Ti-am scris unde ti-ai facut tu o descriere de bun venit pe forum sa ma anunti cand scrii un fic,dar nu mai e nevoie.L-am gasit.  Este foarte frumos si interesant,dar totusi grabit.Din 3 capitole Sakura si Sasuke s-au apropiat destul de mutl....Cam ciudat,dar interesant  Oricum...Te rog..ma poti anunta si pe mine cand pui continuarea?Ma anunti tu printr-un mesaj privat.
Sper sa treci pe la topicul unde te-ai prezentat si sa-mi raspunzi la intrebari.Imi place fic-ul,dar inca nu-mi pot crea o imagine totala si concreta.Astept sa vad ce se mai intampla.Pa!!!!

Acum te-ai oprit?Serios?Nu cred ca e bine sa lasi oamenii in suspans in felul asta,mai ales ca unii nu stau prea bine cu nervii si mai ales cu rabdarea.
Te rog sa aduci next-ul cat mai repede pana n-o iau razna de tot.

Am alergat catre Sasuke strangandu-l in brate si plangand. Trebuia sa isi revina. Nu aveam sa il las sa imi faca rau si nici lui Naruto si Hinatei. Era prea de tot.
-Sasuke-kun,opreste-te! Te rog...
Am stat asa tinandu-l in brate. Sigur il va ajuta,daca nu se putea,nu puteam decat sa privesc moartea si sa rad.Nu am sa permit asta! Sasuke-kun trebuia sa isi revina. Nu putea fi un monstru atat de rau. Dar putea sa fie? Ei,bine, mie nu imi pasa. Aveam sa il protejez de ce este oricum. Am sa lupt pentru el char daca nu ii pasa. Un sentiment dulceag de dragoste isi facu loc in sufletul meu fragil.


Ma simteam ciudat. De ce nu ma puteam misca?  De ce nu raneam pe nimeni?
Am indraznit sa arunc o privire in jos si am vazut niste ochi verzi ca cele mai scumpe smaralde  cu lacrimi si un par roz ca florile de cires lung pana la talie.
Era o fiinta necunoscuta. Vroiam sa o ranesc,sa o omor si sa gust din ea chiar si acum simteam un miros gustos din pielea ei. Un vin mai scump decat orice alte vinuri de pe lumea asta.
Mi-am infipt ghearele in spatele ei lasand unpic de sange sa curga si mi-am dus degetele la gura gustand.
-Sasuke-kun....
Rozalia lesina si cazu moale pe podea.
-Sakura-chan! striga un blond.
Alerga catre ea ea dar i-am dat un pumn in stomac si el cazu lat langa fata. Nu aveam mila pentru nimeni.
Rozalia scanci usor si se ridica. Cum naiba putea sa se ridice?Daca se prefacuse ca lesina? Era o tactica desteapta dar nu avea sa ma invinga. Ea se uita urat la mine cu o ura evidenta. Mi-am permis si eu ca un monstru sa ranjesc malefic dar rozalia nu paru impresionata. Alerga cu pumnul pregatit dar eu m-am ferit si nimerise peretele facand o parte mica din el tandari.
Deci era puternica fata asta,nu asa cum credeam eu.
-Ce esti tu,Sasuke-kun? intreba ea serioasa.
-Un monstru dupa cum vezi,am raspuns eu batjocoritor. Sunt jumate vampir,jumate inger negru. Sunt un vanator chiar mai periculos decat vampirii obisnuiti.
Ea lasa capul jos si spuse pe un ton soptit:
-Nu ma tem de tine,ma tem pentru ceea ce faci.
Nu e proasta deloc fetita asta. Si mai mult de atat e curajoasa. Are ceva special fata asta,dar nu imi pot da seama.  Fara sa fiu atent si observand mult prea tarziu corpul ei tremura si ea se chirci. Se pare ca avea niste convulsii.
Ce era ea? E unpic ciudat. Nu mi-e teama de ea dar in schimb mi se face unpic mila de ea. Scoase un urlet si din piele rasarira niste fire de par roz care ii acoperira intreg corpul si fata i se schimba. Botul deveni mai gros,ochii uriasi oricum,niste urechi foarte mari. Era un lup. Ranji si scoase la iveala o prechi de incisivi albi,stralucitori si foarte ascutiti.
Deci pana la urma toti eram niste monstruozitati. Nu mai exista nici macar o fiinta umana fara puteri supranaturale,ceea ce era bine.
 Lupului roz i se zabarli blana si incepu sa ma maraie.



Ce s-a intamplat cu mine? Puteam sa jur ca ieri eram o fiinta umana simpla si acum eram un monstru. Se putea asa ceva? Eu cred ca nu,dar totusi se  intamplase.
M-ai uitat unpic pe geam. Era luna plina,momentul in care toti monstrii se aduna. Dumnezeule,eram un lup! Sau ma rog,varcolac,alt pradator inafara de vampiri. Imi era foame si nici macar nu stiam cum sa vanez.
-Sakura? Tu ai devenit un lup? Puteam sa jur ca ieri erai om iar acum....un monstru.
Am dat din cap afirmand. Mi-am sucit capul in toate directiile. M-am intors la celalalt pradator atenta sa ii vad miscarile. Am luat o pozitie defensiva si m-am dus catre el cu coltii pregatiti. El sari ca ars si se agata de tavan.
Era inteligent papuselul. Trebuia sa recunosc,dar tot voi pune mana pe el. Nu va scapa asa usor de mine. Era adevarsarul meu si nu il voi lasa sa se dea batut.
Devii un monstru si atitudinea ti se schimba unpic. Mie una imi convenea.
"Papusel pregateste-te sa pierzi lupta asta!"

 
Blana mi se zbarlise si ma pregatisem de un atac asupra papuselului ,dar el se aparase bine de atac agatandu-se de tavan.  Mi se urcase sangele la cap si imi venea sa imi bag coltii in gatul lui. Vampirii si ingerii intunecati erau cei mai mari dusmani ai varcolacilor si dusmanul era in fata mea razand de slabiciunea mea de mai devreme,dar o sa plateasca pentru asta. Nimeni nu se pune cu Sakura Haruno,lupul cel mare si rau. Ok,poate exagerasem cu "lupul rau",dar acum chiar ma simteam in forma,deci da,eram o rautate.
Poate eram rea? Da,mai mult ca sigur in momentul asta. Pregateste-te papusel sa fii distrus de rozalia asta!
Mi-am intors privirea catre papuselul strigoi si imi ranji dezvelindu-si coltii. Radea demine? Ok,o sa vada el cine rade la urma. El si-o cerea si o va primi. Nu va scapa de mine niciodata. asta era garantat.
Sa-l ia baiba de vampir idiot! Haide Naruto trezeste-te! Am nevoie de tine,fraiere!
Mi-am luat pozitia de atac si m-am dus dupa el catarandu-ma dar eu nu aveam puterea lui.
"Strigoiule,vreau sa ma lupt cu tine! Ai face mai bine sa cobori si sa ne batem afara,papusel. Nu am timp de pierdut."
El rase,deci ma auzise si imi raspunse:
"Ai vrea tu,rozalio. Crezi ca sunt atat de puternic pe cat crezi tu?"
Ok,deci intrecuse limita.
"Asculta aici,papusel,nu am chef de joaca si treci la lupta,nu mai sta ca un las. Nu esti atat pe cat vrei tu sa pari,asta stiu sigur,am raspuns eu cu o voce aspra. Deci ce faci? Lupti sau te dai batut ca un (iertati-ma nu stiu ce vorbesc)? Urasc "fetitele"!"
Asta functiona. Se enervase si se dadu jos de pe tavan si incerca sa isi infinga dintii in blana mea roz dar m-am dat imediat la o parte constincioasa.
M-am intors catre el maraind si mi-am facut vant ca sa il pot ataca,dar el se feri.
"Du-te naibii,papusel!"
El chicoti. Ce naiba i s-o fi parand amuzant?
"Nu esti atat de dulce,rozalio,decat cand esti in forma umana."
Am scos limba la el ca la copii mici si  mi-am mutat capul copilareste de la el. Am pufnit si m-am dus la baie sa ma Preschimb. Durerea nu mai era chiar asa de rea ca atunci cand m-am transformat in lup,dar tot durea.
Toata blana imi intra in piele din noua.
M-am adunat de pe jos si am aruncat o privire in oglinda sa ma studiez. Totul revenise la normal si eram eu din nou,o fata cu parul ca florile de cires si ochii verzi ca iarba cruda. Vroiam totusi sa fac o schimbare de look,si aceea includea si parul.
Mi-am luat foarfeca si l-am taiat pana la umeri l-am facut inegal. Ma arata mai matura si mai puternica. Parul lunga ma facu sa arat mai degraba ca o fata slaba si copilaroasa.
Am scos o alta camasa de noapte pentru ca cealalta se rupsese si m-am imbracat.
-Sakura-chan,esti bine? ma intreba Naruto. In sfarsit se trezise.
-Sunt in regula,am mormait eu iesind din baie.
El se uita ca la felul paisprezece la mine. Ce era cu el? Si m-am uitat in jurul meu dandu-mi seama ca se uita la parul meu tuns.
-Nu e nimic,am facut doar o schimbare de look,i-am linistit pe amicii mei.
-S-sakura-chan, e in regula,dar o sa imi fie dor de parul tau lung,sa stii.
Am chicotit si l-am imbratisat pe "taticul" meu Naruto.
-Promit ca o sa il las din nou sa creasca. E bine asa? Ce zici,tati?
El rase si ma ciufuli in cap se duse din nou la film cu Sasuke lasandu-ma cu o Hinata socata si cu lacrimi in ochi. Imi sari in brate si ma darama.
-Hoo,Hinata,e in regula acum. E totu bine,mami,adaugat razand. Hai sa dormim ,maine e o zi mare.
-Ce zi mare? E ziua ta?intreba ea entuziasmata.
Am afirmat dand din cap si ranjind si m-am dus partea mea de camera si m-am asezat in pat inchizand ochii.

COOL!Dar nu înteleg ceva Naruto si Hinata nu au vazut nimic din ce s-a întâmplat?În rest e un capitol plin de actiune deci tine-o tot asa. 

Fara nicio lupta.Si eu care aveam chef de actiune.   Capitolul e frumos.Am doar o intrebare:Hinata ce facea in timp ce Sakura s-a transformat si a inceput sa se ,,lupte''su Sasuke.Pe Naruto il inteleg,fiindca era lesinat,dar ea ce scuza are?

                                                                                                    Capitolul VIII
                                                                                       O aniversare monstruoasa
 
-La multi ani,Sakura-chan!!
Am sarit ca arsa din pat tipand si dandu-i din greseala blondului un pumn in gura. Saracu era pe jos vaitandu-se de durere.
-O doamne,iarta-ma Naruto,nu am vrut,am tipat eu agitata si m-am dus la el sa ii dau niste palme peste fata ca sa se trezeasca. Haide omule,revino-ti!
Ma prinse de mana si se uita cu o fata de catel la mine. M-a luat rasul si nu m-am mai putut opri. El chicoti si imi ciufuli parul scurt pana la umeri. 
-Data viitoare cand te sperii,poti sa imi dai si mie un pumn mai putin dureros? intreba el.
Mi-am ridicat o spranceana si m-am uitat la el atenta ca sa  ii citesc expresia,dar el facu misto de mine. M-a ridicat din poala lui si m-am dus la baie intorcandu-mi privirea spre el si intrebandu-l curioasa:
-Unde e Hinata,Naruto?
El paru sa ascunda ceva asa,dar zambi vesel.
-Pai s-a dus sa cumpere ceva de mancare. A,apropo am uitam sa iti zic pana sa imi dai pumnul ala dragut,spuse el dar ma inrosisem din cauza jenei,nu facem ore azi,continua blondul.
Nu am raspuns. inca nu stiam ce reactie sa am,dar usor usor incepuse sa imi rasara un zambet larg. M-am dus  sa imi iau niste haine sa ma schimb.
-Asteapta unpic sa ma imbrac si eu si sa ma spal pe dinti,ok? Nu dureaza mult,i-am spus pupandu-l amical pe obraz.
Si avusesem dreptate. Nu durase mult.
-Sakura-chan? E adevarat ce am auzit?
-Depinde de ce auzit,am raspuns eu confuza.
-Ca pentru prima data te-ai transformat in varcolac? Nu ca as avea o problema,dar mi s-a parut ciudat.
Nu stiam ce sa ii raspund. Pana la urma era adevarul si de ce sa il mint? Era prietenul meu cel mai bun si el avea un monstru inauntrul lui deci de da,ii zic adevarul.
-Mda,aseara m-am transformat pentru prima data sui nu a fost frumos deloc,prea multe dureri. Dar asta se intampla numai cand ma enervez sau imi pierd controlul,m-am oprit cand am vazut privirea lui uimita.Oricum nu te gandi ca o sa te atac,am continuat eu razand de expresia lui.
El clatina din cap si si apoi mormai un "as vrea sa te fi vazut atunci  si fata lui Sasuke".
L-am linistit cu lupta,amuzandu-ma pe seama brunetului explicandu-i expresiile faciale si cum se ferea de atacurile mele. El rase foarte voios de explicatiile mele. Imi placea sa rad cu Naruto,dar imi era unpic si dor de brunet.
Ne plimbam in uriasa curte a cladirii cu aspectul gotic de ti se zbarlea pielea. Ne-am asezat sub un pom urias. Era acelasi pom in care mana lui Sasuke o atinse pe a mea electrizandu-ma.
Peisajul era frumos. Trandifirii uriasi  si rosii ca sangele imi incatau privirea,chiar si pomul acela de cires imi atrasese atentia. Tare mi-as fi dorit sa iau niste floricele,dar simteam cum ceva ma tinuieste tinandu-ma pe loc. mainile imi tremurau si ma uitam la ele speriata. De ce tremuram? De ce se intamplase asta? Multe intrebari fara raspuns.
Eram atat de concentrata pe gandurile mele si pe amintirile de seara trecuta incat uitasem ca mai era cineva cu mine. Sasuke a vrut sa ma atace aseara. Dar de ce? El era cel care ma abordase cand eram toti la masa. Am lasat niste lacrimi incolore sa imi curga pe obrajii mei rosii. Ce era cu mine? De ce plangeam din cauza unui criminal,unui monstru ce imi dorea moartea mai mult decat orice pe lume?
M-am imbratisat plangand cu suspine. Imi simteam inima grea si mintea confuza.
Naruto ma observa si ma lua in brate ingropandu-mi fata la pieptul lui. Am plans unpic mai mult decat as fi vrut. Blondul incerca sa imi spuna tot felul de lucruri sa ma linisteasca,dar eu nu ascultam.
Am stat in bratele lui vreo zece minute pana mi se oprise de tot plansul. Simteam ceva vibrand si era telefonul meu Blackberry roz. Primisem un mesaj de la Hinata spunandu-mi sa ma mai plimb deoarece avea niste treaba in camera noastra. Ma intrebam ce facea. Acum chiar ma bagase la banuieli.
M-am uitat la Naruto cu o privire curioasa. Oare bruneta l-a pus pe blond sa ma trezeasca si sa ma scoata la plimbare ?
Posibil. Alta idee nu aveam un momentul acesta.
Deodata mi-am adus aminte  de  ceva si imi spusese blondinul cum ca vroia sa ma vada lup. M-am ridicat brusc incepand sa chicotesc uimindu-l pe Naruto si Noua Cozi.
-Ce s-a intamplat ,Sakura-chan? intreba el.
I-am facut semn sa astepte si ca o sa ma intorc repede. M-am dus in padure,un loc ca sa imi pot da hainele jos si sa ma pot transforma. Ca si ieri,pijamaua mi se rupsese dupa ce devenisem o monstruozitate mitica,as fi putut spune. Un monstru roz dar si foarte rau.
M-au inceput din nou convulsiile si m-am chircit. Uram durerea asta. Am crezut ca o sa mor. Fiecare os imi pocnea si nu puteam sa ma mai misc. Era chiar mai rau decat seara trecuta.
Blana incepea sa imi invadeze trupul si botul deveni mai proeminent,urechile imi dadeau un auz mai bun,spatele mi s-a incovoiat,in locul mainilor si picioarele isi facura loc niste labe cu gheare imense si in spate o coada lunga. Coltii ascutiti isi facura loc dorind sa devoreze ceva.
Cand am terminat chinul am luat-o la alergatura catre Naruto.
Asta starni o reactie ciudata. El incremeni si apoi dupa doua minute zambi apreciator. Am scos limba intr-o parte ca un fel de ranjet. Se pare ca ii placea schimbarea,sincer si mie incepea sa imi placa. Cea mai monstruoasa aniversare dar ceva se auzi si m-am intors privindu-l pe...........Suspans

 
 
                                                                                                                                         Capitolul  IX
                                                          Lup vs lup: Cine este varcolacul puternic?
 
 
Privindu-l pe saten care avea  doua dungi rosii pe obraz. Era tipul ala Kiba care ii cam placea bataia buna. Isi ridica un colt al buzelor zambind ironic.
-Se pare ca mai exista un varcolac. Interesant,dar nu cred ca esti atat de puternica si de rea.
Am simtit cum mi se urca sangele la cap. Ce tip odios!  Ca sa nu mai spun si enervant. Cine naiba se crede? Mi-am luat o pozitie de atac,blana mi se zbarlise si mi-am scos coltii la iveala maraind. M-am apropiat cu pasi lenti aratandu-i ca nu sunt slaba si ca sunt puternica si curajoasa.
El ridica o spranceana nedumerit  apoi zambi larg,intr-un fel malefic. Asta ma provoca de-a binelea. Voiam o lupta buna,cu zgarieturi ,urlete si sange.
"Vino aici si lupta,corcitura, Abia astept o portie de sfasiat si de urlete de durere! Arata-mi ce poti,Kiba! Tu si eu lupta ! Trebuie sa vedem care e varcolacul adevarat."
El rase puternic. Alerga  catre padure si statu vreo zece minute dupa care sosi  transformat. Facu cativa pasi si blana maronie i se zbarli si scoase un marait care se dorea a fi unul plin de dusmanie.
"Sa te vedem. O sa te fac praf,rozalio! Nu mai apuci ziua de maine"
Am pufnit dandu-mi ochii peste cap. Da,da,in visele lui. Cred ca el o sa fie cel care nu mai apuca sa vada soarele.
Isi facu vant si alerge cu coltii scosi dornici sa devoreze,sa ucida.
-Sakura-chan,ai grija! striga Naruto.
L-am privit afirmand si intorcandu-ma catre Kiba. Era tare nerabdator lupul asta.
M-am aruncat la gatul luii cu dintii scosi dar el se feri de atac incercand sa ma muste pe mine. Era istet papuselul asta,dar nu suficient de mult. El pufni nervos si alerga sa ma prinda dar am sarit in directia opusa.
"He he,nu ma prinzi fraiere,am spus eu in gand scotand limba le el. Niciodata nu o sa ma prinzi.Pti incerca orice. Nu o  sa iti mearga cu mine,papusica."
Mi-am facut pregatirea de a tinti perfect. El inca ma cauta uitandu-se in toate directiile. Ce om prost...
Am iesit din tufis si in sfarsit il prinsesem de gat. El urla si ma arunca in partea cealalta a gradinii.  Am vazut firicele  de sange curgand din rana. Am zambit feroce si m-am lins pe bot curatand sangele. Yummy ce gustos era!
Dumnezeule Sakura,unde ti-e mintea? De ce esti masochista?
In fine sa revenim la realitate, Kiba se chirci de durere dar asta nu il opri sa ma ucida. Acum era momentul meu. L-am prins cu  o laba strangand si muscand cu putere gatul . Inca un urlet  de  durere se facu auzit.
-Ajunge! striga cineva.
Nu era vocea blondului. Era o voce care o puteam recunoaste oriunde si oricand. Era Sasuke Uchiha! Ingerul intunecat care dorise sa ma atace seara trecuta.
"Tu ce naiba vrei,strigoiule? Vrei si tu o portie de muscaturi?Asculta aici,nu am timp de pierdut cu tine,papusel."
-Nu ma intereseaza. Opreste-te chiar acum! Nu tu esti Sakura Haruno,asta e clar. Sakura nu ar face asta. Ea m-a oprit sa nu o atac,dar tu....esti un monstru care isi pierde controlul.
Am inghetat brusc. Am aruncat o privire catre Kiba care era grav ranit si scanci. Imi distrusese ultimul lucru care il aveam. Dorinta de a ucide pe cineva. Am marait enervata catre brunet si m-am dus sa revin in forma umana.
Convulsiile nu mai erau asa de rele asa ca a durat mai putin procesul de Preschimbare. M-am imbracat si am iesit din padure. Ma simteam ciudat.  Ca si cand as fi fost lovita de ceva in cap si imi pierdeam cunostinta.
Sasuke ma prinse in brate. L-am privit si m-am cutremurat unpic din cauza privirii lui serioase.
-Sa nu mai faci niciodata asta. Sa nu iti mai pierzi controlul in halul asta. Ajungi sa ranesti pe oricine fara sa iti mai pese sau sa iti dai seama,chiar si pe noi,prietenii tai buni.
-D-de ce iti pasa de mine? am intrebat eu confuza.
El tacu si ma privi cu un aer matur si foarte ingrijorat.
-Pai daca nu erai tu sa ma opresti,nu stiu ce as fi putut sa fac,Sakura. As fi putut sa te omor bine mersi dara sa imi dau seama. Asa cum era sa faci si tu cu Kiba acum daca nu te-as fi oprit. Te bagi intr-un pericol imens daca iti mai pierzi controlul in halul asta. Exista cazuri mai grave in care poti muri si tu si nu stiu daca as suporta sa te vad murind,Sakura...
-S-Sasuke-kun...
Nu putea suporta daca eu muream? Deci avea inima si cgiar ii pasa de mine? Ce aveam sa fac? Era o decizie grea.
-Sakura-chan,esti bine? Pari cam galbena la fata.
-Nu prea..Mi-e cam rau. se pare ca experienta lupeasca nu se impaca prea bine cu mine,am mormait eu.
El zambi slab,si brunetul la fel.
Am incercat sa maridic ,dar am simtit cum alunec dar ma prinse Sasuke si ma lua cu totul in brate.
El isi apropie buzele de ale mele,dar eu am ezitat speriata ca isi va pierde controlul ca atunci. Simti tremuratul meu si ma mangaie fin pe obraz linistindu-ma.
-O sa fie totul bine,Sakura,nu iti face griji. Apropo,la multi ani,rozalia mea......
Am ramas proasta ce spusese? Ca sunt rozalia lui? Nu imi puteam crede urechilor. Era atat de draguut!
-Ce-ce ai spus? am intrebat rosie ca racul la fata. Nu cred ca am auzit bine.
El rase si sa ma saruta pe frunte.

 
Nu pot sa ma gandesc decat la gestul  lui Sasuke care mi s-a parut bizar,dar na,mie mi  se  par cam multe chestii ciudate. Mda,mi s-a mai spus ca sunt o mare ciudata. Aici era teritoriul ciudatilor,lucru care ma linistea.
Stateam in pat racita cobza cu termometrul in gura si invelita cu cinci paturi si cu ditamai paharu de apa pe noptiera. Am crezut ca o sa mor de rusine. Hinata era asistenta mea medicala asa ca nu prea aveam ce comenta,dar in  momentul asta  nu vroiam decat o pastila si un mic paharel de apa,doar atat. Racisem pentru ca iesisem de dimineata pe un frig de  crapau pietrele in maieu,si uite asa am ajuns eu in pat.
Hinata imi scrisese o scutire pe trei zile. Femeia asta era nebuna rau,si un pic si in sensul bun. Nu prea aveam chef de scoala deci da era ca o sora pentru mine,chiar daca ii ziceam in gluma "mami" pentru ca isi facea prea multe griji pentru mine.
Se duse in baie si isi lua uniforma formata dintr-o camasa alba cu maneci scurte,o cravata si fusta. Imi ura o zi draguta. Mda,mda,cum sa nu.
Am inchis ochii incercand sa adorm unpic dar o bataie imi tulbura linistea. I-am strigat sa intre si pe usa se ivi un chip frumos cu parul brunet ca abanosul. Era Sasuke!
-Ce faci,racito? Te mai simti asa rau? ma intreba si isi puse palma peste fruntea mea mare.
-Cat de cat,am raspuns eu imbufnata. Tu ce faci? De ce ai venit? Nu ma intelege gresit,dar sunt enorm de bucuroasa ca ai venit,dar totusi...
Ma mangaie pe obraz si isi apropia buzele de ale mele.
-Stop! Ai uitat ca sunt racita? am intrebat pe un ton serios.
El isi dadu ochii peste cap si imi spuse amuzat:
-De parca mi-ar pasa de asta,esti dulce oricum.
Am scos limba la el. Nu vroiam sa il sarut,nu acum. Mai facea si misto de mine si nu il interesa. De data asta ma saruta intens si inima mi se opri in loc.
-Ce faci papusel? am intrebat eu. Nu te poti abtine? Sa nu imi spui ca iti sunt irezistbila,ca nu te cred,am spus eu smechereste incercand sa-l enervez .
El rase si ma ciufuli in cap. Doamne ce nu suportam cand imi facea el. "Tati" Naruto ma ciufulea de imi facea perdea in fata.
-Sper ca nu ti se urca la cap doar pentru ca ai reusit sa ma opresti din lupta aia cu Kiba si eu am cedat ca o fetita ascultatoare.
-Poate unpic....
Am pufnit.
-Nu suntem impreuna deci nu ma intereseaza papusel. I'm sorry! Daca m-a di sarutat frumos,poate da.
El scoase limba la mine si apoi ince[uram sa facem concurs de uitat urat unul la altul.
-Esti imposibila! Esti o fiinta foarte ciudata.
-Nu mai ciudata ca tine,fraiere. Tu esti o chestie cu aripi si cu colti asa ca nu ma intereseaza. Eu sunt un lup rau,deci nu te pune cu mine,papuselule. Vrei o batalie? sa stii ca nu o refuz,daca vrei.
El imi rezema capul de perne si rase puternic
-Hai sa lasam lupta pe alta zi. Cand ti-o trece raceala asta iti promit ca ne luptam cat vrei tu.
-Juri?
-Jur!
Ce imi placea sa ma ciondanesc cu el. Se enerva repede. Chiar mai mult decat mine.
-Daca uiti,te bat de iti zbor toate penele!
-Bine,bine,stai si dormi.
-Du-te naibii,papusel!
-Ha ha! Am uitat sa rad,papusa. Nu ai tupeu sa ma injuri si mai urat. Esti prea moale.
Omu asta ma provoaca si nu cred ca o sa ii placa cand l-oi injura in lupta de toate alea. Cat de baka poate sa fie? Va spun eu. Foarte mult!

                                                                                                      Sasuke

Ce dura se da tipa asta. Ii place la maxim sa ma enerveze,dar cred ca la fel gandeste si ea despre mine.  Era frumoasa chiar si racita cum era,cu tot cu cearcanele ei. Imi era dor de parul ei lung pana la talie,dar ca sa faca unpic pe dura sa hotarase sa isi tunda parul scurt pana la umeri.
Dar totusi,cu totu ca era varcolac,nu ma asteptam ca ei sa ii place sa se ia la bataie cu oricine. Femeia asta era o  ciudatenie in adevaratul sens al cuvantului. O iubeam dar si o uram in acelasi timp.
-Nu te poti decide,papusel?intreba ea pe un ton ironic.
Mi-am intors capul copilareste de la ea. Ce ii lacea sa ma provoace sa vorbesc urat.
-Esti mai rau decat un baiat,rozalio. 
Ea mormai o injuratura si se inrosi ca focul cand i-am atins buzele intr-un sarut pasional. De data aceasta imi raspunse si................Susapaans