Eu o sa te bat intr-buna zi! Cum poti fi asa de rea? Nu m-ai anuntat.... Pune repede next-ul ca is curioasa.

Hei dragilor,scuze ca pun asa tarziu next-ul dar am avut o perioada foarte grea si nu am avut timp sa scriu
Dar le multumesc tuturor care au lacat comentarii! VA IUBESC!
Acesta este capitolul 10,sper sa va placa,si sper sa mai lasati comentarii in continuare.

-Hai acasa Sakura!
Eu dau aprobator din cap,si il ajut sa mearga,fiind foarte slabit,acesta era putin rosu in obraji,dar nu sunt sigura daca s-a rusinat din cauza mea sau e de la loviturile ce le-a primit de la Sasuke.Mergem pe jos un timp,dar apare Kakasi Sensei ,care fericit sa ne vada teferi ne zambeste vesel si il ia pe Noaruto in spate,apoi ne conduce la spitalul satului,unde o roaga pe Doamna Tunade sa il vindece pe Naruto.Eu stateam pe un scaun si priveam pierduta in pamant,nu stiam ce sa spun, ce sa fac..
-Doamna,pot sa va mai rog ceva?intreaba Kakasi Sensei pe un ton foarte serios.
-Da,ce este?ii raspunde aceasta.
-Asi vrea sa o examinati si pe Sakura,sa ne asiguram ca este bine,adica …sa nu fie ranita…sau..
-Kakasi!Stai linistit,am sa o examinez si pe ea imediat ce il vindec pe Naruto!ii spuse doamna Tunade lui Kakasi sensei.
-Multumesc!
Dupa ce a plecat sensei Kakasi,doamna Tunade ma roaga sa ma duc in camera alaturata,caci v-a veni imediat sa se uite la mine,sa se asigure ca sunt bine,eu fac cum spune ea,fara sa ma mai obosesc sa o conving ca sunt sanatoasa,fiindca stiu ca nu asi scapa oricum pe ea si de controlul ce trebuia sa mi-l faca. Imi mai intorc odata capul spre Naruto si ii spun sa aive grija de el si sa o asculte pe Doamna Tunade,el da din cap foarte serios.M-am dus in rezerva alaturata,era o camera micuta,simpla cu un pat,un scaun si o noptiera micuta,m-am asezat pe pat si o noua intrebare imi rasuna in minte “oare Sasuke cum se simte?”,fara sa realizez ma gandeam la el si cum l-asi putea ajuta ,daca asi fi fosta acum langa el,l-asi fi putut vindeca ,l-asi fi putut ajuta sa se recupereze mai repede,nu ar fi fost singur,nu s-ar fi simtit iar singur… Dar gandurile imi sunt intreruptede doamna Tunade care intra in camera si ma intraba cu o voce lina si calma:
-Cum te mai simti?
-Bine!ii raspund eu.
-Te-asi ruga sa ma lasi sa te consult si pe tine!imi spune aceasta in timp ce eu dau aprobator din cap si ma intind pe pat.
Dupa ce se apropie de nine si isi concentreaza chakra in palma,apoi o plimba deasuprea corpului meu,dar deodata o vad putin cam incruntata si speriata,adica banuiam eu de ce si-a schimbat deodata starea da nu am vrut sa ii intalnesc privirea asa ca am intors capul spre geam,dar nu a durat mult ca aceasat mi-a spus;
-Sakura…esti….esti….
-Da…stiu…!ii raspund eu cu o voce suptire.
-Dar cum?...Cand?ma intreaba aceasta derutata
-Acum aproape 3 saptamani! A venit in camera mea intr-o seara…si…
-Inteleg!Stai aici,ma intorc repede!imi spuse aceasta cu o voce dulce si o privire calda,apoi iesi repede pe usa.
Ramasa singura in camera,cu ochi aruncati pe fereastra,ghemuita si visand cu ochi deschisi,dar nu dupa mult timp ma i-a somnul.
Sar din pat la propriu cand pe usa intra Doamna Tunade cu ajutorul sau Sizune.cand au vavut cum am sart din pat,au inteles ca m-am speriat de zgomotul pe care il facuse usa si incepura sa isi ceara scuze.
Eu le spun ca este in regula,dar aveam o curiozitate de ce oare a adus-o si pe Sizune cu ea,ce vroia sa faca?Domna Tunade imi spune ca discutat cu Sizune pe tema “problemei” mele.
-Adica i-ati spus ca sunt insarcinata?o intreb eu pe un ton cam rautacios.
-Da!Te poate ajuta!tu trebuie sa te decizi daca vrei sa pastrezi copilul sau nu!Sizune stie multe lucruri despre nasteri,asta te va ajuta sa te hotarasti,ascult-o cu atentie!imi spuse aceasta iesind pe usa.
Eram putin sperata,nu stiam ce sa fac,dar am auzi-o pe Sizune punand o intrebare : “Vrei sau nu sa pastrezi copilul?”,cand am auzit aceasta intrebare imi venea sa urlu,era prea direct,adica sa vina cineva la mine si sa ma intrebe daca vreau sa pastrez copilul meu…e prea mult asa dintr-o data….nu ii pot da un raspuns acum…nu in acest moment….ne este ca asi vrea sa imi pierd copilul dar deja sunt prea incurcata,vorbesc deja de un copil,poate eram si putin fericita totusi era un mic sufletel in mine, si v-a trebui sa il cresc.
- Daca vei vrea sa renunti la eu eu iti voi da o pastila care ii va opri respiratia pruncului si astfel sarcina s-ar opri!adauga Sizune.
-Adica sa il omor..nu?ii spun eu speriata si timida.
-Sakura….nu gandi asa,alege doar ce este mai bine pentru tine !V-oi veni maine din nou si v-a trebui sa imi d-ai un raspuns!Hotaraste cu inima si mintea,si ai grija de tine!Pe maine!
Sizune pleca,lasandu-ma singura.Ma ghemuiesc in pat si incep sa ma gandesc la copilul pe care il aveam in pantece,copilul meu si a lui Sasuke.Dar nu al cui era copilul ma interesa in acest moment,ci doar daca eu,o fata de 17 ani,fara mama,fara tata sau bunici ori rude ,pot creste singura un copil. Lacrimi incep sa curga siroaie din ochi mei .Nu pot omor un suflet nevinovat,care nu a facut nimic rau,el vrea o viata impreuna cu mamica sa si….,nu....,doar cu mamica lui ,iar eu nu am de gand sa-mi omor copilul.Si nici nu voi face asta.Nimeni nu imi poate schimba decizia!in fond,eu si acest micut care asteapta sa se nasca,v-om sta mult timp impreuna.
Dar oare ce vor spune ceilalti de faptul ca am ramas insarcinata?Oare cum ma v-or trata? Cum v-or sta lucrurile de-acum incolo?Probabil ma v-or crede v-o usuratica,sau ceva asemanator dar nu conteaza…daca v-a fi nevoie ma v-oi muta din sat !Da!asa v-oi face!
Ma ridic din pat,si in acest moment am in cap o singura destinatie,biroul Doamnei Tunade.Pe drum nu puteam vedea decat zambete pe chipurile oamenilor,toti ma salutau si dadeau un simplu “Buna1” sau un “Buna ziua!”.O singura intrebare imi rasuna in cap:”Oare cand acesti oameni v-or afle ca sunt insarcinata cum ma vor trata?”
Dar ajung repede la biroul Doamnei Tunade si o gasesc pe aceasta lucrand cu Sizune la niste acte.
-Aa…Sakura…intra!S-a intamplat ceva?ma intreaba aceasta.
-Nu !Nu s-a intamplat nimic grav,am venit sa va spun ca m-am decis sa pastrez copilul!ii spun eu cu un zambet pe buze.
-Sakura,te-ai gandit bine,esti sigura pe raspunsul tau?ma intreaba aceasta putin nervoasa.
-Da,am meditat asupra situatiei,stiu ca oameni ma vor trata diferit,ca ma vor tarata ca pe o usuratica,dar nu ma intereseaza, nu am sa imi omor copilul de gura tarzului.Si in plus am decis ca ar fi mai bine sa ma mult in alt sat!ii spus eu cu o siguranta uimitoare ,care nici eu nu stiu de unde venea.
-Lasa satul in grija mea,unul nu v-a indrazni sa tefaca macar durdulie!Dar tu fi sigura pe decizia ta,e o responsabilitate uriasa sa ai grija de un copil,ai grija si de orice lucru vei avea nevoie ,la mine sa vi caci te v-oi ajuta cum pot eu mai bine!
-Doamna...!ii spun eu uimita de vorbele sale.
-Sakura!Eu am deplina incredere in tine,acum vino iti fac cinste cu pranzul si cu un pahar de sake! ii spuse aceasta
-Eu nu beau!
-Dar cine a zis ca bei tu?!imi spune aceasta razand.
-Doamna Tunade….si actele…?o intreaba Sizune pe aceasta.
-Mai tarziu…mai tarziu….hai vi?!ii spuse Doamna Tunade foarte calma.
………….


~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Acesta a fost capitolul 10 dragilor! Spor la citit in continuare!

Asta a fost clar comportamentul lui Tsunade, cel de la sfarsit.
Sakura a ce????????
Cum??? Nu pot sa cred. Sasuke stie?
Puiuto pune repede next-ulca fac infarct pe scaun.
Adica si-a permissa se ia de Sakura a mea?Nu pot sa cred asa ceva.Nesimtitul....
O sa aiba de-a face cu mine.Ii garantez.
Pana atunci te pup si astept next.
P.S. Te rog nu mai scrie asa cpaitolele. Stiu ca asa ai inceput pagina, dare deranjant sa citesc asa. Apasape butonul acela left sau scrie tu.

Sakura insarcinata?Chiar ma asteptam la asta dar nu asa de devreme.Sper ca Sasuke sa afle ca Sakura este insarcinata si sa vina in sat sa stea cu ea si fiul lui.Sa ma anunti cand pui nextul pentru ca mi-a placut foarte mult.

WTF? INSARCINATA? Wow, asta da verste. Chiar ma asteptam la orice, dar la asta nu. Sasuke stie? O sa vina in sat? O s--o lase singura, chiar daca stie sau nu de el? O sa-i zica? Offf... O sa imi bubuie capul de la atatea intrebai. O sa le las in grija ta. Sa aduci repede next-ul si anunta-ma, altfel mor daca nu aflu restu.

Te implor adu next-ul nu mai suport!!!!I love your fic!!!Te implor adu nextul si daca vrei anunta-ma si pe mine te implor,Esti un fic superb!!!!Nu uita de next!

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Acesta este capitolul 11! Stiu ca nu am mai scris de mult si imi pare foarte rau!! Sper sa va placa!! Spor la citit in continuare si va multumesc pentru comentarii!!

Hei , super capitol.Se pare ca sunt prima. Dupa cum am mai zis iti iubesc ficul so... next deabea astept":D Mz ca m-ai anuntat si sper sa ma anunti si data viitoare!Si daca il vei termina sper ca neaparat vei face un sezon 2 sau macar un nou fic shippuden deoarece te pricepi!Succes in continuare si felicitari pt acest capitol minunat!

Super capitol draga mea.
Oare cand v-a afla Sasuke ca si-a pierdut si copilul si fata pe care sigur o iubeste?.
Lasam l-a mila ta totul si sa ma anunti cand pui next.

hey am trecut si eu pe aici...vreau sa te ajut...in primul rand actiunea un pic grabita si greseli de tastatura...asa eram si eu la inceput si inca cred ca mai sunt.ai grija la numele personajelor te rog.nu suna bine:
sikamaru=shikamaru
suighetu=suigetsu
judo=juugo.
uzumachi=uzumaki
tunade=tsunade
sizune=shizune
Nu te supara pentru nume dar daca le-ai pune pe cele adevarate si pe cele corecte lumea ar intelege mai bine ficul.eu am incercat sa te ajut numai.sper ca nu te-ai suparat.treci si pe la ficul meu daca vrei si-mi spui ce crezi.ficul meu:sasusaku, autor anonim.

CAPITOLUL 12

Astazi este o noua zi,una mai speciala,este ziua lui Naruto,in sfarsit implineste si el 18 ani,inaintea mea...,urat din parte lui!Ma ridic lenesa din patul meu,ma imbrac si ma apuc de "treaba",ce treaba,pai am hotarat impreuna cu ceilalti sa organizam o petrecere surpriza pentru Naruto,la aceastra surpriza este partasa si Doamna Tsunade,chiar incantata de idee.
Dupa ce toate pregatirile erau gata,cu un mare ajutor din partea fetelor,casa Hinatei era pregatita pentru petrecere asa ca ma duc si il i-au pe Naruto de la spital,acesta foarte bucuros sa ma vada,sare ca ars din pat si cand aude ca poate pleca acasa,mai sa lesine de fericire.Eu il i-au de maneca bluzei si ii spun ca am nevoie de ajutorul lui si trebuie sa mergem urgent la Hinata acasa,acesta fericit sa ma ajute nu mai sta pe ganduri si porneste spre casa Hinatei.Pe drum Naruto ma iontreaba curios cu ce o poate ajuta pe Hinata,iar eu ii spun ca s-a ares un bec in casa si eu fiind insarcinata nu o pot ajuta sa il schimbe,dar cum el este un asa barbat musculos si puternic si este mai eficient si mai rapid ca doua fete micute si slabute,dupa ce il lingusesc putin si se umfla in pene,nu mai are dubi si porneste in pas mai grabit spre casa Hinatei dand in cap din cand in cand,barbati.....atat de increzuti.....bietul de el,il pot minti cu atata usurinta!
Ajunsi intr-un final la casa Hinatei,acesta inta foarte vijelios pe usa si striga "Eroul este aici!!",dar are ca drept raspuns un strigat puternis si vijelios: "LA MULI ANI!!!".Acesta ramane surprins si un zambet larg ii apare pe fata,noi il imbratisam si ii uram numoi bine,ii dam cadouri,el multumindu-ne cu lacrimi in ochi.Stam in jur de 2 ore,dupa care plecam cate unul ca sa nu bata la ochi si ii lasam la petrecere numai pe Naruto si Hinata,asta fiind cadoul meu pentru ei,o cina romantica pentru doi.
A doua zi de dimineata,Hinata vine la mine,foarte fericita si vesela,eu foarte curiosa o intreb ce s-a intamplat aseara,ea rosie toata incepe sa sara in sus de fericire si imi spune aproape tipand "M-a sarutat!M-a sarutat!",cand aud ce imi spune incep si eu sa sar alaturi de ea si fericirea ne este intrerupta de soneria usi mele,eu ma duc gragita sa vad cine poate fi si cand deschid usa....ce surpriza era chiar Naruto,care statea drept in fata usi si intr-un final isi face curaj si zice:
-Sakura...Ai vazut-o cumva pe Hinata ca nu o gasesc pe nicaieri......si ma gandeam ca poate este la tine...adica ma gandeam ca.....sti poate ca a mai venit pe la tine...adica ea vine mereu pe la tine.......si......adica saunteti prietene...si..adica.....
-Naruto..calmeazate....este aic!Hinata....te cauta cineva!!spun eu uitandu-ma la fata lui Naruto care se facea din ce in ce mai rosie.
Cand privirile acestora se intalnesc,amandoi se inrosesc instantaneu,eu ma uit la ei si incep sa chicotes.
-Hai ducetiva!Mai petreceti si voi timp impreuna!Mereu stau despartiti,hai mergeti si distrativa si voi!!Mergeti!!ma rastesc eu la cei doi care raman surprinsi de vorbele mele.
-Sakura!Nu te pot lasa singura!spuse Hinata panicata de zici ca azi trebuia sa nasc si daca nu era ea acolo asi fi murit.
-Hinata..Sunt fetita mare!Ma descurc si singura!ii spun eu zambind.
-Sakura...spuse Naruto uitandu-se la mine.
-Hai!Hai!Ma mai rog mult de voi?!le spun eu serioasa.
-Bine!Dar ma voi intoarce repede!Promit!imi spuse hinata cu niste ochi planzi,apoi Naruto o lua de mana si plecara.

Eram putin derutata...nu din cauza lor,ci din cauza sentimentelor mele,toti formau acum cupluri si iesau imbreuna,Hinata cu Naruto sau Ino cu Sai ori Neji si Tenten,si sunt doar cateva exemple,ma bucuram pentru ei si veneau mereu pela mine sa vada ce fac si cum ma mai simt.
Dar simteam ca in mine se duce o lupta,nu intelegeam de ce,dar in unele momente de singuratate parca nu imi puteam stapani lacrimile,plangeam pur si simplu,chiar daca vin mereu pe la mine Naruto,Hinata,sau ceilalti,seara,parca tot singura eram.
Dar trecand peste acest lucru,dupa ce pleaca Hinata cu Naruto,ies afara si fac o plimbare prin parc,iar dupa cateva minute,ma intor acasa si ma culc.


Las timpul sa treaca pe langa mine si dupa 7 luni pline cu intamplari ba speciale si emotionante,ba fara sens,ajung in aclasi parc in care imi fac plimbarea in fiecare zi,daca nu ma plimb,stau acasa si citesc,sau ma uit la televizor,la un film care pere mai interesant si imi capteaza atentia,in aceste 7 luni burtica mea se facuse cam mare si putin cam grea,dar asta este,nu ma plang,puteam in schimb sa simt cum sufletelul acesla mic,se misca in mine.In parc m-am intalnit cu Naruto si Hinata,care se plimbau tinandu-se de mana.
-Ce faci Sakura?ma intreaba Naruto.
-Bine,am iesit la o plimbare!ii raspund eu.
Dar nu apuc sa tin o conversatie prea lunga cu acesta pentru ca vine repede Kakashi si ii spune lui Naruto ca trebuie sa mearga intr-o misiune foarte importanta,Naruto o saruta repezit pe Hinata si pleaca cu Kakashi foarte grabit si serios.Noi ne asezam pe o bnca si incepem sa vorbim.
-Sakura....pot simti cum misca!spuse aceasta tinandu-si mana pe burtica mea.
-Da,se pare ca este din ce in ce mai agitat!Hinata....
-Da!imi raspunde aceasta zambind.
-Cred ca e timpul....spun eu
-timpul?!Timpul pentru ce?!Aaaaaaa....trebuie sa nasti??O doamne!!Doamna Tsunade...nu...nu....nu o pot chema aici....nu poti naste aici.....pe cine...pe cine chem....sa te duc la spital?!spune Hinata agitata,alergand de colo colo fara oprire.
-Hinata!Stai calma....hai sa mergem la spital si o chemama acolo si pe Doamna Tunade.
Aceasta ma i-a de mana si ma ajuta sa mer,spunandu-mi din 5 in 5 minute: "Rezista!!".Ajunse la spital si Hinata cheama un doctor,iar norocul nostru a fost ca era acolo si Doamna Tsunade,care ma pune pe o targa si ma duce in sala de operatie,asistata de 2 medici.in nainte de operati ma imbraca intr-o rochie de pijma din spital si ii spune Hintei sa nu isi faca griji ca totul v-a fi bine.
dupa 2 ore ma trezesc intr-o camera de spital,pe un pat,cu o perfuzie la mana si cu Hinata langa mine.Aceasta vazandu-ma treaza ma imbratisaza ,spunandu-mi: "Felicitari,ai un baietel!".Eu tresar si incerc sa ma ridic,dar perfuzia din mana nu ma lasa.
-Unde crezi ca pleci?!ma intreaba Doamna Tunade care intra in salon.
-La bebe...vreau sa il vad....sa il tin in brate!......Va rog!...ii spun eu cu niste ochi de catelus.
Aceasta intr-un final accepta si imi scoate perfuzia si ma conduce la bebelusul meu.Statea intr-un patut,era asa mic,semana cu Sasuke,foarte bine,ceea ce m-a facut sa ma intristez putin,dar imi venea sa plang de fericire.
-Cum o sa il chieme?! ma intreba Doamna Tsunade.
-Cred ca Daysuke!ii spun eu luandu-l in brate.
-Pai atunci......sa fiti amandoi sanatosi,si Daysuke sa se faca un baietel mare si frumos.spuse Tsunade jucanduse cu manuta copilului.
De asemenea Doamna Tsunade a spus ca putem pleca acasa peste 3 zile,pana atunci trebuie sa stam cuminti.Il pun pe Daysuke in patutul acela micut,iar o asistenta imi spune ca va muta patutul in salonul meu,ca eu sa pot fi aproape de copil.
Si asa a fost,am mutat patutul in salonul meu,iar eu aveam grija de Daysuke,ca de ochii din cap,il hramean si de fiecare data cand plangea il luam in brate si il leganam si se linistea.
Dar zilele trecusera repede si a veni timpul sa plec acasa,iar Hinata a venit sa ma ajute,luandu-mi cele cateva hainute pe care le-am avut pe perioada internari,si m-a condus acasa.
Vazandu-ma acasa,il pun pe Daysuke pe patul meu,lasand usa camerei deschisa,in caz ca plange,apoi ne asezam la masa,vorbind:
-Sakura....cum a fost nasterea....adica ce ai simtit...te-a durut?!ma intreaba Hinata rusinata.
-Pai....cum sa spun....nu este asa greu....dar cand vezi copilasul acela micut,si auzi cum plange,uiti de toate....dar de ce intrebi?!ii raspund eu curioasa.
-Pai...pai...si eu sunt insarcinata!imi raspunde aceasta rusinata.
-Cceee...cand...adica...cat....adica in cat?!
-Cam in 3 saptamani!ii raspunde aceasta pe un ton timid.
-Da?!Ce frumos!!Naruto se va bucura!!ii spun eu luand-o in brate.
Eram asea fericita cand am auzit ca este si ea insarcinata,ca nu imi puteam ciontrola zambetul de pe buze si imi venea sa strig de fericire.Dar Naruto si Kakashi intra pe usa casei incep sa sa strige:
-Unde e?!Unde?!
-Siittttt!!!le spun eu .
-Scuze...Deci unde este bebelusul?!intreaba Naruto cu o voce joasa.
-Urmati-ma,Daysuke este in camera mea!!!
Ajunsi in camera,Kakashi si Naruto incep sa se uite si sa il studieze pe Daysuke,cu multa atentie.
-Daca nu te superi ca spun asta....seamana cu Sasuke!spuse Kakashi uitandu-se la mine.
Eu dau aprobator din cap si le zambesc.Noaptea sosise deja si acestia plecara fiecare spre casele lor,urandu-mi "Noapte buna".Dar cand m-am asezat si eu in pat,Daysuke a inceput sa planga....Offff....cred ca ii era foame,asa ca i-am dat sa manance si a adormit foarte repede,lasandu-ma si pe mine sa atipesc.
Zilele trecura foarte repede,Daysuke crestea putin in fiecare zi,incepea sa gangure,sa dea din picioruse si din manute,iar eu cand il vedeam,imi venea sa plang de fericire.


~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Acesta este capitolul 12,nu am mai avut timp sa il corectez,asa ca imi cer scuze daca gasiti si greseli de tastatura sau de ortografie,imi pare foarte rau pentru asta! ,va multumesc pentru comentariile voastre si pentru sfaturile ce mi le-ati dat ,sper ca le-am respectat.Sper sa va placa acest capitol,care este mai lung,dar m-am gandit ca nu am mai scris de mult si sa scriu mai mult,asa ca iata-l.
Sper sa va placa!!!
Spor la citit in continuare!

Hey,
Ce frumos capitol!!!
Oare ce v-a zice Sasuke cand il v-a vedea pe micut?
Cred ca ii vad deja fata plina de uimire.
Mersi de anunt si sa aduci capitolul cat mai repede.

Sa ma anunti la next.

Un bebe, as fi preferat o fetita...
Dar e bine si asa...
Sasuke sper sa nu vina dupa el...sa o lase pe Sakura in pace!
Pa!Scrie!

Am adus capitolul 13 si asi vrea sa il dedic lui "Anky.Ancuta." pentru ca lasa mereu comentari frumoase si eu ii multumesc din inuma!

Capitolul 12

Dupa 7 ani....
-Daysuke!! Grabestete ai sa intarzii la academia ninja!
-Da mama! Vin acum!!
-Ti-am facut pachetul si ti-am pus si cateva prajituri pentru tine si prietenii tai!
-Da! Multumesc! Te iubesc! Pa!
-Pa!

Asa incepe acum o dimineata normala pentru mine,ma trezesc de dimineata si ii pregatesc pachetul lui Daysuke,apoi imi vad de treburile mele prin casa pana se intoarce acesta de la scoala,apoi il ajut si eu cum pot cu temele pe care le are si cu tehnicile pe care trebuie sa le invete si nu reuseste sa le faca singur,iar dupa cina mergem in parc unde ne intalnim de obicei cu Hinata si cu fica acesteia Kia,ce este in clasa cu Daysuke,si cu fratiorul Kiei,adica Kisuke de 5 anisori.Am uitat sa va spun ca Hinata s-a casatorit cu Naruto si au impreuna 2 copilasi,adica pe Kia si Kisuke,dar lasand asta la o parte,ma asez cu Hinata pe o banca si lasam copii sa se joace.
Dupa 20 de minute Hinata pleca acasa impreuna cu copilasii ei,scuzandu-se ca pleaca asa repede,eu ii zambesc si ii fac cu mana.Dupa plecarea lor Daysuke vine langa mine intinzanu-se pe banca si punandu-si capul pe picioarele mele ma intreaba:
-Mami...Imi mai povestesti despre tati?! Te rog!!!
-Pai mereu iti spun aceleasi lucruri,nu te-ai plictisit de ele?ii intreb eu.
-Nu!Vreau sa stiu!!imi spuse el.
Dar fara sa ne dam seama cineva ne urmarea,ascuns bine,intre frunzele copacului ce se afla deasupra noastra si ne facea umbra,se afla Sasuke.
-Bine!Bine!Ce vrei sa sti? il intreb eu pe Daysuke.
-Totu!Incepe cu inceputul!imi raspunde el.
-Pai sti deja ca il chiama Sasuke Uchiha si semeni foarte mult cu el,si....
-Spune-mi...cum era tati cand era mic?ma intreaba el serios.
-Pai...era foarte puternic....si...inteligent,si era si bun prieten cu unchiul Naruto!ii raspund eu.
-Mami...tati de ce ne-a parasit?! ma intreaba el putin trist.
-Daysuke...ti-am mai spus ca nu ne-a parasit,a trebuit sa plece intr-o misiune foarte importanta si nu se poate intoarce pana nu o indeplineste...
-Misiune a fost data de Hokage,adica de unchiul Naruto?!ma intreaba el trist.
-Nu mami....misiunea a fost data de inima lui,el a ales...
-Hmmm...mai spune-mi cum era cand era mic?!ma roaga Daysuke cu o privire de catelus.
-Pai...indeplina toate misiunile la care eram trimisi,si nu pierdea nici o lupta si toate fetele alergau dupa el!ii spun eu razand.
-Si tu?!Si tu alergai dupa el mami?!
-Cee....Bine inteles ca nu!!Eu doar il simpatizam putin si eram colegi de echipa....Nimic mai mult!! ii spun eu putin jenata de situatie.
-Esti sigura ca doar atat?!ma intreaba el serios.
-Ma contrazici pe mine?!
-Nu...glumeam!Dar tati te-a iubit?!ma intreaba el razand.
-Nu stiu....V-a trebui sa il intrebi pe tati cand se va intoarce,el stie mai bine!ii spun eu zambind.
-Si el cand se intoarce?ma intreaba Daysuke dezamagit.
-Nu stiu,dar il vom astepta!si acum hai acasa sa se intuneca!

Sasuke pov:
Nu inteleg,de ce ii vorbeste copilului numai lucruri bune despre mine?De cand s-a nascut nu i-a spun nimic despre razbunarea mea,sau despre suferinta ce i-am provocat-o.Si nu inteleg....De ce nu i-a ascuns faptul ca eu sunt tatal lui.Ma intrb daca are ochi Sharinganului...Ei bine v-a trebui sa aflu...

Sakura pov:
Dupa ce mancam,il trimit pe Daysuke la baie,care dupa 10 minute este si spalat si imbracat in pijamale,si bagat in pat.Las usa camerei sale crapata,in caz ca are nevoie de ceva,ma duc si eu la baie si ma bag in pad,adormind imediat.
Soarele aduce cu el o noua zi,ma trezesc cam tarziu,dar spre fericirea mea era sambata.Aud deodata un zgomot puternic,sar ca arsa din pat si ies in Hol,unde vad ca Daysuke nu mai e in camera lui,alerg in bucatarie...
-Scuze...s-a spart!imi spune el pe o voce trista in timp ce se uita la farfuria sparta in mii de bucatele.
-E in regula,curat eu!Dar promite-mi ca vei avea mai multa grija,te-ai fi putut rani!ii spun eu lundu-l in brate si ducandu-l la el in camera,pentru a se imbraca.
Dupa ce maimbrac si eu,strang cioburile de pe jos si fac micul dejun.Dupa ce mancam il trimit pe Daysuke sa isi faca curat in camera,asta daca mai vrea sa iasa afara, pentru ca este o totala dezordine in camera lui,gasesti pe jos numai reviste,arme ninja aruncate in toate directiile,ca un camp de bataie,deja devine periculos.Dar spre uimirea mea,el ma ascult si isi face curat in timp ce eu spal vasele,dupa ce terminam treaba,vine mandru la mine si imi spune un "Gata!" foarte hotarat,asa ca ne indreptam spre usa ca sa merge in parc,dar exact cand sa deschid usa,acesta ma opreste si imi spune:
-Mami...copiii rad de mine cand imi spui in public "Te iubesc!".Poti sa nu mai spui asta de fata cu ceilalti?!
-Hmm....Iti este rusine cu mine?!il intreb eu cu un zambet pe fata.
-Nu..nu este asta...doar ca.... imi spune acesta rusinat lasand privirea in jos.
-Bine!am o idee!Va fi secretul nostru,de fiecare data cand vei iesi afara si amici tai te vor vedea,am sa iti spun la ureche secretul nostru!ii spun eu pe un ton cald.
-Si care e secretul nostru?!ma intreaba acesta confuz.
Ma apropii de urchea lui si ii soptesc incet "Te iubesc!"...
-E bine asa?il intreb zambind.
-Da!Esti cea mai buna mama din lume!imi raspunse acesta luandu-ma in brate.
..........


~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Acesta a fost capitolul 13 dragilor!Sper sa va placa!Stiu ca am cam mult dialog,si imi pare rau pentru asta!Astept comentariile vostre!
Va !
Spor la citit in continuare!

Poze:
Daysuke:

Kia:

Kisuke:

Hey.
Multumesc foarte mult pentru dedicatie.Sunt incantata sa iti citesc ficul.
Despre capitol,a fost foarte frumos.
Ahaa,Sasuke sta ascuns si se plimba dupa fiul lui si Sakura?.
Sasuke,daca nu iti muti fundul langa familia ta,nu vei mai avea cap.
Inca odata iti multumesc pentru dedicatie si sa ma anunti la next.

P.S:Iti urez spor la scris si sa il muti pe Sasuke in Konoha.

Foarte tare ficul tau imi place mult ideea si daca poti anunta ma cand pui nextul....

Buna!Insfarsit ai adus next-ul!Deabea astept urmatorul capitol.te rog sa ma anunti cand pui urmatprul capitol.* Acesta a fost foarte frumos *.Pana atunci ...

bună scumpa !!
am trecut şi eu pe la ficul tău şi e absolut superb
vreau să adeci next.ul curând
şi daca nu te superi să mă anunţi şi pe mine
te-am şi baftă la scris în continuare !!

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Deci....acesta este capitolul 13,astept comentariile si parerile voastre!
Spor la citit in continure!

Hey,
Uite ca am ajuns si eu pe aici.
Wow,capitolul asta m-a impresionat foarte mult.
Ma bucur ca Sasuke si-a aparat copilul.Macar are sentimente pentru cineva.
Abia astept sa vad ce se v-a intampla.


P.S:Sa ma anunti la next.

Buna!Insfarsit ai pus next-ul xD!Nu sunt prima dar neah ... merge si a doua no?Ce capitolas frumos:d * la fel ca intregul fic , repet ! *.Oricum sper ca Daisuke sa aleaga ce e mai bine pentru el * adica sa ii aleaga pe amandoi iar Sasuke sa ramana , ca daca nu il pap ! dar ceva imi spune ca nu va fi asa deci.. *!.Mi-a placut mult acest capitol , te rog sa pui cat mai repede next-ul deorece nu prea imi pladce suspansul.ce spun eu aici ? Il detest defapt=)!Next next next!*sa ma anunti te rog ! *

Îmi vine să-l omor pe Kabuto !!
Şi NU-mi vine să cred că Sasuke însfârşit a apărut şi el şi îl loc să rîmână el vrea să.l i.a pe Daysuke de lângă mama lui !!!
Vreau next-ul xât de repede posibil
!!

Din capitolul anterior:
-Mami!Cine e nenea asta?!ma intreba Daysuke uitandu-se la Sasuke.
-Vorbim dupa ce mananci!Bine?!ii spun eu sarutandu-l pe frunte.
........

Acesta nu mai spune nimic,eu il rog pe Sasuke sa sa aseze la masa,ma asez si eu si mancam impreuna.
-Mami...acum ca am mancat imi pui cine e omul asta?ma intreaba Daysuke serios si incruntat tintindu-l pe sasuke cu privirea.
-Da!El este Sasuke si este tatal tau! ii raspund eu
-Ceeee....Serios?!el e tati?Sati...el este cel care m-a salvat ieri,acum imi aduc aminte!Super!Tatal meu e foarte puternic!spune Daysuke ridicandu-se in pisioare pe scaun,avand un zambet pe fata ce ii ajungea pana la urechi.
-Da..da...acum stai jos ca ai sa cazi!ii spun eu serioasa.
-Deci....tati!Te-ai intors acasa?il intreaba Daysuke.

Cand a auzit aceste cuvinte Sasuke a ramas mult,dar si eu eram bulversata...stiam ca va spune nu dar asi fi vrut macar sa cred ca exista o posibilitate sa spuna da.Dar evident ca ma inselam.

-Ma tem ca lucrurile nu stau asa dragule!ii spun eu zambind fals.
-Hmmm....adica o sa plece iar?
-Daysuke...tatal tau vrea sa mergi cu el sa te antreneze!Asta daca vrei sa te duci?ii spun eu trista si cu inima franta pentru a doua oara,dar cu zambetul pe fata.
-Super!Normal ca am sa merg cu el!Mami nu mergem sa ne facem bagajele?De ce mai stam?!spune Daysuke emotonat.
-Mama ta nu va putea veni cu noi!O sa mergi doar tu cu mine,pentru o perioada de timp,undeva departe de locul asta!ii spune Sasuke calm.
-Deci mami nu va putea veni cu noi?! Dar cum o pot lasa iar singura?Cine va avea grija de ea,cine va manca cu ea?!Va fi singura!De ce nu poate veni cu noi? intreaba Daysuke.
-Daysuke...nu-ti face griji pentru mine!ma descurc si singura!Poti merge cu Sasuke daca vrei!ii spun eu zambind,dar in realitate aveam inima facuta bucati,dar l-a ales pe Sasuke si nu vroiam sa il fac sa sufere,stiam ca v-a veni odata si odata si ziua asta,dar speram totusi ca nu se va intampla,dar asa a fost sa fie...

Sasuke l-a trimis pe Daysuke sa isi faca ghiozdanul,pentru ca e tarziu si trebuie sa plece,eu m-am dus sa il ajut,i-am pregatit mancare pentru drum si o sticla cu apa.In mai putin de 2 ore totul era gata,i-am condus pana la iesirea din sat unde l-am imbratisat si sarutat pe Daysuke,urandu-i drum bun!
-Mami,dar pe tati nu il imbratisezi?! ma intreaba Daysuke.
Eu dau din cap si zambesc,apoi ma duc la Sasuke,il i-au in brate si i spun la ureche "Ai grija de el!",acesta ridica mainile pentru ami rasounde la imbratisare,dar era prea tarziu,caci eu m-am departat de el,si i-am spus lui Daysuke sa nu uite de "secretul" nostru.Acesta imi zambeste si imi spune ca se va intoarce repede apoi pleaca la drum impreuna cu Sasuke.

Acum ca au plecat ce rost mai avea sa ma stapanesc,asa ca lacrimi amare au inceput sa curga pe obrazul meu.Ma intorc acasa trista si pe drum ma intalnesc cu Hinata,care evident ma intreaba de Daysuke,eu ii pozestesc tot ce s-a intamplat, iar aceasta ma i-a in brate pentru a ma consola.
-Stiai ca asa se va intampla!nu?!spuse Hinata.
Eu incerc sa zambesc si ii spun:
-Ma asteptam sa se intample asa,dar tot nu am vrut sa cred ca v-a veni si ziua asta!
Hinata ma i-a in brate si ma stange tare,incercand sa ma consoleze,stia ca sub acel zambet se afal o mare durere.

Intre timp....
Daysuke: Tati,unde mergem?
Sauke: Intr-un loc ascuns,ca sa te antrenez!
Daysuke:Bine....!
Sasuke pov:
Seamana cu mine la aspect,dar are un suflet bland ca al Sakurei.sper ca are puterea sharingan!
Deja se lasase seara,iar Daysuke ma ruga din 5 in 5 minute sa ne oprim,in cele din urma am cedat si ne-am oprit,in fond nu era decat un copil si eu l-am fortat.Imediat ce se aseaza jos si inchide ochi,adoarme,deci,v-a trebui sa il duc in spate pana ajungem la ascunzatoare.
Am mers o buna bucata de timp,si am ajuns la miezul noptii,l-am dus pe Daysuke intr-o camera ce se afla vizavii de a mea si l-am pus pe pat,invelindu-l,apoi am stins lumina si m-am dus dus in camera mea.

De dimineata,am mers in camera lui Daysuke care deja era treaz,statea cu ochi in tavan si nu se misca.
-Te-ai trezit?ii intreb eu.
-Da!Ce mancam?ma intreaba Daysuke.
-Nu ti-a pus Sacutra mancare in ghiozdan?
-Ba da!
-Atunci mananca repede si hai afara se te antrenez!ii spun serios.
-Tu nu vrei sa mananci cu mine?ma intreaba DAysuke.
-Nu!Am mancat deja.

Dupa ce terina si Daysuke de mancat,mergem afara pentru a ne antrena,dar la iesirea din ascunzatore suntem intampinati de Juugo,Karin si Suigetsu.Acestia se prezinta apoi pornim cu toti pe terenul de antrenament,si il pun pe Daysuke sa lupte cu Karin,sa vad de la inceput de ce este in stare.
Cand au auzit,atat Daysuke cat si KArin au ramasi surprinsi,dar eu nu vroiam decat sa vad de ce este in stare un baiat de 7 ani care ar trebuii sa posede sharinganul,daca o poate invinga macar pe Karin e clar ca poate stapanii si sharinganul,dar daca nu inseamna ca este o cauza pierduta si imi pierd timpul cu el.
Nici unul dintre ei nu a protestat,asa ca lupta a inceput,Daysuke arunca cu kunai spre Karin,aceasta ferindu-se si pregatindu-se sa faca un semn din maini,dar Daysuke i-o ia inainte si face tehnica de foc Katon: Gokakyuu No Jutsu ,de care Karin se fereste cu ajutorul unei dehnici de apa,dar dupa ce focul este stins,stele shuriken cu o viteza uimitoare se indreapta acum spre ea si o lovesc in plin.
Daysuke sarea in sus de fericire,eu eram uimit,Sakura l-a invatat multe,si a dovedit ca este capabil sa lupte,Sakura stia ca voi veni dupa el,asa ca l-a antrenat.....Hmmmm devine interesanta treaba.....
-Unde ai invatat sa lupti asa micutule?!il intreaba Juugo uimit pe Daysuke.
-De la mami!Acasa aveam un busteam mare,pe care mami l-a imbracat si l-a numit Karin!Ce coincidentaa nu?!Am lovit manechinul ala zilnic si incepuse chiar sa imi faca placere!spuse DAysuke vesel.
Suigetsu era pe jos de ras,iar Karin era blocata si nervoasa ca a pierdut lupta cu un copil de 7 ani.

O poza pentru tehnica lui Daysuke:Katon: Gokakyuu No Jutsu :



~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Acesta a fost capitolul 13!Sper ca v-a placut!
Sper ca nu am greseli de tastatura sau de scriere,dar daca am va rog sa ma scuzati,m-am grabit putin!
Va multumesc pentru comentarii si pareri si sper sa comentati in continuare!
Spor la citit!

Hey.
Am ajuns la capitolul asta incredibil.
Doamne,ce bland poate fi Sasuke cu Daysuke.
Cred ca asta inseamna sa fi tata.Ii sta bine lui Sasuke cu un copil.
Sa ma anunti la next.

Vai ce mult mi-a placut acest capitol !! :*... E putin cam ciudat, Sasuke nu vrea sa o ia si pe Sakura cu el :((... In fine, foarte fain capitolul ! astept nextul ! :*