Privea atent, pe geamul din biroul sau. Frunzele dansau in bataia vantului, reprezentand libertatea. Incerca sa isi imagineze cum ar fi daca nu era in aceasta siituatie. Daca era pur si simplu o persona normala, cu un iubit langa ea, cineva sa o schimbe, sa ii arate si latura frumoasa a vietii, sa o faca sa se simte timida, indragostita, sa roseasca. Nu stia cum e sa se simte asa, insa nici nu stia daca si-o doreste cu adevarat.
Gandurile ii fura intrerupte de melodia de la telefon, ce se auza pe fundal:
- Sefa, este ziua in care trebuia sa primim banii de la cei de acum o luna, insa nu am dat de ei de doua zile. Ce ne facem? Intreba angajatul disperat
- Cautati-l si luatii ce are el mai de pret, ii ordona fata.
Arunca telefonul pe birou, intorcandu-se din nou in lumea sa de vis. NU mai spera de mult ca visele sa devina realitate.
Obosita de atatea ganduri ce nu ii dadeau pace, iesi din incapere, trantind usa si urca catre dormitorul ei. Se indrepta catre sifonier, luandu-si o pereche de pantaloni gri si un tricou de aceeasi culoare, si se puse in pat, dand drumul la muzica tare. Afara incepuse sa ploua, iar atmosfera din casa, nu era un fericita. Inchise ochii, simtind vibratiile muzici, adormin intr-un final.

In camera rasuna o bateie in usa. Tanara se trezi buimaca, luand pistolul in mana, indreptandu-se catre usa. O deschide, in fata afisandu-i-se menajera, ce privea speriata la arma din mana tinerei. O informa ca este asteptata in living de un saten, iesind din camera.
Tanara lua un halat lila din matase, coborand agale scarile.
- Ce doresti Sasori, intreba aceasta nervoasa.
- Scuze sefa, insa am reusit sa ii iau barbatului ceva din casa adauga roscatul zambind.
Tnara ridica din spranceana, intrebator, indemnandu-l sa continue.
- Un tanar, ce se afla in casa. Acum este in masina, asteptand sa ordoni ce facem cu el.
Adolescenta se gandi pret de cateva secunde nestiind ce sa faca. Chema menajera, ordonandu-I sa pregateasca camera de oaspeti, iar cheia sa i-o aduca ei, dupa care il informa si pe roscat. Acesta aproba din cap, iesind pe usa, aceasta urcand inapoi in camera sa, schimbandu-se.
Isi lua niste cizmulite cu toc, o pereche de blugi scurti si o camasa albastra, indreptandu-se catre living.
Roscatul statea pe canapea analizand atent casa. Era mobilata cu bun gust, culorile fiind imbinate perfect. Canapelele erau din piele portocalie cu crem, in fata acestora o masuta de sticla, iar pe perete un LCD. Jos erau laminate , iar pe acestea un covoras crem.
Adolescenta tusi, atragandu-i atentia tanarului.
- Este in camera aleasa de tine, o informa acesta, ridicandu-se si iesind din vila.
Aceasta urca la etaj, catre camera baiatului, O deschise atent, in ea stand un tanar legat, cu un material negru la ochi. Se indrepta calma catre el, privindu-l atenta. Ii dadu jos materialul, dand de niste ochi negri, abisali. Parul sau negru albastrui era ravasit. O privea tematoare, neintelegand unde este sau macar ce se intamla cu el. Aceasta il dezlega, dandu-se cu un pas in spate, pentru a-l observa mai bine, dupa care ii spuse:
-Probabil nu stii ce cauti aici, insa vei afla la momentul potrivit. Nu ai voie sa iesi din aceasta casa, si nu te sfatuiesc sa incerci. Nu va fi prea placut pentru tine.
Tanarul o privea intrebator, schitand un zambet, aproband.
- Ai voie sa mergi prin casa, prin curte, insa afara te va pandi pericolul, continua rozalia, facandu-I cu ochiul.
Brunetul o privy aproband pentru a doua oara spusele tanarului, intr-un final facandu-si curaj sa spuna ceva:
- Am inteles, insa daca tot ma tii prizonier aici, imi poti spune si numele tau? Intreba acesta, temea simtindu-ise in voce
- Sakura, si sunt bucuroasa ca ai inteles regulule.
Aceasta se indrepta catre iesirea din camera,deschizand usa, in spatele ei auzindu-se vocea adolescentului:
- Sasuke Uchiha, incantat.
Nu schita nimic, doar inchise usa dupa ea, indreptandu-se catre camera ei. Isi lua mobilul, dand cateva telefonae, dupa care se indrepta catre baie pentru a se relaxa putin. Apa calda ii curate intreg corupul, iar mirosul de cirese al gelului o facea sa se simta bine. Iesi intr-un prosop alb, schimbandu-se in aceleasi haine de mai devreme , trandindu-se in pat, intrand intr-un somn adanc.

Capitolul 2:

Iesi intr-un prosop alb, schimbandu-se in aceleasi haine de mai devreme , trantindu-se in pat, intrand intr-un somn adanc.

Dimineata sosi cu repeziciune, razele sorelui alintandu-i fata. Se ridica agale din pat, indreptandu-se catre baie. Isi facu un dush rapid, schimbandu-se intr-o rochita alba, si niste cizme cu toc, dupa care merse catre biroul sau.
Se aseza pe scaun, privind actele ce trebuiau organizate. Nu era una dintre zilele ei excelente. Privea pierduta pe geam admirand peisajul. Se simtea trista, singura. Exact ca o pasare intr-o colivie. Desi isi dorea ceva cu toata fiinta sa, intr-un final speranta se pierde, sau poate nici macar nu mai incerca sa isi indeplineasca acel vis, ce sta ascuns in inima sa.
Simtea nevoia sa se calmeze. Stia ca sufletul sau are nevoie de ceva, iar singurul lucru care ii trecu prin minte fu sa mearga in living la bar. Isi lua un pahar cu gheata turandu-si wiskey. Isi ineca totul in acel pahar maranoiu. Lichidul era ca un balsam pentru sufletul sau, pentru ea si pentru visele ei.
Se intoarse, dand de fata brunetului. Acesta o privi atent, radicand o spranceana, dand dezaprobator din cap.

- Stii nu e bine ce faci. Acoolul nu iti va face bine si nici nu te va vindeca, ii spuse acesta trist.
- Si vrei sa-mi zici ca acum stai sa imi tii mie lectii de viata? Pentru asta discuti cu mine acum?, se rasti rozalia.
- Defapt, nu, insa nu imi place sa vad o femeie in aceasta stare. Poti discuta cu mine daca doresti. Vroiam sa aflu ce ai de gand sa faci cu mine, adauga acesta schitaand un zambet.
- Da de parca tu ai putea sa faci ceva, spuse aceasta sceptica.

Privirile lor se duelau,fiecare dorind sa invinga. Rozalia se simtea mult prea rau ca sa se certe cu cineva, mai ales in starea aceea. Ea o femeie care omoara fara sa clipeasca, o feme tare, frumoasa, sta acum si isi inaca amarul intr-un pahar, datorita vietii. Pana la urma asa e ea. Ea a ales, iar lucrurile nu se mai schimba, sau nu asa de usor.
Ii spuse ca nu stie ce se va intampla cu el, dupa care parasi camera, lasandu-l sa o priveasca. Se indrepta probabil catre biroul sau, insa clar nu vroia sa vada nici un act, nici sa ii sune telefonul. Nu avea chef de nimic. In spatele sau se auzeau alti pasi , ce o urmau indeaproape. Se opri brusc, scotand pistoul si indreptandu-l chiar catre brunet ce o urmarea.

- Daca tu ai senzatia ca eu nu stiu sa omor barbati, te inseli. Acum spune-mi ce doresti de la mine, dupa care lasa-ma in pace, se rasti Sakura la el.

Stranse paharul in mana, aruncand cu el intr-unul din pereti. Acesta se sparse in bucatele cand facu contact cu peretele, insa un ciob ii intra in picior facand-o sa sangereze. Brunetul o privi speriat, nestiind ce sa facam cum sa reactioneze. O lua pe tanara in brate, ducand-o la baie. Lua un prosop, oprindu-i sangerarea, dupa care ii scoase ciobul. Aceasta ametea cu adevarat, insa nici in acele moment nu ii pas ace se intamola. Probabil ar fi trebuit sa ii multumeasca tanarului, cum ar fi facut orice feme normala, insa ea nu era una, iar aceasta considera ca regulile nu se aplica si la ea.
Nu era obisnuita ca cineva sa o ajute, pentru simplul fapt ca asa simtise, crezand ca doreste sa o impresioneze si sa ii dea drumul:

- Stii brunetule, sunt o femeie greu de impresionat, iar daca prin astea crezi tu ca eu te voi lasa sa pleci,te inseli, ii spuse rozalia facandu-i cu ochiul.

Aceasta schita doar un zambet, dupa care ii bandaja piciorul, O lua din nou in brate punand-o pe pat, iar peste ea cearsaful albastru de matase. Sakura se simtea bine in pat, simtind cum somnul o ajunge. Se simtea extreme de obosita, vlaguita, neavand puterea sa mai faca nimic. Era unul dintre momentele cand se simtea vulnerabila . Inchise ochii nepasandu-i ca era in alta camera, decat a ei
Somnul a fost unul dulce,insa fara vise. Se trezi incet, datorita unui cantec. Se ridica din pat, ajungand la usa balconului. Mare ii fu mirarea cand observa ca cel care canta este insasi brunetul. Avea o voce calda emanand blandete. Melodia iti ajungea cu usurinta la inima, o simteai. Nu stia de ce a fost dat sa o auda, insa era clar ca e unul dintr e primele momente cand o sensibilizeaza o melodie.
Statea in pragul usii ascultand melodia. Era mult prea aborbita ca sa observe ca brunetul se ridica. Isi ceru scuze ca o trezi, insa cantatul o calma. Rozalia dadu negativ din cap, dandu-i de inteles ca nu el a trezit-o, dupa care se puse din nou pe pat. Acesta se puse in genunchi langa ea spunandu-i:

-Imi poti spune de ce iti inecai supararea in alcool? Ce ai patit mai exact?
-De cand iti pasa tie? Nu e treaba ta, plus ca nu ai cum sa ma ajuti, tipa tanara la el.
-Lasa-ma sa te ajut, spune acesta luandu-i mana intr-a lui.

Sakura isi trase rapid mana din a lui, riridcandu-se si pleca la ea in camera. Nu era obisnuita cu aceste gesture si lucruri. Nu mai primese niciodata aceste priviri sincere, acele atingeri ce nu erau incarcate de ura, dorinta de a lua ceva de la ea. Se puse la ea in pat, privind pierduta tavanul. Nu avea habar ce ar trebui sa faca, insa clar, trebuia sa se intoarca la treaba ei, la munca ei. Angajatii aveau nevoie de ea..

Nu avea habar ce ar trebui sa faca, insa clar, trebuia sa se intoarca la treaba ei, la munca ei. Angajatii aveau nevoie de ea..

Un ciocanit scurt se aude. Rozalia lua pistolul in mana, atintindu-l catre usa, spunand un “intra” stins. In camera isi face aparitia Sasuke,ce ramane uimit cand observa arma indreptat spre el. Nu stia cum sa reactioneze sau ce sa ii spuna Sakurei. Fata asta era lipita de arme, de violenta. Nu o putea intelege, si probabil o compatimea intr-o oarecare masura:

- Inafara de a atinti pistolul spre oameni, de a omora cu sange rece, de a calca lumea in picioare, ce ai mai facut de-alungul timpului? intreba brunetul sarcastic si nervos.
- Nu te intereseaza, si sunt mult mai trecuta prin viata decat tine, tipa rozalia la randul sau.
- Decat trecut prin viata ca tine, nu multumesc. Nu ai habar ce inseamna sa traiesti fara frica, sa faci ce simti, ce vrei. Nu stii ce e aia iubire, cum e sa simti fericirea trecandu-ti prin intreg corpul controlandu-te. Nu ai trait niciodata la superlativ, nu ai trecut de la o stare la alta: fericire, tristete, iubire, tradare, gelozie, nebunia de a trai, adauga acesta trist.

Sakura il privea uimita. Stia mult prea bine ca tanarul din fata ei avea dreptate, insa nu dorea sa para o persoana care nu a trait nimic, care nu are habar de absolut nimic, fiind doar o papusa fara sentimente. Aceasta ii dadu o palma, intorcandu-i vorbele:

- Nu stii daca am trait tot ce ai zis tu, cum nu stii nici daca mi-am dorit, imi doresc sau mi-as fi dorit vreodata sa fac asta.

Sasuke o privea stupefiat. Nu se astepta la asta. Fata asta parea ca are o replica pentru orice, insa cand era vorba de gesture se pierdea. Era
obisnuit ca fetele sa fie sensibile, dragute, fragile, insa ea nu era nici una din astea, si parea ca daca vreodata le-ar fi simtit, au disparut demult din inima sa. Poate nu ii pasa de ea, si poate nici nu trebuia avand in vedere ca il tine in casa aia, insa stia mult prea bine ca el nu e asa. Intodeauna ajutase persoane, le dadea sfaturi, insa cand era vorba de el, era mai rau decat toti la un loc. Poate ca si ea are dreptate si el nu e in masura sa ii dea sfaturi de viata.

- Uite poate ai dreptate si nu sunt eu in masura sa iti dau sfaturi despre viata ta sau macar sa iti zic ce ar fi bine, insa iti pot spune macar atat: Acorda-ti o singura zi, in care sa traiesti cu adevarat.

Tanarul se indrepta catre usa, dorind sa plece, insa fu oprit chiar de glasul fetei:

- Si cum ar trebui sa fac asta, domnule atotstiutor?, intreba aceasta calma.
- Decide-te si vei afla, adauga brunetul dupa care iesi din incapere.

Era confuza. Nu stia ce doamne mai insemnau si vorbele acelui barbat, sau daca contau chiar asa de mult. Daca era dispusa sa faca acest lucru. Prea multe lucruri pentru o singura persoana. Se ridica si ea din pat, coborand scarile. Merse la bar luand un nou pahar plin cu wiskey si gheata, dorind sa-l bea pe tot. Sa uite de toate problemele, visele si sperantele ce le mai avea. Nu le mai vroia.
Simte ca paharul ii este luat din mana, intorcandu-se rapid. Vroia sa tipe, sa urle sa dea afara persoana ce a indraznit sa faca acest lucru, insa dadu de chipul brunetului.

- Mai intai ar trebui sa incepi cu asta. Alcoolul nu e drumul spre uitare sau spre fericire. Nu iti va rezolva el problemele, temerile si nici nu vei trai cu el, o indruma acesta.

Ramasese muta cu adevarat. Parea ca era tatal ei, stand mereu sa vada ce face, sa nu bea sa nu fumeze. Era cu adevarat enervant.

- Si cum ai vrea sa fac tot ce ai zis tu? Stii ceva? Lasa-ma in pace, si pleaca de aici. Spui numai idiotenii, cand nici tu nu stii sa zici ce ar trebui sa faca un om, se rasti rozalia la el.
-Atunci da-mi o singura zi din viata ta, ii spuse acesta zambind gingas.

La acest lucru nu se astepta. Putea jura ca ar pleaca, ca s-ar contrazice cu ea, insa in nici un caz acest lucru. Acum se simtea si mai confuza.
Daca statea sa se gandeasca bine nu avea nimic de pierdut, insa nici de castigat. Poate el dorea sa iasa doar din casa aceasta, sau poate nici nu avea vreo legatura cu asta, insa mereu i se spunea:”Cand viata iti ofera o a doua sansa, nu da cu piciorul”. A doua sansa probabil, insa nu stia pentru ce, si oricum nu mai spera la astfel de lucruri. Intr-un final, Sakura ii raspunse serioasa:

- Si tie ce iti iese la afacerea asta?
- Probabil nimic. Defapt doar satisfactia ca aveam dreptate, si ca pot sa iti demonstrez anumite lucruri.

Tanara il privea in ochi, obervand acea sinceritate dureroasa. Nu stia daca ii placea defapt sau nu, insa nu isi putea lua ochii de la ai sai, cand oberva acele stari. Era un amalgam de sentimente, ceea ce ea nu mai traise. Vroia sa experimenteze, se simtea ca un copil mic, nou nascut ce nu stia nimic din viata. Ce deabea invata, iar daca asa stau lucrurile, o zi ii putea acorda, desigur cu pistolul la ea, in caz ca fuge.

- Accept, si sunt curioasa sa vad cu ce te lauzi, caci numai gura e de tine, ii spuse rozalia sarcastica.

Ii face cu mana, dupa care urca la etaj in camera sa. Isi ia o pereche de blugi scurti, un maiou alb, si niste cizmulite. Se aranja putin , dupa care cobora inapoi in living.

Isi ia o pereche de blugi scurti, un maiou alb, si niste cizmulite. Se aranja putin , dupa care cobora inapoi in living.

Nu stia de ce acceptase, ce o indemnase sa faca asta sau macar ce avea acel tanar in cap, insa probababil va afla. Ii placea aventura, iar asta era un mister ce trebuia rezolvat.
In fata ei se afla brunetul ce o astepta. Ii intinse mana galant, pentru a porni impreuna cu ea, insa rozalia nu accepta. Nu era obisnuita cu aceste gesturi ,considerandu-le demodate.
Amandoi se urcara in masina, brunetul dandu-i indicatii despre locul care vor merge.
In scurt timp opri masina in parcare, iesind impreuna. Tanara il urma pe Sasuke, lasandu-se ghidata:

- Astazi joci dupa proprile mele reguli, ii spuse brunetul serios, facandu-i cu ochiul.
- Stii ceva? Nu imi dai tu mie ordine. Nu esti in masura, insa poate din simplul motiv ca am acceptat sa vad ce ai in cap, voi accepta, tipa
rozalia la el.

Nu o baga in seama, intinzandu-i mana. De aceasta data Sakura, o accepta incepand sa se plimbe pe aleea din parc. Desi rozalia era fascinata de aceste lucruri doar cand le vedea de pe geamul sau, nu era obisnuita sa iasa si sa se plimbe. Privea tinerii indragostitti ce se plimbau pe acolo, copii ce se jucau, sau pur si simplu natura. Deodata Sauske se opreste, asezandu-se pe o banca, Sakura urmandu-i exemplul.

- Stai un minut aici. Vin imediat, ii spune brunetul disparand de langa ea.

Deobocei nu ar fi ascultat ordinele unui barbat, insa de acesta data nu i s-a parut a fi un lucru pe care trebuia obligatoriu sa il faca. Nu avu timp sa se gandeaasca la prea multe, caci in fata sa aparu brunetul, tinand in mana vata pe bat:

-Si tie ti se pare ca eu mai am varsta unui copilas care iubeste sa manance vata pe bat? il intreba rozalia sceptica.

Acesta se rezuma doar la un zambet, oferindu-i vata. Tanara o acepta, incepnd sa o savureze. Era excelenta, insa tot considera ca era mult prea mare pentru astfel de lucruri, mult prea rece, prea nemiloasa. Acesta o prinse de mana, incepand sa alerge. Desi Sakura alerga destul de repede, nu putea sa se tina dupa el, avand tocuri. Brusc brunetul se opreste pentru a privi cerul. Parea fascinae, insa tanara nu intelegea de ce:

- Ce se intampla, intreba aceasta curioasa.
- A inceput ploaia, spuse acesta razand.

Sakura nu simtea nimic. Nu observa picaturile de ploaie, insa nici nu apuca sa spuna acest lucru, caci ploaia aparu. Cerul se inora, soarele disparand. Hainele i se udasera, iar coadura i se stricase, insa nici nu stia daca trebuia sa ii pese.
Doua maini o ridica, luand-o in brate si invartindu-se cu ea in ploaie. Era o senzatie placuta, insa ciudata. Nu mai traise asa ceva. Nu stia cum sa reactioneze, cc ear trebui sa ii spuna brunetului, Sa tipe la el sau sa il lase. Nu ii displacea, insa nu cunostea sentimentul ce ii invadase inima.
Acesta o lasa jos, apropiindu-se mult prea aproape de ea. O privi adanc in ochi, soptindu-i la ureche:

- Tu esti! dupa care fugi razand.

Tanara inca nu intelegea. Statea pe loc, privindu-l atent. Acesta se opri continuandu-si propozitia:

- Jucam leapsa, draga, asa ca te astept sa ma prinzi, adauga acesta razand.

Sakura inca nu stia daca sa se duca dupa el, insa dubile i-au fost destramate, cand brunetul incepuse sa fuga. Il pierdea din priviri, iar ultimul lucru pe care si-l dorea era sa ramana in acel parc, iar pe deasupra mai si ploua.
Incepu sa alerge dupa brunet desi nu avea nici o sansa sa il prinda. Era constineta ca daca il prindea se putea intoarce in vila, cu masina. Se opri dandu-si cizmele cu toc jos, Le prinse intr-o mana, incepand sa alerge prin ploaie. Era o senzatie ciudata, o raceala placuta. Dupa acest gest, reusi sa il prinda pe brunet.
Cand o privi ca tinea in mana cizmele, incepu sa rada. O lua in brate, incepand sa alerge cu ea catre masina. Ii placuse ziua care o petrecuse, fiind ceva nou cu adevatat pentru ea. Nu alergase niciodata desculta prin ploaie, nu fusese niciodata invartita si mai ales nu daduse de baieti galanti, ce semanau cu cei din povestile bunicilor.
In doar cateva minute, amandoi se aflau in masina, conducand catre vila, doar ca de aceasta data la volan se afla Sasuke. Rozalia nu isi mai simtea corpul. Era amortit cu adevarat si asta probabil datorita frigului.
Desi Sasuke a mers precaut, ajunsesera destul de repede. Acesta cobora, luand-o pe tanara in brate, dupa care intra cu ea in casa. O urca la etaj, punand-o in pat. Intra in baie dand drumul la apa calda, dupa care dori sa iasa din camera, insa nu inainte sa ii spuna:

- Sper ca ti-a placut astazi. Apa calda din baie este pornita, dupa care te poti intinde. O noapte placuta, ii spuse tanarul dua care iesi, lasand-o pe rozalie singura.

Aceasta se ridica agale din pat, intrand in apa calda. Corpul se relaxa, facand-o sa se simta extraordinat. Nu statu mult in dush, fiind mult prea obosita. Isi lua o camasa de noapte pe ea dupa care se tranti in pat si adormi.