ce multe commuri ... fetelor voi pune continuarea ori in seara asta ori maine

Cat de frumos Ani!!

Ahh si multumesc de dedicatie

vai ce frumos e

imi place mult

vreau next-ul

eu nu vad continuarea
next

va multumesc pentru commuri , am venit cu continuarea care sper sa va placa. Spor la citit!

Capitolul XVI: “ In cautarea steagurilor”

Cand sa iesim din pestera dam nas in nas cu….. un pui de lup. Statea in fata noastra si se uita oarecum speriat . Sta cateva secunde apoi isi scoate la iveala dintii ce erau foarte ascutiti.
“Doamne sper ca nu sunt si parintii tai pe aici” imi spun eu in gand incepand sa tremur.
-Sasukeeee! Ce cauta un lup in padurea asta?! Doamne fa-l sa plece!
-Linistestete! E doar un pui care s-o fi pierdut de parintii sai!
-Doar un pui? In nici un gaz! Daca il cauta haita intreaga?! O sa ne sfasie in mii de bucati! Ce ne facem! Fa-l sa plece de aici !
-Calmeazate! Nu mai tremura asa! O sa-si dea seama ca ti-e frica de el si atunci o sa sara sa te muste!
-Si atunci ce facem cu el? Daca ne urmareste? Ce vrea? De ce a venit aici?!!!!
-Probabil cauta mancara! Ii e foame cred!
-Atunci hai sa-i aruncam niste mancare mai incolo si noi sa plecam in timp ce el mananca!
Am aruncat niste mancare dupa care am plecat cat mai departe de micul lup. Am alergat mult si bine , mai degraba eu am alergat ca Sasuke era foarte calm si mergea incet. Dupa alergatura aia am ajuns la acel lac si am inceput sa mergem pe langa el cautand un pod pentru ca noi trebuia sa ne aflam pe cealalta parte a lacului. Cu cat ne duceam mai la vale cu atat apa lacului era mai putina si am tot mers pana am ajuns intr-un foisor unde apa nu mai era mult era mai degraba ca un izvor. Fiind si obositi am ramas langa acel izvor pentru a ne odihni.
Ne-am odihnit doar jumatate de ora si am vorbit despre concursul acesta care parea imposibil de castigat. Echipa noastra era imprastiata prin padure. Nu stiam daca Naruto si Hinata sunt amandoi si ne ingrijoram sperand ca ii vom gasi in timp ce cautam acea cabana. “Oare ceilalti or fi gasit vreun steag? Sunt cu toti bine? Ce o sa se mai intample?” ma tot intrebam .
Dupa mica pauza am continuat sa mergem. Am traversat si raul pe un pod care se afla intr-o stare destul de bunicica. Am mers o perioada dar deja perea ca ne ratacisem. Trecusem pe langa aceeasi piatra de vreo 10 ori cred. Padurea era prea deasa iar copacii erau prea inalti si nu zaream nimic din jurul nostru , peste tot numai copaci , numai sunetele animalelor si nici o urma de vreun coleg.
Dandu-ne seama pana la urma ca ne ratacisem de-a binelea am inceput sa facem sageti pe copaci ca sa nu mai mergem din nou pe acelasi drum sperand ca poate Naruto sau Hinata or zari sagetile si vor merge dupa ele gasindu-ne astfel.
Trecuse deja o ora de cand ne tot invarteam prin padurea aia si nici urma sa gasim lacul din nou sau cabana aia. “Eram oare in mijlocul padurii? Cum de ne-am ratacit asa de rau? “ Era asa de stresant sa nu stiu unde sunt cei doi si eram nervoasa pentru ca nu gaseam cabana aia.
Sasuke parea destul de calm dar totusi incepea sa se agite de la un timp.” L-o fi ajuns disperarea ca si pe mine?” ma intrebam. Inca o ora a trecut dar nici pomeneala sa iesim din padurea aia. De la un timp mai mult alergam de colo – colo. Parca eram ca intr-o cusca din care nu puteam scapa. “ De ce-s atati copacii in padurea asta? Mai au putin si sunt unii langa altii copacii astia!” tipam eu in sinea mea.
Cand sa ne dam batuti , din intamplare am nimerit intr-o poenita. M-am bucurat asa mult ca am scapat din padure. Poenita era foarte frumoasa. Erau foarte multe flori de o parte si de alta a unei carari. Mii de fluturi zburau peste tot iar soarele le facea aripile sa sclipeasca.
Izvorul pe care le-am gasit in padure l-am intalnit din nou in poenita .Probabil ca acesta traversa padurea si ar fi fost mult mai bine daca mergeam pe langa el. Oricum am pornit pe acea poteca care parea sa fie foarte lunga. Din gand in cand ne mai opream si zgariam copacii in cazul in care cailalti doi ar fi zarit vreun semn.
Dupa o bucata de mers am dat peste o cabana. Eram asa bucuroasa ca o gasisem in cele din urma. Totusi parea cam veche si ziceai ca mai are putin si se darama dar nu mai conta pentru ca eram prea bucuroasa ca am gasit-o.
-In sfarsit am gasit-o! Ce bine! Ma saturasem de atata cautat! Hai sa intram Sasuke!
- Nu te bucura asa de repede! S-ar putea sa nu fie cabana pe care noi o cautam!
-Cum asa? Sigur ca ea este!
-Uita-te mai atent! Trebuie sa ne uitam dupa emblema despre ca re ne-a sups Kakashi! A noastra este un vultur! Vezi tu vreun vultur?
-Aoleuu! Nu-mi spune ca nu este cabana pe care noi o cautam! Hai macar sa vedem ce e cu ea!
- Aduti aminte ce a zis Kakashi ! Daca intram in cabana gresita primim penalizare o ora de stat acolo! Sa riscam si sa intram?
-Daaaa! Haide! Oricum mai bine riscam decat sa mergem mai departe! Cine stie poate se afla vreun steag pe aici!
Am deschis usa foarte incet . Aceasta scartaia ingrozitor de rau. Am pasit inauntru prudenti si am intrebat daca se afla cineva acolo dar nimeni nu a raspuns. Apoi am rasuflat usurati cand nu ne-a raspuns nimeni si am inceput sa scotocim prin toata cabana.
Cabana era destul de saracacioasa si cam mica. Nu se gaseau prea multe in acea cabana doar lucruri esentiale pentru un comfort necesar. De la intrare nimereai intr-un hol care tinea si loc de bucatarie dar si de dormitor. In stanga se afla bucataria iar in dreapta dormitorul. Daca mergei in fata gaseai o soba iar in dreapta acesteia inca 2 camere. Nu era deloc marea acea cabana si fiind multe lucruri peste tot o facea si mai mica. Persoana care probabil locuise acolo era ordonata deoarece lucrurile erau asezate fiecare la locul lor si erau toate curate. “Oare inca mai locuieste cineva aici?” ma intrebam. Dupa ce mai analizam inca un pic cabana incepem din nou sa scotocim.
Eu cautand printr-un sertar gasesc o poza in care se aflau mai multe persoane si ma duc sa io arat si lui Sasuke care se afla prin alta camera. Acesta se uita si el la poza si imi spune ca probabil in aceasta cabana ar fi trait acea familie care se afla in poza. Poza era destul de mica dar se vedeau bine persoanele din ea. Poza parea sa fie facuta langa acel izvor. Un barbat inalt cu parul saten statea in dreapta iar in stanga acestuia se zarea o femeie blonda care tinea in brate un bebelus micut. De asemenea o fetita se afla langa cei doi si il tinea de mana pe fratele sau mai mare. Se puteau zari si alte doua persioane mai in varsta. Un batran mic de statura care se sprijinea intr-un baston si probabil sotia acestuia care se afla langa el. O familie destul de numeroasa . Insa tot nu puteam sa inteleg de ce cineva si-ar dori sa traiasca in padure.
Dupa ce o mai privesc odata pun poza la loc in sertar si plec in cautarea lui Sasuke. Cand sa iesim in spatele nostru sa aude usa si un barbat intra. Il recunosc imediat din acea poza. Era barbatul inalt si saten. Acesta nu mai arata ca in poza ,era mult mai batran acum. Dupa ce intra ne priveste o secunda si incepe sa urle la noi.
-Ce cautati voi in casa mea?! Iesiti afara! Afara din casa mea acum! Afaraaa!
Noi ne-am supus imediat si am incercat sa iesim afara dar cand sa punem mana pe clanta barbatul ne loveste cu un baston in cap si ne pune sa stam pe niste scaune.
Ne asezam cuminti pe scaune si nu spunem nimic . Asteptam ca barbatul sa zica el primul ceva insa acesta parea sa nu mai fie cu gandul prin zona. Se plimba de colo - colo prin cabana , mergand din colt in colt si scotand niste murmuraturi . Era incruntat si parea agitat. Isi vreca din cand in cand mainile si invartea bostunul cu care ne-a lovit. Deodata loveste cu bastonul langa noi reusind sa ma sperie.
-Ce cautati voi aici? Nu ar trebui sa umblati singuri! E periculos! Sunteti hoti sau ce? Cine va trimis? Intreaba barbatul
-Domnule , ne pare sincer rau daca v-am suparat cu ceva! In nici un caz nu suntem hoti! Suntem doar niste simpli elevi care participa la un concurs si care cauta o alta cabana si se pare ca am nimerit in cabana gresita.
-Iarasi elevi de la scolile alea care se intrec? A mai trecut pe aici un pusti care ii cauta pe unii din echipa lui si nu ii gasea.
-Serios? Era cumva un tip blond , indraznet laudaros!
- Da sa sti ca da! Cauta pe unul pe nume Sasuke sau ceva de genu si pe o fata Sakura daca nu ma insel.
- Serios? Mai era cu cineva? Cu o fata cumva? Una timida , cu parul mos si ochii lila?
- Da exact! Sunt prietenii vostri?
-Da domnule! Stiti cumva unde s-au indreptat! Ii cautam de ceva vreme!
-Da au luat-o pe carare!
-Va multumim mult ca ne-ati spus! Sakura hai sa mergem!
- Stati o clipa! NU va las sa plecati nicaieri!
- Poftim ? De ce?
- Aloo sunteti chiori? Mi-ati ravasit toata casa. Ati intors totul pe dos! Nu va las sa plecati pana cand nu strangeti tot si pana cand nu e totul curat luna! La treaba daca vreti sa va gasiti prietenii!
Si asa acum eu si cu Sasuke curatam prin cabana de zor. Trecusera insa aproape 2 ore de cand faceam curat si inca nu terminasem. Eram asa obosita si abea ma mai tineam pe picioare. “Cum de o cabana asa mica sa fie asa de greu de curatat? A fost mult mai usor sa facem deranj decat sa curatam!”
Cu eforturi mari si cu viteza am reusit in cele din urma sa terminam de curatat. Nu mai aveam foarte mult timp la dispozitie si se inopta insa daca alergam poate ii puteam ajunge din urma pe cei doi. Insa din nou inainte sa plecam barbatul ne opreste. De data aceasta ne roaga sa ramnem la masa si drept rasplata ca am ramas sa facem curat acesta voia sa ne lase sa ramanem si peste noapte la el. Desii Sasuke s-a opus cu desavarsire la inceput a acceptat sa ramanem cand barbatul i-a spus ca eu aratam groaznic si ca eram foarte obosita.
Am luat cina cu batranul si i-am ascultat intreaga poveste dupa care ne-am culcat. A doua zi trebuia sa plecam pentru ai gai cat mai repede pe Naruto si Hinata.

nu e cam mare dar sper sa va placa. Va rog sa ma scuzati daca sunt greseli si pentru dialog care e cam mult. Astept comentarii. voi pune next-ul dupa ce primesc 4 commuri

Ce frumos.Pune repede continuarea.
Vai comentariul meu face cat 3 deci continuarea

continuarea,continuarea!........te rogg frumos fic nu am vazut gerseli fe ortogarfie deloc

Pai uite inca un comentariu ..asa ca pune nextu ca imi place mult

super ai pus cotinuare! cat ma bucur!

e super capitolul

sper sa-i gaseasca pe Naruto si Hinata

Spor la scris in continuarea si la idei!

cand pui continuarea?

hai mai repede cu next-ul , te rog

pentru commuri. A sosit continuarea. Spor la citit!

( in acest capitol este vorba numai despre Naruto si Hinata si despre ce au patit ei dupa ce s-au despartit la acel lac )

Capitolul 17 : “ Oare unde sunt?”

Ce multa apa era peste tot si asa de rece. O vedeam pe Sakura cum se indeparta de mine si cum se ducea la fund. Am sarit s-o ajut dar pana sa ajung la ea Sasuke deja o cauta asa ca eu am inceput s-o caut pe Hinata. O gasesc in cele din urma tinandu-se de o creanga. O iau de acolo si ne ducem la mal. Cand sa ma uit dupa cei doi nu ii mai zaresc nicaieri.
Asa ingrijorat cum eram am plecat in cele din urma pentru a gasi un loc in care sa stam fiindca ploaia incepuse.
Alergam prin padure peste tot dar nici urma de vreun loc in care sa ne adapostim. Hinata abea mai putea sa se tina pe picioare si eu o mai obligam sa si alerge.
-Naruto te rog opreste-te! Nu mai pot sa alerg! Sa luam o pauza! Nu conteaza daca ploua oricum suntem uzi din cap pana in picioare! Nu mai alerga te rog!
-Bine! Scuze! Imi pare asa rau! Hai sa facem o pauza!
Ne-am dus apoi la un copac care avea o scorbura uriasa si am ramas acolo. Era umed si mirosea ciudat dar nu aveam unde sa stam. Ploaia nu inceta sa se opreasca si ma gandeam unde ar putea fie Sasuke si Sakura. Speram sa fie in siguranta si poate ca incercau sa ne gaseasca. Nu ma puteam gandi la altceva decat la unde ar putea fi cei doi si daca oare cei 2 ursi au plecat dupa ei. Hinata parea sa fie si ea la fel de ingrijorata avand in vedere ca tremura intruna si oricat ar incercat nu putea sa inceapa sa plaga. “ Hinata n-ai sa rezolvi nimic daca plangi! Da poti sa o faci findca stiu cat de ingrijorata esti” am vrut sa-i spun dar m-am oprint cand am auzit scancetele pe care le scotea. Parca ar fi fost un catel renit si parasit , fara stapan care nu are unde sa mearga.

Gandurile Hinatei:

“ Nu plage , nu plange” imi spuneam intruna. Eram asa de speriata si as fi vrut sa nu ne fi oprit niciodata langa acea pestera. De ce trebuia pestera sa fie locuita de 2 ursi?. Off…Sakura oare unde esti?..... Esti bine? …. Ai patit ceva?... Sper ca Sasuke te-a gasit.
“Hai ploaie opreste-te ca sa pot merge sa o caut pe Sakura! Opreste-te anul asta!” zbieram prin capul meu.
Era stresant sa privesc ploaia care nu se mai oprea. Parca ar fi vrut sa ne desparta unii de alti. Picaturile erau ca de cristal si picau incet pe pamant de parca ar fi vrut sa-l mangaie. Cateva flori care se aflau langa copac pareau asa fericite ca poua. Petalele lor aveau multe culori si straluceau din cauza picaturilor de roua.
Priveam in gol si ma tot intrebam cand o sa se opreasca ploaia . Trebuia sa o gasesc pe Sakura. Trebuia sa ramanem toti intr-un loc. Acum cine stie unde sunt cei doi. O sa-i mai gasim? Dar ce facem si cu steagurile? Mai e vreo sansa de castig? Nu cred…..
-Naruto daca li s-a intamplat ceva? Crezi ca sunt bine? Daca….
-Hinata! Sakura este bine! Iar Sasuke este cu ea te asigur!
-Si daca nu este? Daca nu a gasit-o? Daca s-a inecat? Naruto sa facem ceva!
-Stai linistita. Nu au patit nimic! Sunt bine amandoi!
-Dar de unde sti? Nu ai cum sa fii sigur! Daca nu o sa-i mai gasim!
-Linisteste-te! O sa-i gasim! O sa fie bine! Doar calmeazate!
-Bine! O sa icerc! Sper sa-i gasim!
A plouat intruna pana a doua zi dimineata. De cum ne-am trezit eu si Naruto am plecat spre lac dar nu i-am gasit acolo pe cei doi. Si nestiind in ce parte au luat-o am pornit la vale. Am alergat mult strigandu-i intruna dar tot nu ne-au raspuns. Alergam fara oprire si abea mai puteam rasufla dar trebuia sa-i ajungem din urma daca cumva plecasera inaintea noastra.
In cele din urma alergand prin padure peste tot nestiind daca o luam pe drumul bun sau daca ne ratacisem , am dat peste o poenita. Mai degraba Naruto a descoperit-o cand s-a rostogolit la vale dupa ce s-a impiedicat de o piatra.
Valea era strabatuta de un izvor si era plina de flori si multi fluturi. Am inceput sa mergem pe o carare si deoadata sare un caine peste noi. Acesta parea foarte bucuros sa vada pe cineva si era tare jucaus. Avea culoarea neagra iar in frunte avea un semn de culoare alba ce semana cu o stea. Acesta se invartea in jurul nostru si sarea intruna.
O voce de barbat se aude strigandusi catelul si acesta fuge imediat. Noi il urmam si ajungem al o cabana mica si darapanata. Catelul se juca cu stapanul sau care cum ne zareste ne cheama la el.
-Ce fac aici niste copii mici ca voi? Nu stiti ca-i periclos?
-Domnule noi nu suntem mici ! Si ne cautam prietenii! a spus Naruto.
-Mai sunt si altii ca voi prin padure?
-Da domnule! Noi participam la un concurs intre scoli si ne-am pierdut 2 colegi! Ati mai intalnit si pe altcineva?
-Imi pare rau copii dar nu prea pot sa va ajut! Nu a mai trecut nimeni pe aici! Sa stiti totusi ca ati gresit drumul! Sunteti aproape in inima padurii! Pe aici e foarte periculos! Sunt multe animale periculoase! Voi trebuiati sa fiti prin apropierea marginii paduri! Pe acolo sunt cabanele pe care voi le cautati!
-Suntem chiar atat de departe de cabanele pe care trebuie sa le gasim! Ohh…! Cum ii mai gasim acum pe ceilalti?! spun eu
-Ascultati ! Eu nu va pot ajuta prea mult! Dar o sa va arat pe unde sa o luati ca sa ajungeti la cabanele voastre si daca ii intalnesc pe prietenii vostri le spus ca i-ati cautat! Trebuie sa stiu insa cum ii cheama!
-Sakura si Sasuke , domnule! Va multumim foarte mult! Ne puteti spune acum pe unde sa o luam?
-Luati-o chiar pe cararea asta si mergeti tot inainte fara sa va abateti si veti ajunge la prima cabana! Acum plecati!
-Va multumim mult! La revedere domnule!
Si am plecat repede pe carare. Azur, catelul era si el in spatele nostrum si latra de parca si-ar fi luat si el la revedere. Am mers mult dar in cele din urma s-a inserat si noi tot nu i-am gasit pe cei doi.
Ne-am gasit adapost langa niste stanci inconjurate de cativa copaci , am aprins un foc si am asteptat sa treaca noaptea mai repede.
Toata noaptea a batut vantul si a fost foarte frig. Focul s-a stins si el de cateva ori si iar trebuia sa cautam lemne si sa-l aprindem. Insa pana la urma am adormit repede.
Dis de dimineata am pornit la drum si tot nu i-am gasit. Mergeam de colo colo si crezand pana la urma ca erau in spatele nostru sau poate ca se aflau la batranul din cabana am hotarat sa ne intoarcem inapoi.
Dupa ce am mers mai multe ore fara ai intalni am luat si o scurta pauza . Ne-am asezat pe doua pietre de langa lac. Chiar atunci……….

va rog sa ma scuzati ca a durat asa mult. e cam scurt si daca gasiti greseli sa ma iertati.
Suspans scrie si la mine.
Voi pune continuarea dupa ce primesc 4 commuri

Buna !
Imi place mult fic-ul tau .
Daca dau eu 4 comuri , se pune ? sper ca da .
Deci .. nExt ca vine ploaia

Hey hey Ani.
Pai frumos capitol ce sa spun inafara ca astept continuarea..

Hehehe!!!

Ani,scumpo...imi place ficul tau.Sti,nu?
Si,cand pui continuarea?
Hai mai repede cu next-ul ca nu mai am rabdare.Spor la scris!
Pupici!

Miau Ani !

Pai imi place capitolul :X:X

A fost asa de frumos :X

Si sper sa-i gaseasca pe Sakura si Sasuke , sau invers

Deeci..felicitari ! :X

Si astept next-ul

Spor la scris si la idei !! Pupici

Mrr

Acum sunt 5comuri , sa vad continuarea ca nu mai rezist next

Ma supy daca nu pui nextuuuuu
...n
......e
.........x
............t

pentru commuri. Sper sa va placa continuarea! Spor la citit!
( acest capitol este povestit de Sakura dar si celelalte personaje au cate ceva de spus)

Capitolul 18: “ Primul steag..”

Chiar atunci i-au zarit pe Sakura si Sasuke mergand pe langa lac strigandui pe ei. Ce mai bucurie cand i-au vazut. Imdiat i-au strigat si au alergat la ei.
-Sakura , Sasuke ! Cat ma bucur sa va vad! Sunteti bine?! Vai cat ma bucur! striga Hinata .
-Hei prieteni! V-am gasit pana la urma! spune si Naruto
-Aaaaaaa! Hinata! Naruto! Ce bine ca v-am gasit! Cat ma bucur ca sunteti bine! Nici nu stiti cat v-am cautat! tip si eu
-Deci pana la urma sunteti intregi! Ma bucur ca v-am gasit. zice si Sasuke
Dupa ce ne-am povestit unii altora ce am patind , am pornit pe aceeasi carare numai ca in susul raului. Am mers o perioada si din intamplare , sper ingrijorarea mea si a lui Sasuke, am dat din nou peste acel micut pui de lup care se afla in fata pesterii cand am plecat.
Parea tare nervos si extreme de flamand. Ochii negrii ii straluceau iar dintii lui erau infioratori. A inceput sa maraie ingrozitor dupa care a inceput sa se invarta in cerc in jurul nostrum. Desii era un pui de fiecare data cand unul din nou incerca sa plece acesta se repezea la picioarele noastre fortandu-ne sa ramanem pe loc. Niciodata nu mai vazusem un animal mai infiorator si aproape turbat ca acest mic lup. Cred ca ii era totusi frica de noi si ca sa nu ne dam seama a incercat de nenumarate ori sa ne muste. Eu incercam sa o linistesc pe Hinata care nu se putea opri din tremurat in timp ce baietii cautau prin rucsac poate , poate vor gasi ceva mancare sa-i dea puiului sa manace.
Dupa ce au cautat o vreme au gasit cateva resturi pe care le-au aruncat aproape de rau si cat mai departe de noi. Imediat ce lupul a plecat la mancare noi am inceput sa alergam. Dar cand sa ne oprim il vedem pe lup alergand in urma noastra.
-Aoleuuuuuu! Doamne ! Ce mai vrea?!! Baieti ce facem! O sa ne ajunga din urma! CE FACEM?!!
-Stai linistita, Sakura! Trebuie sa gasim ceva de folos…..
-De folos pentru ce? Ca sa ne manance? Chiar daca e doar un pui pe mine ma ingrozeste de moarte! Fa-l sa plece , Sasuke!
-Acolo sus! Haideti sa urcam pe stancile alea si apoi sa sarim in copacul ala! N-are cum sa ajunga pana acolo! ne-a sugerat Naruto
-Esti sigur , Naruto? Daca poate sari? intreaba Hinata
-Sa incercam! Poate Naruto are dreptate ceea ce ar fi o premiera!
-Ooo serios?! Nu vrei sa taci Sasuke? Nu inteleg de ce…..
-Baieti!!!!! Nu-i timpul potrivit sa va certati! Ati uitat cumva ca suntem urmariti de un lup care mai are putin si ne ajunge din urma! Uitati e mai aproape de un metru de noi! spun eu dea dreptul suparata.
Si chiar inainte sa ne ajunga din urma , am sarit pe acele stanci si apoi in copac. Puiul intr-o fractiune de secunda a reusit sa se urce si el pe una din stanci. Chiar daca nu prea putea sa ajunga la prima creanga a copacului in care ne aflam cocotati , nu se dadea batut. Incerca intruna sa sara si mereu cadea jos. Dar iar se urca pe stanci si iar incerca sa ajunga la noi. De fiecare data cand sarea dupa noi ajungea din ce in ce mai sus , pana cand a reusit sa sara pe prima creanga. Noi imediat ne-am urcat si mai sus si cat mai departe de el. Parca eram ca niste maimute. Fiind aproape ajunsi din urma de micul lup ne-am luat avant si am sarit intr-un alt copac din apropiere. Lupul nemaisiind sa coboare a ramas in primul copac , iar noi ne-am dat jos si am luat-o la fuga.
Nici nu mai puteam respira la cat de tare alergam. Ma dureau picioarele ingrozitor si daca mai alergam mult incepeam sa schiopatez. Hinata parea si ea la fel de obosita ca si mine insa baietii pareau sa se si distreze pe seama alergatului. Eu si Hinata am ramas in urma si i-am lasat pe ei sa alerge . Acesti cand au vazut ca noi ne-am oprit langa un copac s-au intors la noi pentru a ne intreba de ce ne-am oprit. Nici nu ne-am chinui sa la raspundem pentru ca-si dadusera singuri seama. Dupa ce ne-am asigurat ca nu se afla prin imprejurimi nici un animal am continuat sa mergem cat mai departe din inima padurii.
Am mers mult si toti eram deja foarte obositi. Am cautat un loc in care sa ne odihnim si am facut o pauza lunga de aproape o ora. Apoi ne-am stans lucrurile si am pornit din nou prin padure. Nu stiam sigur cat e ceasul dar soarele era inca pe cer si noapte nu parea ca vrea sa apara. Intamplator am dat din nou peste o cabana care se afla la margine cararii pe care noi mergeam. Ne-am uitat atenti la ea si era intradevar cabana pe care noi o cautam.
Am navlit intr-o secunda in cabana de am reusit sa-i speriem pe cei doi profesori care savuram linistit o cafeasi niste biscuiti.
-Ieste! Am gasit-o! Ce super! A dat domnul sa reusim si noi odata! tipa Naruto cat il tinea gura.
-Bine ati venit! Felicitari sunteti a patra echipa care ajunge! spune unul dintre profesori
-A patra echipa? Cine a ajuns pana acum? intreb eu
-Pai prima echipa care a ajuns a fost cea a lui Karin , urmata de echipa lui Ino , apoi cea a lui Tenten, iar acum ati ajuns voi!
-Deci suntem ultimi? Dar cealalta scoala? Au ajuns si ei?
-Nu sunteti ultimii! Mai este o echipa care trebuie sa ajunga! Echipa lui Kiba! Si legat de ceilalti concurenti….se pare ca scoala noastra conduce! La ei mai trebuie sa ajunga inca 2 echipe!
-Nu este un avans prea mare! Dar este bine si asa! Oricum…..Unde gasim steagurile? spun eu
-Trebuie sa le gasiti singuri asa ca apucati-va de cautat!
Am ravasit prin cabana peste tot vreo ora intreaga dar tot nu am gasit vreun steag. Parca nu mai era nici unul. Norocul a facut totusi ca eu sa ma impiedic si sa cad pe podea langa un dulap. Asa cum eram pe jos am zarit un steg sub dulap. Langa el se afla si o mica cutie. Le-am scos si i-am anuntat si pe ceilalti. Dupa ce am pus stegul in siguranta si dupa ce am luat si celelalte lucruri care se aflau in cutiuta am pornit din nou la drum spre urmatoarea cabana.
Harta era destul de intortocheata si findca se alfa la Naruto era si mai ingrozitor. Nu stia deloc sa o citesca. Ne-a dus prin tot soiul de balti si mocirle incat acum eram plini din cap pana in picioare de noroi si frunze.
Ca printr-o minune am dat peste alt lac din padure. Acel lac se afla si pe harta si parea ca urmatoarea cabana se afla pe traseul lui. Deoarece eram murdari si obositi am hotarat sa ne asezam tabara de noapte acolo. Apa lacului era destul de calda din cauza soarelui care stralucea cu putere . Ne-am hotara sa facem o baie inainte sa cautam lemne pentru foc. Baietii sau dus inainte iar eu si cu Hinata am ramas sa ne schimbam si sa pregatim sacii de dormit.
Dupa ce ne-am terminat treaba ne-am retras dupa niste stanci care se aflau in lac pentru a nu ne vedea baietii. Ne-am spalat si hainele pe care le-am pus apoi la uscat . Iar in timp ce asteptam sa se usuce am ramas la marginea lacului intinse pe o patura ca si cand am fi fost la plaja. Fara sa stim , baietii se-au strecurat in spatele nostru si ne-au speriat de moarte sarind peste noi si infasurandu-ne apoi in acea patura.
-Doamne! Sa nu mai faceti asa ceva niciodata! Vreti sa murim de frica! Cat am putut sa ma sperii! Sa vedeti ce va omor dupa ce va prind! zic eu extreme de nervoasa.
-Scuze! Nu stiam ca v-am sperita asa de tare! spune si Naruto razand.
-Hai ca nu te puteai speria asa de tare! Si nu prea cred ca poti iesi din patura asta!. adauga si Sasuke.
-Serios?! Stati numai sa va prind si vedeti voi! le raspund eu repede
M-am zbatut pana am reusit sa ma eliberez apoi am inceput sa alerg dupa ei. Hinata l-a prins pe Naruto sau mai bine zis a alunecat si a cazut peste el iar eu mai aveam putin si puneam mana pe Sasuke dar se opreste deodata iar eu ma lovesc de el si pic pe jos. Se intoarce repede sper mine ma ia de pe jos si ma arunca in apa. Incerc de cateva ori sa ma ridic din apa dar de fiecare data alunec si cad la loc lucru ce-l amuza destul de tare pe Sasuke. Reusind sa ma tin pe picioare incep sa-l stropesc apoi ii spun nervoasa:
-O sa-ti para rau ca m-ai aruncat in apa! Abea ce mi se uscase parul! Ce ti-a venit sa ma arunci?!
-Hai sa vad! Poti sa ma prinzi.
Dupa ce spune asta iar incepe sa alerge dealungul lacului insa nu apuca sa se indeparteze prea mult pentru ca eu il ajung in urma si-l trag de mana in apa. Incep sa rad spunandui ca am castigat si ca am reusit sa-l arunc in apa. Insa nici nu ma lasa bine sa termin ce am de spus ca iar incepe sa ma stropeasca. Am incercat sa scap ce el si am fugit spre Hinata si Naruto dar m-a ajuns si apoi ne-am batut toti 4 pana seara. Dupa ce ne-am saturat eu si cu Hinat ne-am imbracat si apoi am stat sa privim soarele ce apunea in timp ce baietii cautau lemne. Am luat cina incalziti de scanteile focului dupa care ne-m culcat fiind foarte obositi dupa o zi asa lunga.

ma scuzati daca am greseli
Voi pune continuarea dupa ce primesc 4 commuri

Ani scumpy,ma bucur ca ai pus continuarea.
Pai era si timpul:-p.
E asa frumos.Vreau next-ul mai repede.
spor la scris!Pupici!

Miau !

O Doamne insfarsit ai pus si tu next-ul:X:X
Deci Ani , nu am ce spune :X
E foarte frumos scumpo
Si plin de suspans bineinteles:X
Devine din ce in ce mai interesant:X:X
Dar de ce a ajuns echipa lui Karin prima ?
Ah , nesuferita aia :(
Eh ..oricum..felicitari :X:X
Chiar imi place foarte mult:X:X:

So..haide cu next-ul repede
Spor la scris si la idei !! Pupici duulci

Mrr

Ce frumos e capitolul .. se anunta vremuri bune pentru cei patru , cred .
Asteptnext-ul carer , sper sa vina cat mai repede .

Wow, in sfarsit ai pus continuarea!
Imi place la nebunie! E absolut superba, la fel ca si celelalte capitole bineinteles!
Sper ca nu-ti va lua asa mult sa-l pui si pe urmatorul.
Spor la scris!

pt commuri fetelor. Mai am putin si termin continuarea asa ca cineva vrea next-ul in seara asta sa-mi spuna

Eu , aici , prezenta , vreau sa-l citesc acum , fara discutii
next