Chapter 10
Cand totul pare pierdut, si ai un ajutor pe care nu vrei sa-l folosesti, din orgoliu, si sete de putere, ce se va intampla? Lupta genereatie de vampiri, pare pierduta. Orice posibilitate de a invinge, este doar un vis, o speranta, o iluzie. Intunericul, este m-ai aproape de invingere ca oricand.
Pov by Sasuke
Suntem, o famile de originali morti, daca nu ii inviem si restul familiei. Nu am fi asa morti, daca nu erau nou-nascuti. Acestia sunt m-ai periculosi ca si cei m-ai experimentati vampiri. Trebuie, sa iau o decizie, si trebuie sa o iau bine, ca de nu totul este pierdut, si noi suntem in cosciuge. Ma uit spre expresia tuturor. Itachi, Cassidy, Naruto, Sai, Hinata si in final Sakura. Trebuia sa fac acest lucru pentru a le proteja pe ele doua.
-Naruto, Sai si cu mine, vom merge sa reinviem familia. Itachi tu du-te dupa Margaret, avem nevoie de tot ajutorul. Cassidy tu caut-o pe vrajitoarea Anya, iar voi, Hinata, Sakura, duceti-va in sala hartilor. Sakura pe masa vei gasi un pendul. Pune-l pe harta din fata lui, si de acolo vei afla cat de aproape, sau departe, sunt ,,prieteni,, nostri.
In incapere, raman doar, eu, Sai si Naruto, pe cand restul se duc la treaba lor. Blondul are ochii atintiti asupra cristalelor Sheryngal. Sunt 9 astfel de cristale, unul pentru fiecare membru al familie. In acea vitrina sunt doar 3.
-Doar trei ai reusit sa aduni ha?
Cristalele acelea aveau o putere sa elimine toti vampiri si toti oameni de pe pamant. Cel m-ai puternic dintre ele era cristalul lapis lazuli, care era la scumpa mea surioara Alisia. Alisia era surioara mea m-ai mica. Parul ei era de abanos, ochii ii avea un albastru deschis, iar pielea ei era alba. Din nefericire ea era singura care nu era in cosciug, deci trebuia sa o gasim.
-Ma gandesc unde ar putea fi Alisia, Sasuke, cand ai vazut-o ultima data?
Intrebarea lui Sai, era cam dificila, nu o m-ai vazusem pe Alisia, de cand am incercat sa o omor, in urma cu 150 de ani in urma.
~Flashback~
Transilvania, Romania, o tara frumoasa, cu toate formele de relief. Acum ma aflu la asa zisu, castel al lui Dracula. Da, cica asta a fost cel m-ai mare vampir. Da cand eu nu eram sau ce? Oameni astia nu aflasera de Sasuke Uchiha sau ce? Merg pe unul din drumurile castelului, admirand nocturna. Deodata simt cum sunt impins din spate de doua maini, fragile dar, puternice. Ma intorc si nu vad nimic. Scot un pufnet de dispret, apoi ma intorc sa-mi continui drumul. Desii pasii mei erau singuri care se auzeau pe pietrele castelului, aveam presimtirea ca nu sunt singur. Ma opresc din mers, sa admir laguna neagra. Centrul puteri Transilvaniei. Acea apa era mistica in toata lumea. Din ea se raspandea fiinta vampirilor, si felul lor de a fi. Langa centrul puteri apare o umbra. O silueta gratioasa, de balerina, insa aceasta se evapora repede. Imi folosesc viteza ca sa alerg spre poarta centrala. Unde o vad, pe scumpa mea surioara. Purta o manite neagra din catifea, asortate cu niste cizme negre. Ma reped la ea, de unde o apuc, puternic de gat, azvarlind-o in perete. Mantia I se da pe spate, si ii vad chipul Alisiei. Parul ei de abanos, ochii ei albastri ca de smaralde, si trupul ei gratios asemena unei lebede.
-Surioara, tu si cu Itachi sunteti singuri, in viata, daca intelegi ce vreau sa spun.
Ea, isi ridica incet ochii spre mine, puteam vedea ca e usor speriata. Desi nu le sta in firea vampirilor, ea incepe sa tremure. Zambesc nervos, si o apuc de gat bagand-o in perete. Mainile ei fragile ca de obicei, incercara sa le inlature pe ale mele. Scot un chicot de ras, dupa care ii dau un picor in burta, si ii dau drumul la gat, facand-o sa cada pe jos. Ma apropi de ea, si ii dau un picior in burta facandu-I corpul sa se ridice, dupa care am prins-o de maini, si am bagat-o din nou in perete. Pe fata ei aparu sange.
-Esti la fel de slaba ca o fiinta umana, unde e aceea Alisia, care mereu se batea cu mine, si care mereu ma provoca unde e?
Puteam vedea chipul plin de ura al surori mele, sa nu-mi spui ca era inca suparata fiindca i-am omorat iubitelul vampir, Bogdan. Era doar un nou-nascut, care nu stia nimic, asa ca am scutit lumea de asa o pocitura, bagandu-I foarte usor o tepusa in burta. Alisa gasi o portita de scapare dupa care imi da un picor in burta. Se elibereaza apoi fuge in intuneric.
~EndFlashback~
Asta a fost ultima data cand imi vazusem sora. Sai se uita la mine ridicandu-si o spranceana. Desteptul de fratemiu se pare ca imi citise gandurile, ce dragut. Zambesc la el sarcastic, dupa care vad ca fetele sau intors. Expresia de pe fata rozaliei si a Hinatei nu era tocmai frumoasa.
-Sunt aproape, 20 de kilometri, daca nu ma insel. Pot ajunge aici dintr-un minut in altul.
Vestea fetelor nu era tocmai cea mai placuta dintre toate. Il vad pe Naruto cum isi da capul de pereti. Asta vrea sa-mi distruga casa sau ce?
Brusc un zgomot se aude, ca o usa trantita de perete. In camera isi face aparitita Margaret, zambind, si purtand o pelerine neagra pe umeri. Ochii ei sclipeau de o fericire profunda, dar de ce? In spatele ei se aud pasi, si o silueta isi face aparitia in incapere, nu pot sa cred ochiilor era chiar…

Multi va-ti dat seama cine era, persoana aceea misterioasa, din spatele lui Margaret. In acest capitol, se vor descoperi noi mistere, si o mica lupta…poate, nu stiu…
Chapter 11
O fiinta care poate schimba soarta lupetei secolului, isi face aparitia printre ,,cei buni,,. Pe cand isi facea aparitia la reuniunea vampirilor, cu a ei gratie nesfarsita, si cu zambetul ei vesnic. Parul ei de abanos, ii atarna usor pe chip, pe cand ochii ei de smaralde ne priveau pe toti cu o anumita caldura si compasiune. Buzele Alisiei, erau rozali, cu o nuanta aprinsa de rosu, se hranise curand. Pasii ei gratiosi de balerina, se indreptara, incet dar, sigur spre mijlocul reuniuni. Itachi, Sai, Naruto si Cassidy, o priveau incontinuu pe Alisia, pe cand aceasta se uita la Sakura. Se apropie incet de ea, si o curprinse intr-o imbratisare calda. Nimeni nu putea spune nimic, nimeni nu se putea misca, toti erau uimtii de aparitia ei. Micuta Margaret, paseste incet spre ei, fara a spune un cuvant, lasandu-si prezenta ascunsa.
Pov by Sasuke
Scumpa, adorata, si iubita mea surioara, Alisia. Chiar imi era dor de ea. Ochii ei o analizeaza incet pe Sakura, pe cand un zambet I se astern incet pe chip. Ma uit prin prejur, si observ ca Margaret, a disparut din peisaj, fara a spune nimic. Alisia si Sakura se asezara incet pe canapea, si scumpa mea surioara, ma privea intens. Chiar toata lumea crede ca sunt malefic sau ce?
-Cate cristale ai frate?
Ma uit la scumpa mea surioara. Ochii ei erau intensi, si inflacarati, fetita are un plan,desi nu stiu cat o va ajuta. Ii raspund sec ca am patru cristale, pe al meu, pe a lui Itachi, pe al lui Naruto, si pe al lui Sai, care l-am gasit ieri. Vad cum fratele meu, se uita la mine rautacios. Oricum m-ai aveam nevoie de cristalele
mamei, tatei, al lui Kol, al lui Klaus, Rebekaei , si a adoratei de Jessie. Alisia pufneste dispretuitor, zicand ca de cat sa cautam acul in carul cu fan, m-ai bine incingem un antrenament. Asta imi place la ea nu s-a schimbat nici cand. Eu cu Alisia, iesim ca fulgerul din incapere, ceilalti uramandu-ne. Ne asezam in centrul pajisti de unde incep sa luptam. Scumpa mea surioara incepe cu o miscare de karate, uramand ca apoi sa incep sa ne batem gen kung-fu. Era rapida, si isi cordoneaza excelent miscarile, mainile ei agile, incep sa ma loveasca cu rapiditate, si ea incearca sa treaca de autosistemul meu de aparare, pe care m-ai are putin si il sparge. Sormea imi da un picor in burta are reuseste, sa ma dea cativa pasii in spate. Ochii mei devin rosi, pe cand caninii incep sa-mi creasca. Ea vazand asta alearga spre mine de unde incearca sa-mi dea un pumn, in coaste, eu prinzandu-I mana, si sucidu-i inchietura facand-o sa cada in genunchi, si murdarindu-I rochita alba. Glasul lui Naruto se drege.
-Voi va gasiti sa incingeti o lupta cand nou-nascuti sunt la 20 km de noi?
Blondul, vorbea pe un ton, care ma enerva, dar, vorbind teoretic, avea dreptate. Noi nascuti pot ataca dintr-un minut intrea altul, iar noi nu avem ajutorul necesar pentru ai opri.
-Asteptati aici, ma intorc intr-un minut.
Silueta gratioasa a surori mele, se face nevazuta printre copaci desi, care ne inconjurau. Itachi, isi lua incet pozitia de atac, muschii lui incordandu-se, si colti lui fiind gata sa zvacneasca. Sai si Naruto, erau si ei pregatiti de lupta, ochii acestora fiind déjà rosiatici. Le trec pe fete in ultima linie, de atac, nepunandu-le in periocol. O ceata deasa, intra in luminis, si acolo isi fac aparitia ei. Doi vampiri, experimentati, cuplu, si in spatele lor, 100 de nou nascuti. Aratau ca o mare a terori, si a ucideri. O arma bine pusa la punct, si cu, care trebuia sa ne luptam. Vampirita, era roscata, cu ochii sangeri, purtand ochelari, era imbracata, in negru abisal, care ii scotea in evidenta, trasaturile intunecate. Partenerul ei, un blond, cu ochii auri, si parul de taciune aprins, ne masura pe toti din cap pana in picoare. Dupa expresia lui, fiind gata oricand sa ne omoare.
-Famila Uchiha, originali, sincer, linia noastra de sange, este de la surioara originala, deci pe voi putem sa va trecem in nefiinta, fara a ne face griji de ceva.
Roscata zambea viclean. Deci Alisia i-a procreat si le-a fost tutore, dar, atunci, de ce lupta impotriva ei? Intrebari peste intrebari, si singura pesoana care ne poate lamuri nu este aici. Vad cum roscata cu patru ochii este gata sa se bata, luandu-si pozitia de atac, gestul ei fiind urmat de ceilalti. Pasesc incet spre noi, asteptand momentul oportun. Dar, cand sa atace, o voce salvatoare isi face aparitia, din locul opus luptei.
-Karin, a trecut mult timp.
Roscata cu patru ochi, se uita spre sora mea, care inainta incet spre mijlocul luminisului. Ochii ei rosiatici, o priveau cu ura pe Alisia, care spre surprinderea mea era foarte linistita.
-Alisia, azi iti rup capul ala de papusa pe care il porti pe umeri.
Cuvintele ei erau pline de ura si venin. Purta pica si ura pe Alisia, deoarece Bogdan o alese pe ea atunci.
Alisia se intoarce jumate spre padure, ochii ei luand nuanta rosiatica.Multe siluete gratioase, se ivesc, din adancul padurii. O mare de vampiri, tineri si batrani, se aduna din ascunzisurile paduri, spre noi, inconjurand marea de nou-nascuti. Din mijlocul lor, isi face aparitia, gratios, un baiat, cret, si cu ochii caprui, cu cat inainta m-ai mult cu atat ochii nostri se faceau mari de uimire. Mare minune, puteam sa jur ca este funinginde de acum 100 de ani, dar, nu. Scumpul dragutul si inocentul de Bogdan traieste. Karin, face ochii mari, de uimire, puteam citi in ei o spernata, o iluzie. Bogdan se foloseste de viteza si ii zboara capul unuia dintre nou nascuti dand cu el de pamant. Naruto incepuse sa zambeasca, pe cand, el impreuna cu Sai, i se alaturara blondului in distrugere. Itachi si Margaret lucrau in echipa si incepusera sad ea in vampiri, si in nou nascuti, fara nici o jena. Pe cand scumpa si dulcica de Alisia, ii rupe parul lui Karin din cap. Si cum eu nu puteam sta degeaba, ma grabesc si eu sa rup parul blondului, pe care am inteles ca il cheama Deiara. Fetele erau la adapost, pe casa. Il vad pe Naruto cum este daramat pe pamant de catre cinci nou-nascuti. La fel se intampla si cu ceilalti, si eu cu Alisia suntem singuri care m-ai puteam lupta. Scumpa mea sora ii da picoare in burta roscatei si o loveste incontinu, pe cand eu ii zburam capul blondului loviindul incontinu. Naruto, Sai si Itachi se descurcau si ei destul de binisor cu restul ,,microbilor,,. Deodata Alisia este zburata in aer, apoi cade pe pamant, pe cand noi toti ne strangem langa ea pentru a o ajuta. Sangera, si asta o puteam observa usor.
-Ati pierdut originalilor.
Vocea lui Karin, era rautacioasa, si gata sa ne sfasie. Nou nascuti se strang in jurul nostru, fiind gata sa ne devoreze. Dar, cand sa dea asa zisa ,,lovitura finala,, …..