Capitolul 13  
 

Kira   P.O.V
 
 
     Omule, dragostea e un sentiment stupid, iti intuneca gandurile. Sau cel putin asta cred ca simt pentru Deidara. Sunt super confuza, insa ador sa fiu in bratele lui, ma simt invincibila,protejata si implinita, cred, nu stiu, nu m-am mai simtit asa niciodata.  Off, ce tot fac? Are prietena, nu pot sa ii fac asta sarmanei fete, nu sunt genul ala de femeie, si tocmai de aceea o sa ignor toate aceste sentimente ciudate si o sa imi vad de viata, daca cumva in viitor Deidara si Konan nu vor mai fi impreuna poate voi avea ceva de castigat din asta insa pana atunci nu o sa ma bag intre nimeni.
 
 Desi pana o sa se intample acest lucru, daca o sa fie cazul, eu poate o sa imi fi gasit dragostea, sau cel putin o sa fi pornit spre drumul acela lung pe care o sa il am de parcurs pana sa imi gasesc alesul.
   
  In orice caz, ii multumesc lui Deidara ca si-a facut griji pentru mine, si ii explic frumos ca totul a fost doar o cadere nervoasa. Dupa fata pe care a  bagat-o, e clar ca nu prea ma crede insa tot aia e pentru mine.
 
    Mai stam vreo 10 minute, dupa care intru putin in apa sa ne se observe ca am plans dupa care plecam inapoi la ceilalti pe patura. Sa curga bautura!!
 
 
Deidara  P.O.V
 
 
        Mda, cadere nervoasa, ce sa zic. Oare chiar atat de prost ma crede?  Ori asta, ori nu are incredere in mine, sincer sa fiu o merit. In orice caz, stau si ma gandesc, oare ar putea fi ceva intre noi, adica ea e o pustoaica, una care arata extreme de bine si e tare de treaba, insa doar o pustoaica.
 
 Cred ca cel mai bine ar fi sa o las in pace o vreme, sa fim just friends, sa apuc sa o cunosc mai bine, si in cazul in care nu sunt prea incantat o sa o las asa. Deocamdata m-am hotarat  sa o recasting pe Konan, daca nu o sa imi iasa, o sa ii spun ca stiu despre ea si Itachi si o sa vad ce se intampla mai departe
 
. De acum inainte sunt un om pozitiv, un nou Deidara, unul mai bun, mai practic, si mda suna ca si o reclama deaia aiurea la un produs de proasta calitate gen “ Dry Cooker” sau cum i-o zice.
 
     In fine ma intorc la patura impreuna cu micuta si ma asez langa Konan luand-o in brate si sarutand-o apasat.
 
  Kira P.O.V
 
      Nu stiu ce de insa am impresia ca bipolarul de Deidara s-a trezit cat de cat la realitate si insfarsit isi vede de prietena lui, desi cred ca Konan e cam suparata pe el, nu a fost prea incantata cand Deidara a “sarit pe ea”, desi e posibil sa fie doar imaginatia mea, poate era doar surprinsa, insa nu e problema mea, nu imi bat capul, nu ma intereseaza.
 
    So,  party isn’t over!! Let’s get drunk !!  Si asa am continuat cu bautura, fumatul, glumele proaste, bataile pentru mancare, jur baietii astia sunt niste nehaliti, in special
Naruto, dar nu e problema, iau bolul cu mancare si fug departe intr-un loc mai retras in speranta ca o sa pot baga in mine linistita, insa de unde atata fericire. Sunt urmarita de gasca de  lei feroce si flamanzi.
 
         Si dupa minute bune de alergat, in care tot ce am reusit a fost sa le provoc si mai foame astora, ne asezam si bagat in noi, fiecare cat de mult poate.
 
 
Naruto P.O.V
 
 
         Kira e o sparta, fuge cu iubire mea, bolul acela cu mancare a fost totul pentru mine, iar sora mea, propria mea sora, imi rapeste fericirea. Dar nu e problema in cele din urma am prins-o, iar acum stau linistit si ma infrupt din aceste bunatati.
       
          Mancarea e magica, e cel mai frumos lucru din viata, datorita ei totul are culoare, totul e pur.
 
 Intr-o zi cand o sa am copii si nepoti o sa le spun sa multumeasca in fiecare zi pentru mancare de pe masa, deoarece mancare e un lucru sfant, daca nu exista mancare inca ar mai fi fost razboaie si masacre. Mancare aduce pace in lume. 

Capitolul 14

         Alarma! O urasc! Nu imi vine sa cred ca e deja dimineata, mi-e rau, ma doare capul si nu imi mai aduc aminte cand sau cum am ajuns acasa, o dimineata obisnuita dupa o noapte alba.

         In orice caz, micile fragmente care imi trec prin minte rezulta ca aseara a fost o seara incredibila. Toata lumea s-a simtit bine, a ras, a fumat, a baut,o iesire perfect normal din punctul meu de vedere.  Desi sper sa nu fi facut vreo tampenie cat timp eram sub influenta alcoolului.

       Whatever! E o noua zi, nu imi bat capul, chiar daca asi fi facut ceva, probabil ca toata lumea era in starea mea si nu isi mai aduce nimeni aminte. Stiti cum se spune: “ Ce se intampla in jungla,ramane in jungla.”

       So, mi-e foame, sunt lihnita, asi putea manca un camion de chipsuri intreg. Hmm, ce super ar fi sa am unul. Dar in fine, cobor rapid si o iau la fuga spre bucatarie, si ma uit in binecuvantatul frigider, care insa era cam gol, asa ca ma multumesc cu un iaurt,dupa care pornesc spre noi aventuri.

        E cam liniste, deci probabil ca ceilalti dorm, asa ca ce ar fi sa ma plimb prin cartierul asta.  Urc sus, ma schimb, ma aranjez putin, ca doar sunt o domnisoara, apoi imi iau telefonul, castile, si nelipsitul pachet de tigari. Oare ce m-as face eu fara tigarile mele? Sincera sa fiu nu vreau sa stiu.

       In orice caz, pornesc pe strada, admirand casele, sau mai bine zis vilele, se pare ca toata lumea din cartieru’ asta e destul de instarita. Omule in ce cartier select am ajuns, acum o saptamana daca imi spunei ca voi ajunge sa traiesc asemeni lor, iti radeam in fata. Dar asta este, nu sti niciodata ce iti aduce soarta in dar.

         In orice caz, exista o vila, de culoare mov, imensa, cu o gradina superba, parca desprinsa din basme, pur si simplu m-a fermecat.

           Usui  P.O.V

       O dimineata ca oricare alta, o noua zi, din nou aceeasi rutina. Ca de obicei ma trezesc, mananc, iar apoi il scot pe Nero la plimbare. Desi, intrunfel am impresia ca azi ceva o sa se schimbe, dar o-m trei si o-m vedea.

  

      Ies pe poarta, impreuna cu dragalasul de Nero, si observ o fata ce se holba la casa noastra, e ciuat parea hipnotizata.  E frumoasa, dar in acelasi timp are o aura misterioasa.

     Frate, stau de 2 minute si ma holb la ea, si nu imi pot muta privirea in alta parte. Se pare ca s-a trezit putin din transa, deoarece isi aprinde o tigara, desi incep sa ma insel, deoarece privirea sa a ramas fixate undeva in gradina noastra.

   

     In orice caz, Nero  pare nerabdator asa ca horatasc sa pornim, lasandu-ma ghidat de catelus, care porneste in graba. Desi intr-un moment de neatentie, nu stiu cum, dar acesta fuge, in urma sa atarnand lesa.

      Acei trandafiri portocali, nu stiu, mi se par ceva atat de rar si deosebit, m-au vrajit. Insa sunt trezita la realitate deoarece simt un botic umed la mine pe picior iar cand ma uit mai bine vad un catelus, absolut superb de labrador, iar in urma lui un baiat nu cu mult mai mare ca mine care alearga spre el. Asa ca iau catelusul in brate, asteptandu-l pe stapanul sau.

     - Multumesc ca l-ai prins, daca patea ceva nu stiu ce ma faceam! Sunt Usui apropo. Te-ai mutat d curand, deoarece nu te-am mai vazut pana acum?

     - Kira, imi pare bine! Si nu ai pentru ce, ma bucur ca am putut ajuta scumpetea asta de catel. Aaa si da m-am mutat de curand alaturi.

     -  Casa lui Itachi, hmm. Esti prietena lui sau ce relatie aveti mai exact ? Si imi pare rau daca sunt prea insistent.

     - E in regula. Sunt sora lui, am venit aici impreuna cu celalalt frate al meu, la rugamintele lui Itachi, deoarece are impresia ca suntem niste copilasi care nu sunt in stare sa isi poarte de grija.

      - Aaa, asta explica multe. In orice caz ar cam trebui sa merg, deoarece Nero e agitat,iar daca isi rateaza plimbarea de dimineata, o ia razna. Sau mai bine spus, ai vrea sa ne insoesti daca nu ai altceva de facut, bineinteles.

     - Am iesit sa ma plimb, deci de ce nu? 

Hmm, pare de treaba Usui asta, poate mi-am facut un nou prieten, sau mai bine spus doi daca e sa il includem si pe Nero, deoarece se pare ca s-a cam atasat de mine.