Hi!! Wow!! In sfarsit ai postat si aici!! Mama!! Tu stii cat iubesc felul in care descrii deci nu ar mai trebui sa ti-o mai spun, insa o voi mai spune: E uimitor felul in care stii sa descrii totul atat de amanuntit si cu atata pasiune insa care debordeaza de indiferenta si nu stiu.. Ma lasa des fara cuvinte si totusi as vorbi toata noaptea despre asta. E uimitor..
Ideea nu am mai intalnit-o.. Chiar nu. E superb cum de te gandesti la niste lucruri atat de triste si sadice, care mie imi plac foarte mult. Acest fic este pe gustul meu. Nu mai am ce comenta. Este pur si simplu lispsit de orice greseala. Absolut perfect. Astept next cat mai repejor si te rog sa ma anunti. Multumesc anticipat si te-am huguit si pupacit!! ByE, my darling!!

P.S.: Vezi ca ai postat acest fic de doua ori. Vezi cum rezolvi sa il stergi pe celelat.

Revin cu un edit..

Hey, hey!! Am revenit!! Cum era sa nu revin.. Mie una imi place!! E atat de frumos faptul ca brunetul simte ceva. Dar ma intreb daca inima de gheata a Sakurei are ceva sentimente? Si daca e posibila o dragoste intre cei doi. Eu nu prea cred... O sa fie greu..
Descrierea este ca intotdeauna minunata, pentru ca nici nu se putea altfel. Ideea e uimitoare!! Foarte interesant. Eu la inceput ma gandeam ca Sakura este cea care ea suflete nevinovate, dar ea este cea buna. Nici nu mi-ar fi trecut prin cap asa ceva. Nu am ce sa comentez, ca de fiecare data, asa ca astept next. Multumesc ca m-ai anuntat si te rog, fa-o si data viitoare.
Te-am huguit si pupacit!! ByE!!

CUM SA INCHIZI FIC-UL?
AI INEBUNIT ?
PAI TE OMOR MA TRANSFORM IN DEMON

Hi!! Noua??? Eu cred ca te-am mai intrebat, dar nu mi-ai raspuns: Chiar e prima data cand scrii? Caci mie chiar nu mi se pare!! Si cum sa nu ne placa??!! E superb. Mi-a placut atat de mult!! Ce frumos e ca Sakura a avut grija de brunet si cred ca stiu cine e acea femeie care o enerveaza pe rozalie. Si se pare ca e un demon. Hmm.. Ma intreb ce o sa iasa..
Mama, dar ce dura e Sakura!! Foarte bine!! Bravo ei!! Asa ar trebui sa fie!! Totusi sunt sigura ca Sasuke nu ii este iniferent..
Abia astept sa vad ce se mai intampla ca ma omoara curiozitatea. Astept next si sa stii ca e inspirat capitolul. Pe mine m-a impresionat. Oricum.. Mersi ca m-ai anuntat si sa o faci si data viitoare. Te-am huguit si pupacit!! ByE!!

Da pot sa le fac, dar ideea mea era sa fac mai mici si mai des dar cred ca ar trebuii sa abordez ideea cu mai mari si mai rare:))Nu chiar sunt noua in domeniu descriu exact cum vad in acest vid pe care-l numesc cap, scuze nu apuc azi sa dau edit trebuie sa lucrez si la celalalt fic "In umbra intunericului" deci va rog sa treceti si pe la el, e destul de bun,....oricum pe la alte pers o sa-l vedeti
Va iubeste Finetti

foarte frumos nextul
crezi ca ai putea sa ma anunti cand pui nextul ?
daca poti , desigur




bafta si succes

Hi!! Scumpa mea sadica!! Mie mi s-a parut sadic!! Mai ales ca ai descris cu lux de amnunte acel peisaj atat de cuidat. Si imi place!! Ai conturat fiecare actiune si fiecare gand al personajului atat de bine. Actiunea in nici un caz nu a fost grabita. Mai degraba prea lenta. Mai ales atunci cand saraca fata pe jumatate devorata se tara pe acolo. Ma ia un fior pe sira spinarii cand imi imaginez.. Si acum lamureste-ma.. Stii ca pentru mine e dificil sa inteleg acest fel al tau de a scrie, care de altfel il iubesc. Fiinta aia care a lovit-o pe Sakura cu bara i-a omorat mama? Ca daca da atunci o urasc!!
Revenind.. Ideea ma surprinde in continuare si nu am cuvinte sa exprim cate de mult imi place. Dar unde a disparut Sasuke? Saracul doarme in timp ce Sakura se lupta cu acea bestie?
Of.. Astept next ca de fiecare data si multumesc ca m-ai anuntat. Te-am huguit si pupacit!! ByE!!

OOO da Baba aia rea pe nume Hana, care e buna(in sensul stiti voi:)) ), e...ei bine rea?A omorat-o pe maica-sa ce trist...:)))imi vine sa rad, nu ma luați in seama,prea multa cola, oricum continuarea va apare vineri nu pot miercuri

Finetti va iubeste

Am impresia ca ar trebuii sa inchid ficul, cred ca ideea nu mai e destul de originala , si cred ca si voi va-ti cam plictisit de el...nu? Vedeți cum va cunoaste eu?
:)) Oricum multumesc pentru comentariile de pana acum si imi pare rau ca v-ati rapit timpul cu o asemenea banalitate...

Va iubeste Finetti

Hi!! M-a apucat melanacolia asa ca acest comm nu o sa sune prea bine.. De ce mama naibii nu il lasa in pace pe Sasuke? Imi vine sa sparg ecranul!!
Si totusi.. Trist.. Cum sa o omoare pe sora-sa.. Dar mai bine Hana decat Sakura.. Doamne cat de melancolic a fost felul in care ai descris mersul nebun al Hanei prin camera.. Pana la urma poate tinea la Sakura. Pacat ca a fost prea tarziu pentru a-si da seama. Off.. Greu..
Cine nu il lasa in pace pe brunet? Si de ce nu se poate lupta si el. Il faci sa para lipsit de orice aparare. Hmm.. Ma intreb.. Oare ce se va intampla daca nu ajunge Sakura la el la timp? Va ceva tragic..
Capitolul a fost ca intotdeauna superb si multumesc ca m-ai anuntat. Esti o scumpa!! Referitor la titlu.. Cel mai mult imi place:"Pe urmele viitorului trecut" E super.. Ma duce cu gandul la ceva straniu ce imi trezeste interesul.
Aaa.. Era sa uit.. Cum sa inchizi acest fic??? Esti nebuna?? Cum sa nu fie originala ideea??? Vrei sa te bat? Lasa ca ma puc eu de plans daca inchizi ficul.. Ai sa vezi tu.. O sa plang zi si noapte pana iti vei da seama ca este o greseala. Vrei sa ma superi??? Bine.. La sa ca vezi tu!! Razbunarea e dulce!! Glumesc.. Dar serios, nu merita sa inchizi minunatie de fic.. Fii serioasa..
Eu astept next si pm. Te-am huguit si pupacit!! ByE, my darling!!

Bai fata !!!!! tu esti nebunaaa??? cum sa ne plictisesti??? este cel mai misteros , original si super fic pe care l-am citit!!!!!
sa nu te prind ca renunti ca te voi bantui si in lumea cealalta :))) :P

capitolele tale sunt asa de expesive si pline de enigma pe care astept cu sufletul la gura sa o descopar:X:X:*

astept continuarea si sper sa nu te superi pt ce ti-am scris:*:D


Teo;) te-a pupacit dulceee:**

NU PREA MA PRICEP LA COMENTARI DAR IMI PLACE FIC-UL SI NU PORI SA IL INCHIZI.

Bun, din nou imaginatia ma rodea pe dinauntru, si pe cand citeam de la inceput fic-ul si comentariile, am ajuns la Mika care ma emotionat, si apoi la Teo, Sfinte Dumnezeule m-ai aveam umpic si cadeam de pe scaun cand ti-am citit comentariul, va mai intreb odata care e cel mai frumos nume de capitol.....so...next
Ooo da si dedic acest capitol lui MikaDo care m-ia urmarit fiecare capitol din ambele fic-uri te pup scumpo



CAP 6 -Sangele din abisul esentei tale



Sasuke P.O.V


Se apropia amenintator, ridicand cutitul acela slinos in aer.Puteam sa ii aud respiratiile puternice, ce emanau pofta.Cu cat pasii lui se auzeau mult mai zgomotos cu atat simteam cum moartea imi descanta propriile soapte, simteam cum ma mangaie chemandu-ma alaturi de ea pe vecie.Vad cum lama pumnalului reflecta lumina lunii in ochii mei abisali.Acel cutit. fu ridicat in aer, despartinu-l puternic, si sfarsind calatoria in inima mea vie.Puteam auzii sunetul carnii sfasiate de pe piept.Sangele meu se lovea violent de parchetul caramiziu, secatuindu-ma de puteri.Vocea barbatului se auzii triunfatoare acaparand linistea mormantala ce-si facea veacul acolo:

-Ce s-a intamplat, nu ti-ai dorit tu nemurirea? zice el razand de propria isprava.

Ma privea cu ura si dispret in timp ce urmarea sangele meu cum se imprastie pe parchet.Picioarele mele o i-au razna si involuntar ma prabusesc la pamant.Pe acea suprafata rece, ce continea in esenta acum sangele meu, credeam ca imi voi gasii sfarsitul pe care-l pierdusem inca de la nastere.Imi simteam ochii arzand nebuneste, in timp ce durerea din piept se amplifica.Incep sa tusesc zgomotos sange.Sangele parca facu un popas, lasand la voia intamplarii viata mea.Simteam cum moartea ma acapara, o simteam blanda si ganditoare, asa cum era defapt.Mereu am vazut acea zeita condamnata la o vesnicie efemera, devorand sufletele oamenilor nevinovati ca fiind rece si indiferenta, insa ea te protejaza in propriile pantece crescandu-te.O cruda ironie! Mereu apari pe neasteptate in cele mai stupide momente.
Privirea imi e acoperita de un val de sange crud.Mirosul acesta...mirosul mortii e sec si neinsemnat.E gol, un vid in care doar fantasmele pot supravietuii, insa eu aveam sa devin una.O naluca ce-si bantuia propria moarte, ce trist si banal.Respiratia devenea mai greoaie cu fiecare secunda.Ce n-as da sa intorc timpul, devoratorul suprem.Sa-l fac sa priveasca inapoi catre mama si tata...catre mine, catre tot ce a insemnat familia noastra.A-si fi vrut sa apuc sa-i multumesc macar "Ei".A luptat pentru mine, cu toate ca nu ma cunostea.Mintea mea se pierde incetul cu incetul printre cuvinte, in timp ce gandurile mele alergau singure pe pajisti arse de abis...Adio, viata cruda!



Sakura P.O.V



Nu pot sa ma ridic.Nu pot sa evadez din acest abis sumbru.Tot incerc sa zgarii peretii acestei demente, dar nu mai pot.Astept cuvincioasa ca propria moarte sa-si faca poftele cu sufletul meu.Pana acum eu hotaram cum se sfarsea povestea unui suflet, dar se pare ca soarta a decis, ca eu sa fiu cea judecata astazi.Inca-i privesc chipul invinetit si ars, de pe care nu se mai puteau distinge trasaturile fetei.Era stearsa, nula, exact ca si sufletul ei de cand a decis sa distruga si nu sa ofere viata.Imi amintesc cum imi reprosa cand ma privea ca renunt:

-Uneori poti sa da-i inapoi, sa renunti, sa pierzi, dar nu uita razele soarelui iti vor invaluii durerea, pansand-o!

Chicotesc scurt la amintirea acestui trecut.Atat de luminos si de cald.La fel ca sufletul "Lui".Ma intreb oare daca sa trezit.E asa neajutorat, cum eram si eu insa.Nu-l compatimesc.Nu am de ce.El a infruntat viata in toata splendoarea ei.L-am privit cum a renuntat, dar s-a ridict din propria cenusa, crezand ca ziua de maine ii va readuce viata inapoi.Era naiv si inca este, dar acum ceva aparte ii intregeste sufletul.Uneori ma indreb cat de puternic ar fi daca murea atuci, ar fi devenit un monstru ca mine in orice caz, s-ar fi inchis si ar fi urat umanitatea.Gandurile astea faceau revolta in capul meu indemnandu-ma sa traiesc, sa cuprind din nou razele soarelui cu privirea.Sa analizez imperfectiunile lunii, sa devin mai buna, sa incerc sa reinvii...Oare mai e posibil asa ceva? Oare mai exista speranta pentru viata asta nemuritoare?


-Sakura, nu credeam niciodata ca o sa te vad asa sifonata! zice o voce usor subtiata, care pornise un ras compatimitor.


Era el.Ochii lui straluceau ca cel mai pur diamant, completand parul galbui.Ma privea trist, incercand parca sa ma readuca la viata.Bolborasesc ceva asa incat sa-i atrag atentia ca inca traiesc.El incepe sa rada, la auzul tampeniilor spuse de mine, dar se apropie, facand popas doar la trupul fetei injumatatite,

-Nu-i placea sa fie inalta? zice el sub forma de gluma.

Zambesc la randul meu, arcuind spranceana mea subtire.Simt cum ma ridica de pe jos asezandu-ma in spatele lui.Inainte sa plecam imi dau pelerina rupta jos, asezand-o calm pe trupul ei neinsufletit,Naruto imi sopteste cateva cuvinte dupa care incepe sa mearga la pas printre coridoalele intortocheate.Imi intorc pentru ultima data capul catre iubita mea sora ce acum zacea invalid pe acea marmura rece.Probabil ii era frig.Cat de frig trebuie sa-i fie!, sper doar ca sufletul ei congelat sa fi prins macar pentru ultima data gustul caldurii...
Aleile erau goale si singuratice, in timp ce razele lunii le dezmierdau.Puteau doar sa zaca banuitor acolo asteptand sa fie demolate de primar sau cu-i ii se mai nazare sa faca o reinnoire a parcului.Il aud pe bietul Naruto gafaind ritmic in timp ce urca scarile nesfarsite, ce se infundau la un moment dat intr-un intuneric banal.Ajungand in fata usii acesta imi cere soptit cheia.Tot ce am putut face era sa ridic mana indicand faptul ca usa era deschisa.Intra silentios, lasandu-ma in baie pentru a-mi dezinfecta ranile, el nu putu decat sa indruge nu stiu ce scuze prin care facu sa plece cat mai repede, lasandu-ma singura.Deschid dusul, lasand hainele mele la intamplare pe podea,Picaturile minuscule cadeau uniform pe pielea mea insangerata, indemnand parul sa se lipeasca de trup.Fiecare picatura amplifica mai mult placerea, doar asta puteam simtii.Placere pura, fara dezonoare sau alte sentimente inutile, doar purificare.Imi iau un maieu si pantaloni scurti, uscandu-mi parul.Ritualul acesta fu scurt in comparatie cu durerea ce-o simtisem astazi.O durere intepatore ce se amplifica asurzitor.Deschid usor usa sufrageriei, in speranta ca tanarul sa nu ma fi auzit intrand.Raman pur si simplu inchetata la vederea unei balti de sange.Ma apropii rigid dorind cu ardoare ca baiatul sa fi supravietuit.Caut in toate coltisoarele camerei disperata.Nu mai e aici.Oare...nu, nu poate fi, nu as-i permite asa ceva, nu-l pot lasa prada morii....


Capitolul ...iertati nu a fost asa inspirat , cum m-asi fi asteptat, mii de scuze :D si nu uitati sa-mmi spuneti titlul capitolului favorit

Finetti va iubeste dulce

Presupun ca ați observat faptul ca e mai mare:)))Nu stiu sper sa va placa, la 5 comentarii pun next de cand am inceput eu cu chestii din astea ?in orice caz spuneti parerea despre numele capitolelor, da v-am cam omorat cu chestia asta nu?

Finetti va iubeste

Hi, scumpa!!! Multumesc pentru dedicatie!! Esti o draguta!! Si multumesc ca m-ai anuntat de acest capitol uimitor!! Hmm.. De ce s-o fi gandit Sakura la Sasuke? Oare reprezinta ceva pentru sufletul ei intangibil? Devine interesant!! Ca de fiecare data descrierea m-a facut sa simt tot si sa vad tot.. Toate acele imagini pline de sange si tristete m-au facut sa pang.. Insa lacrimile mele au fost rapid sterse de replica sadica a lui Naruto. Foarte reusit acel moment. Imi place ca la mai toate capitolele tale pot plange sau rade, sa simt ura sau iubire, bucurie sau tristete. Acest amalgam de antiteze fac textul interesant si foarte usor de urmarit.. Imi place ca ai filozofie si cate ceva scris din suflet, de acolo din adancurile existentei tale. Si am cam aceeasi viziune asupra lumii ca si tine.
De fiecare data reusesti sa ma impresionezi si sa ma faci sa imi doresc mai mult. Nu de prea multe ori se intampla asta, avand in vedere ca ma plictisesc repede de chestii. E minunat cum privesti totul atat de distant insa poti sa redai pana si cele mai ascunse trairi ale personajului. Absolut perfect, inuman de perfect as putea spune.
So.. Astept next cu la fel de mult mister si sange si felicitari pentru titlu. Se afla printre preferatele mele. Te-am huguit si pupacit!! ByE, my darling!!

Ooo, mi-ai atins inima de gheata , in orice caz vroiam sa va spun...dacă aveți nelămuriri pe baza textului, puteți sa va exprimați aici liber, in orice caz dacă nu va place ceva, dacă nu am respectat ceva nu vreau sa ezitați sa-mi spuneți, dacă e ceva legat de descriere ca e mult prea seacă (cea ce e! )sau despre dialog ca e prea plictisitor, va rog sa ma anunțați si voi remedia asta în capitolele viitoare,
So...Finetti va iubeste