu tine prin ploaie, dar tu păreai schimbat.

Am ajuns acasă, iar tu m-ai sărutat cu pasiune, în timp ce mâna ta se plimba de-a lungul spatelui meu. Aceea a fost ultima oară când te-am mai văzut. Ai plecat, iar pe mine m-ai lăsat în urmă. În lipsa ta, ajunsesem o epavă. Întoarce-te, dragostea mea! Am nevoie de tine!

Apus

Am încercat să fiu alături de tine de fiecare dată când aveai nevoie, dar nu am reușit. Am încercat să îți arăt că te iubesc, dar nu am avut curaj să-mi duc planul la capăt. Intenționam să te uit și aproape reușeam, dar apoi apăreai din nou cu ochii tăi superbi, de copil și mă dădeai peste cap. M-am mințit de prea multe ori că nu simt nimic pentru tine, dar exact asta au fost, doar niște minciuni nenorocite. Voiam să te văd, dar îmi înfrânam dorința de fiecare dată. Tu n-ai știut niciodată toate aceste lucruri! Sau poate că ai știut, dar te-ai ferit și tu! De ce trebuie să fie așa? De ce nu ești acum lângă mine? Probabil din cauza orgoliului idiot și nemărginit de care ne „bucurăm” amândoi sau din cauza rațiunii. Cauzele nu sunt importante, iar sentimentele mele cu atât mai puțin. Să nu te îngrijorezi când mă vei vedea fără obișnuitul meu zâmbet! Să nu mă judeci! M-am săturat să te iubesc! Merit mai mult și sunt conștientă de asta. Motiv pentru care astăzi este apusul iubirii ce ți-o purtam.

Doamneeeeeee! Iti adooor creatia, esti minunata printoo Toate sentimentele pe care le exprimi aici..e uimitor..ma lasi fara cuvinte de fiecare data! Fiecare cuvant scris imi ajunge in adancul inimii, si stii ca eu st mai romanticaa.... Dragostea, sentimentele, mereu scoate cei mai bun din tine atunci cand te asteepti mai putin, iar la tine uite ce ti-a adus, acest dar minunat de a scrie! Multe idei in continuaree! Te iubeeesc!

Waw Ai transformat sentimentele in randuri! Asta este incredibil! Esti incredibila, parca eram eu cea care simtea acest lucru, este minunat! Mai ales ca m-a atins la suflet tot, plus ca acel baait trebuie omorat Sa ma anunti cand mai postezi!

Știu..


Mă vrei, dar nu mă ai. Dureros sentiment, ha? Aș zice că îmi pare rău pentru tine, dar nu-mi pare. Poți să suferi în continuare, nu mă afectează. Mai mult, mă bucură, mă satisface să văd că eu sunt cea după care suferi. Știu că n-ai uitat, n-ai cum să mă uiți. Te văd cum te comporți ca un mitocan, acum că te-am respins. Ți-am rănit rău de tot orgoliul, îmi dau seama! Motiv pentru care am un zâmbet larg întins pe față de fiecare dată când te văd. Unii cred că eu mă dau la tine, dar nu-i așa. Eu sunt amuzată de o situație, își poate da seama până și un om cu un singur ochi! Dar prietena ta, nu.. Asta spune ceva despre persoana ei, nu crezi? Când tu mă doreai, ea mă avertiza. „Nu te las să mi-l iei!”, mi-a zis. Am zâmbit și m-am abținut. Săraca! Ea nu știe că dacă vreau, te am și în clipa de față? Acum stai cu ea, imediat după ce eu te-am respins. Hmm..curioasă situație. Mă întreb oare de ce ea îmi punea interdicții, nici nu era cu tine pe vremea aceea. Sincer? Îmi provoacă milă.. O folosești, iar fata nu-și dă seama. Îmi faci ochi dulci pe la spatele ei, iar ea tot crede că eu sunt capul răutăților.
Dar acum nu mai am chef să o las să-mi râdă în față! Are impresia că mi te-a furat! Glumeață tipa! Va vedea cu adevărat ce pot face eu din persoana ta! Crede că te-a schimbat, habar n-are cât de mult greșește! Tu nu te schimbi, rămâi la fel! Același băiat rău, pervers și atractiv! Îmi place de tine, dar vreau doar să te folosesc. N-o să-ți golesc buzunarele, o să-ți umplu inima cu esența mea. Apoi voi pleca, iar tu vei rămâne cu un gol imens în suflet. Asta vreau!
Planul meu e pe jumătate împlinit. Acum ești al meu! Iar ea încă suferă după tine, deși mă privește cu superioritate. Mândră fata! M-am răzbunat, am început să țin la tine, dar nu fac aceeași greșeală ca ea. Dragul meu, orgoliul e mare, așa că am trecut elegant pe lângă fosta ta prietenă, cu zâmbetul pe buze. Atunci am rostit:
- Îmi place fața ta! Dacă eram în locul tău, mergeam cu spatele.

Haoleuuu, adoor ultima replica ninito si imi place cum descrii totul e perfect, atata nepasare, imi placee, gandurile, tot! Si tupeul, deci mor dupa creatia asta a ta, cred ca e preferata meaaa! Esti uimitoare! Bravoooo! Multe idei ninitoo, tine-o tot asaa! Tii iubii!

Confidențe

Și sincer, nici nu știu cum să încep. Probabil că nu există un început „perfect” pentru acest gen de mărturisiri. Până la urmă, nimic nu e perfect. Fiecare lucru, om, moment are dezavantajul lui de pe urma căruia noi suferim. Nu m-am schimbat sau cel puțin, nu cred că m-am schimbat prea mult. Însă, există unele momente în care pur și simplu nu mă recunosc. Mi se pare că sunt atât de diferită, încât parcă aș fi o altă persoană. Ochii mei sunt lipsiți de speranța de altă dată, mâinile mele nu mai sunt la fel de „nepătate” ca în copilărie, umerii mei nu mai sunt atât de lipsiți de greutăți, privirea mea sugerează căutarea unui nou mod de a rezolva problemele care mă apasă. Dar zâmbetul a rămas la fel de cald și de sincer. Uneori așa de sincer, încât îmi trădează sentimentele. Probabil că și acesta s-ar fi schimbat, dacă nu aș fi avut pentru cine să zâmbesc. Dar am avut și încă am. Acele persoane care îți fac inima să tresalte de fericire, acei obraji ușor îmbujorați de la frigul suferit în timp ce te așteptau pentru că tu iar ai întârziat, acei ochi pe care i-ai putea recunoaște oriunde, acele gesturi care te-au făcut să-i iubești. Dragilor, asta este pentru voi. Nu vă numesc, vă știți voi.

Poate că nu am fost mereu o prietenă bună, însă am încercat să fiu. Probabil că nu întotdeauna v-am făcut fericiți, deși asta îmi doream. Uneori nici nu înțeleg cum puteți să mă iubiți. Cu voi am înfruntat lumea rea ce încerca să mă rănească, voi m-ați susținut, voi m-ați certat atunci când am greșit și tot voi m-ați suportat în lungile mele reprize de contraziceri. Știți bine că nu mă opresc până nu demonstrez că am dreptate! Am avut parte de multe clipe fericite cu voi, dar și altele pe care nu vreau să mi le mai amintesc. Aveam impresia că prietenia este o legătură unică, spirituală, între două persoane și care oferă numai fericire, încredere și loialitate. M-am înșelat. Nu au fost întotdeauna momente bune, dar am rămas împreună. Niciodată nu ne-am certat serios, chiar dacă ne-am rănit. Recunosc, câteodată îmi vine să vă decapitez. Și sunt convinsă că și voi ați avut multe închipuiri în care îmi scoteați ochii. Cu toate acestea, suntem tot aici, tot buni, tot împreună. Consider că acest lucru este important.

Aș face multe pentru voi și sper că știți asta. Ne-am iertat reciproc pentru tot ce am făcut, iar asta ne-a făcut fericiți. Nu știu dacă acest lucru vă va emoționa măcar puțin, dar tot o voi scrie. Vă iubesc! Nu mi-am exprimat niciodată sentimentele perfect și sunt convinsă că nici nu o voi face. Nu, nu. Voi trebuie să știți ce simt, trebuie să vă dați seama, eu nu vă voi spune foarte des. Este împotriva firii mele. Sincer, nu știu cum de niște persoane atât de minunate, calde ca voi, pot împărtăși absolut tot ce au cu un suflet rece ca mine. Mulțumesc pentru tot!

Aww, scumpete micuta si dulce ca mierea ce esti!! :X Pur si simplu, te-ai exprimat atat de bine incat am simtit tot, TOT!!! Esti o adevarata prietena pentru toti de aici! Ai niste prieteni si prietene minunate, intotdeauna e bine sa fii inconjurata de o multime de oameni care sa te inteleaga, iar eu sper ca ma numar printre prietenii tai. Te pupacesc!