EDIT 29.06.2017
Nu voi rescrie ficul conform capacitatii mele de la 18 ani, ci voi lasa forma de acum 6-7 ani, insa voi corecta greselile, pentru ca urmatorii posibili cititori ai acestui fic finalizat sa aiba parte de placere vizuala cand vor citi. 

M-am gandit sa fac un fic si sper sa va placa.

Capitolul 1 Amintiri sageroase. Inceputul unei noi vieti

Din perspectiva autoarei:  


Flashback:


-Tati, tati uite ce papusa frumoasa! Mi-o cumperi tati? Te rog! striga incontinuu o fetita de sapte ani cu parul precum petalele trandafirilor rozalii si cu ochii mari, verzi ca proaspata natura.
-Desigur draga mea! Iti voi cumpara tot ce iti doreste inimioara ta! veni si raspunsul unui om inalt elegant si binefacut ce-si tinea fiica de mana,  in timp ce pe chipul micutei se asternu un zambet larg. Acela era Leon Haruno, cel mai bogat om din Londra si cel mai iubitor, bun la suflet tata. Isi iubea fiica foarte mult si si-ar fi dat si viata pentru ea. Chiar daca sotia sa Mikoto murise, el trecuse mai departe si incerca din rasputeri sa o inlocuiasca cum poate ca micuta sa  nu simta lipsa mamei.
Mergeau agale pe strada prafuita, pavata cu pietricele mici ce faceau contact cu pantofiorii rosii ai Sakurei, asortandu-se cu rochita din matase grena. Au intrat in magazinul 'Lumea copiilor' si au cumparat o papusa cu parul carliontat si blond si  cu ochii de un albastru minunat ca de safir. Papusa era tinuta in brate de Sakura ce ii alegea rochitele.Dupa ce cumparaturile au fost gata, cei doi au plecat la hotelul de cinci stele, Happy Rose. Au urcat in limuzina alba si in mai putin de jumatate de ora au ajuns la hotel, unde Sakura a si fugit in camera lor, fortandu-si tatal sa alerge dupa ea. Usile mari de lemn se deschisera si inauntru se putea observa o camera cu peretii bej si cu parchet din lemn de cires. In mijlocul camerei se afla o canapea alba si doua fotolii albe in stanga si drapta canapelei. In centrul celor trei piese de mobilier era plasata o masuta de cafea din cristal foarte scump pe care statea o vaza mare cu flori multicolore pentru placerea rozaliei indeosebi. Camera mai avea si plante exotice in colturile camerei si cate un piedestal pentru mici statui din diamant.Fata se indrepta spre o usa maronie pe care o deschise cu usurinta si se napusti in patul pufos cu asternuturi roz si cu baldachin rosu. Isi lasa papusa pe pat si se invarti prin camera de culoare roz cu mici modele florale mov, ce se asortau cu placile de marmura alba si stralucitoare de pe podea. Intr-un final ajunse si tatal fetitei impreuna cu o servitoare ce tinea in maini pungile cu cumparaturi. La comanda domnului Haruno servitoarea lasa jos pungile, facu o plecaciune la adresa rozaliei si a tatalui acesteia si pleca inchizand usile in urma ei.
-Scumpa mea, imi pare foarte rau, dar va trebui sa plec pentru cateva ore la o intalnire de afaceri si te rog sa stai cuminte pana ma intorc.  Bine? Si daca ai nevoie de ceva,  doar suna din clopotel si o femeie va veni sa te intrebe ce doresti. Ne-am inteles? intreba tatal fetitei aplecandu-se deasupra ei si privind-o cu dragoste.
-Bine tati, dar eu si Sara nu putem veni cu tine?  Am o presimtire ca ceva rau se va intampla...raspunse fetita cu o mica teama in glas. Leon se gandi putin cine ar putea fi Sara si dupa cateva momente  isi dadu seama ca acesta era numele papusii. Ii raspunse cu glas bland:
-Regret scumpo dar nu poti veni cu mine. Stii circumstantele. Imi pare rau. Vino la mine sa te sarut si sa ne luam la revedere. Hai! acestea fura cuvintele tatalui Sakurei dupa care se indrepta spre ea si o saruta parinteste pe frunte, ca mai apoi s-o imbratiseze strans in timp ce pe obrajii imbujorati ai fetitei se ivira doua lacrimi. De dragul tatalui ei si le sterse repede fiindca stia ca daca acesta ar vede-o plangand ar fi foarte trist. Leon rupse incet imbratisarea si pleca  pe usa punandu-si doua degete la buze, sarutandu-le si trimitandu-i un sarut dulce rozaliei. Sakura pe de alta parte simtea ca ceva rau se va intampla, cum ii spusese si tatalui ei, si fara alte eziteri se aseza pe pat si cu papusa langa ea adormi pe loc.

Ciocaniturile in usa nu se mai opreau, iar rozalia nici nu dorea sa raspunda. La un moment dat in camera apare o femeie de 40 de ani, cu parul lung si negru si cu ochii de un albastru senin. Aceasta se apropie de rozalie si o stranse tare in brate punandu-i mai apoi o mana pe frunte.
-Sakura..sincerele mele condoleante! Imi pare rau pentru tatal tau! Of, si cat te-a iubit! spunand asta isi ridica privirea si observa fata nedumerita a fetitei.  Continua: Sakura tu nu ai aflat, nu-i asa? intreba femeia in timp ce rozalia dadea negativ din cap. Off..scumpo, tatal tau a avut un accident de masina si a fost dus de urgenta la spital. Acum doua ore medicii au anuntat ca s-a stins din viata..se opri vazand-o pe fata cum ramane impietrita si incepe sa planga in hohote, strangand-o pe buna doamna in brate. Simtea ca pamantul ii fuge de sub picioare.
-Nu, nu, nu, nu asa ceva! Nu se poate intampla! De ce? Cu ce am gresit, Mina? Cu ce? si si si mai presus de orice acum am ramas singura..reusi sa spuna printre scancete fetita cu ochii umezi si verzi. Mina continua sa o stranga la pieptul sau. Ii parea rau pentru rozalie dar stia ca nu are ce sa-i faca. 
Femeia pe care o chema Mina era avocata domnului Haruno si tinea foarte mult la Sakura, intre ele dezvoltandu-se o prietenie profunda. Fetita nu mai suporta tensiunea si lesina in bratele Minei ce o puse incet pe pat. Isi lua un scaun pe care se aseza si o privi timp de cateva zeci de minute pe fetita pana ce aceasta deschise incet ochii. Sakura merse la fereastra si apoi se uita la ceas. Era ora 14:50  si tatal ei nu se intorsese, apoi isi aduse aminte de veste, fugind din nou in bratele femeii.
-Spune-mi Mina: am visat? Sau tata chiar a murit si a venit in somnul meu sa-mi spuna sa stau linistita ca ma asteapta un viitor bun? o intreba rozalia pe Mina, in timp ce acesta statea sa analizeze visul micutei.
-Nu ai visat. Tatal tau chiar a murit si despre vorbele lui, ei bine, cred ca a fost un mesaj de la el. Fata se retrase din bratele doamnei si se aseza pe suprafata de culoare roz a patului.  Din sertarul de langa pat isi scoase o rochita neagra si se imbraca cu ea. Chiar si cu acea culoare a intunericului fetita arata ca o zana. Rochia avea dantelute negre si maneci stil clopot. Materialul negru scotea in evidenta pielea alba si fata palida a fetitei ce isi puse pandantivul in forma de trandafr negru de la mama sa la gat. Acel pandantiv mereu i-a purtat noroc si era singurul lucru ce il mai avea de la mama sa.
Cu rochite negre fetita se imbraca mereu de atunci incolo, desi isi promisese la moartea mamei ei ca nu va mai purta niciodata culoarea abanosului.
Asa trecura zilele si ea era tot mai mohorata. Nici  macar compania placuta a Minei nu o mai inveselea cum facea odata. La fel zbura si inmormantarea tatalui sau si ea tot nu-si revenise. Nu dorea sa manance mai deloc si era cu privirea in pamant toata ziua. Si Sara purta doliu si totul in jurul Sakurei palea, iar ea nu-si dadea seama de acest lucru. Era trista si nu vorbea cu nimeni, se inchidea in camera ei si ramanea acolo pana venea Mina sa-i serveasca masa. In fiecare seara avea cosmaruri si plangea. Asa treceau toate zilele si saptamanile,  pana era deja decembrie si fetita tot in felul acela isi petrecea viata, simtind ca ramane fara vlaga cu fiecare luna trecuta.
Insa totul se schimba intr-o dimineata senina de iarna, cand gerul nu mai era asa de aspru si pasarile cantau melodios printre ramurile inghetate ale  copacilor. Mina intra pe usa de la camera Sakurei neciocanind, stiind ca rozalia oricum nu-i va raspunde si era mai zambareata ca niciodata. Apropiindu-se incet de fata, ii spuse:
-Sakura vreau sa cunosti pe cineva care a decis sa te ia sub aripa dumnealui. Fratele meu este avocatul sau si mana sa dreapta si cum eu i-am povestit despre tine si despre suferinta ta, acesta a decis sa te creasca el. Ce spui? dar vazand ca fata nu scoate niciun sunet, de uimita ce era, continua: Pe acest domn il cheama Sasuke Uchiha. Este foarte bun la suflet si sunt sigura ca te va iubi cum a facut-o si tatal tau. Hai, nu vrei sa-l cunosti? intreba femeia nerebdatoare de raspunsul fetei.
-Prea bine Mina..Daca tu spui ca e un om bun, inseamna ca asa e. Mergem? intreba rozalia melancolica.
Si la acordul brunetei pornira pe holul lung al hotelului, nestiind ca sunt urmarite de o privire rece ce ii apartinea vampirului ce a dorit sa o creasca pe Sakura. Privirea lui se schimba radical urmarind frumusetea rozaliei si incet un zambet i se asternu pe fata alba precum zapada. Parul  negru era ciufulit de la vantul de iarna de afara iar ochii negri si reci devenisera calzi si curiosi la vederea gingasiei Sakurei. Alaturi de el se afla si avocatul sau Mark Higasyama, fratele geaman al Minei. Avea ochii albastri, senini si parul brunet. Fata lui se insenina cand isi vazu stapanul zambind pentru prima oara dupa multi ani in care acesta fusese dur  cu toata lumea, inafara de el. Sasuke Uchiha era un vampir puternic si foarte bogat, detinand numeroase proprietati si cu un aspect de invidiat. Avea un corp cu forme bine definite in ciuda faptului ca avea 2197 de ani si a faptului ca el nu se hranea foarte des cu sange de om. Prefera sa se hraneasca cu sangele femeilor vampir ce lucrau pentru el decat sa ucida oameni. Era o fire blanda daca il luai cu frumosul si nu-l enervai. Atunci ar fi putut sa ucida dintr-o privire.
Cele doua fete  ajunsesera la capatul holului unde se afla o usa din lemn de brad, pe care Mina o deschise cu sfiala.
In acea camera puternic luminata de lumina artificiala a becurilor de neon, se afla pe un scaun mare, langa semineul aprins,  Sasuke. De cum o vazu pe rozalie ii zambi bland si se apropie de ea aplecandu-se la inaltimea sa si sarutandu-i incet mana. Ii spuse cu un glas cald:
-Ma bucur sa te cunosc tanara domnisoara! Numele meu este Sasuke Uchiha si de acum vei sta cu mine. [romit ca o sa te fac sa uiti de toate suferintele prin care ai trecut pana acum si voi incerca sa le tin locul parintilor tai. Ochii sai se uitau fix in cei ai rozaliei ce spuse cu voce joasa:
-Incantata de cunostinta domnule Uchiha. Imi pare rau, dar nimeni nu poate sa le tina locul mamei si tatei. Dupa care rozalia lasa capul in jos si isi puse privirea in pamant. Sasuke o lua de mana  si o aseza usor pe canapea, in timp ce el vorbea despre niste probleme cu Mina si Mark. Dupa vreo doua ore, Mina merse sa faca bagajele Sakurei deoarece dimineata urmatoare urma sa plece la Viena la castelul lui Sasuke. Se tot gandea la rozalie: daca se va comporta frumos cu brunetul sau invers si daca se va mai dezgheta un pic dupa ce va sta cu Sasuke. Macinata de ganduri, femeia termina de impachetat si vazu pe pat o papusa. Se duse jos la Sakura si ii inmana papusa.
-Mina ai impachetat si rochitele Sarei in bagaj? Stii doar ca si ea vine cu mine, nu? Femeia dadu afirmativ din cap si ii spuse ca facuse toate pregatirile necesare, dupa care o saruta pe Sakura pe frunte si facu o plecaciune in fata lui Sasuke. Afara se insera, iar pe tot parcursul zilei Sakura a pus intrebari brunetului la care acesta raspundea fericit,  chiar cateodata amuzat, dar odata cu seara Sakura pleca in camera ei, dupa ce fusese imbratisata de brunet si  informata de Mina ca maine la ora 7:00 trebuie sa fie in fata hotelului.
-Acum e acum Sara. Pe amandoua ne astepta un nou viitor si unul frumos mi se pare. Acum hai sa dormim pentru ultima oara  in camera acestui palat pe care oamenii il numesc hotel si sa speram ca maine va fi o zi mai buna.
Zorii zilei se ivira incet si ochii rozaliei fura sarutati de razele de soare. Fata sari din pat, se imbraca in rochita din catifea neagra si isi lua papusa coborand la parter, unde era asteptata de ceilalti. Le ura buna dimineata si se urcara cu totii intr-o limuzina de culoare neagra, pornind cu viteza spre urmatoarea destinatie: Viena.





Cam atat pentru azi. Sa vad daca va place sau nu pana acum. Va pup

Superb.
Vreau next-ul urgent sau mor
deci imi place foarte mult
NEXT

Fic nou,si e lluuuunnnng,vreau nextul si te rog azi,te rog,dulce ca o savarina si cu o ciresita deasupra si cu putina miere

EDIT 29.06.2017 

Ma bucur ca va place ficul. Multumesc de comentarii.


Capitolul 2: Anii trec, amintirile raman



Sakura pov( dupa noua ani):



Ochii mei stateau atintiti spre baldachinul alb al patului  din  locuinta de la Paris. Stateam si ma gandeam cum au trecut noua ani de la incident si cum am fost salvata de Sasuke, un vampir frumos, elegant, cumsecade si foarte tandru cel putin cu mine.
Parul meu lung pana la fund statea ravasit pe pernele din matase chinezeasca, cam ciufulit si totusi stralucitor. Ma gandeam la faptul ca in seara asta el va veni din Viena sa stea pentru cateva luni la Paris si de asemenea  sa ma vada la spectacolul de balet de maine. Da, sunt o balerina. De cand am descoperit ca imi place baletul, Sasuke m-a adus la Paris si  la un coregraf care a observat ca am foarte mult talent. M-a antrenat si am ajuns sa fiu cea mai buna balerina din Europa. Stiam de existenta vampirilor si a celorlalte creaturi magice ce i se supun lui Sasuke dar nu stiam si ce varsta are..Ma intreb: cum arata acum? Nu l-am mai vazut de cand aveam 10 ani. Ma ridic lenesa din patul pufos si plin cu petale de trandafiri roz si ma indrept spre noptiera din lemn de pin. Scot dintr-un sertar un clopotel din care sun si de indata aud un ciocanit. Pe usile mari din lemn de brad intra opt servitoare care ma vor ajuta sa-mi fac siesta de dimineata ca de fiecare data...Da, nici mie nu-mi place  asta, dar Sasuke insista sa fac acest lucru ca nu cumva sa ma ranesc sau sa ma lovesc. Cateodata chiar ma calca pe nervi cu faptul ca e prea grijuliu cu mine, dar nu indraznesc sa comentez, nu ca mi-ar fi frica de el, dar ii sunt datoare cu viata mea pentru ca atunci m-a luat si mi-a oferit o noua sansa sa zambesc. Fara sa-mi dau seama servitoarele deja ma imbracasera intr-o rochie  albastra, eleganta, pana la genunchi, cu volanase si dantelute negre. Sunt tratata ca o prinesa, desi nu sunt. Sunt incaltata de una din ele cu o pereche de pantofiori albastri ce se leaga la glezna cu un trandafir negru, dupa care ma asez la oglida si  imi piaptana parul roz si matasos in timp ce eu priveam reflexia in oglinda. 
Dupa siesta una dintre servitoare ma anunta ca la ora 8:00 masa va fi servita si doamna Amalia se asteapta sa fiu mult mai matinala de data asta. Le rog sa plece si raman singura in camera, inca privindu-mi reflexia. Nu, nu sunt obsedata de mine, dar ma mir ca mai traiesc, fiindca dupa moartea tatalui meu simteam ca ma sfarsesc. Lasand asta la o parte, poate va intrebati cine este doamna Amalia. Ei bine, este managerul meu si o buna prietena cu toate ca e foarte stricta cu regulile.
-Rose stiu ca esti acolo, asa ca iesi afara sa te vad! spun si din perete apare o fantoma imbracata intr-o rochie alba de balerina cu un coc frumos si strans.  Avea ochii albastri si pielea alba ca zapada, sa nu mai vorbesc despre corpul ei firav. Saraca, ea a fost ucisa de un vampir chiar in timpul spectacolului ei de adio al carierei. M-am imprietenit cu ea cand am venit aici si sunt singura care o poate vedea, ma refer dintre oameni. Sasuke a razbunat-o ucigand vampirul cu sange rece ce i-a luat viata.
-Sakura mereu ai stiut cand sunt prin preajma, nu-i asa? Ti-am spus tu esti speciala, vad si simt asta! Se apropie de mine si doreste sa ma atinga, dar mana ei trece prin mine, gadilandu-ma putin. Face o fata putin trista, din cauza faptului ca uita cateodata ca nu mai e om.
-Rose ma duc la masa. Te rog ai grija de Kira. Cand spun Kira ma refer la tigrul meu siberian facut cadou de Sasuke la aniversarea mea de noua ani. Am dresat-o sa ma asculte si sa ma iubeasca si acum e blanda ca un mielusel, dar stie sa ma apere daca sunt amenintata. Inainte sa plec din camera imi pun la gat medalionul mamei mele ce il am de cand ea a murit si pe langa el mai imi pun si un lantisor in forma de inima tot cadou de la Sasuke.  Toate hainele mele se asorteaza cu aceste bijuterii pe care le pretuiesc cel mai mult. Imi mangai tigrul si ies din camera salutand-o pe Rose. Chiar imi pare rau pentru ea; era un om extraordinar si nu merita o soarta asa cruda. Dar Dumnezeu a decis si nu are ce face. Cobor scarile din marmura alba si  ajung in livingul casei care avea peretii de culoare bej si parchetul alb. Nu aveam canapea sau fotolii. Acolo era doar usa de la intrare ce dadea spre doua aripi: cea de est si cea de vest. Aripa de est contine camerele mele, viitoarea camera a lui Sasuke, camera Amaliei, baile, si jos la parter tot pe partea aripei de est se afla si bucataria cu o camera speciala pentru servirea mesei. In aripa de vest se aflau camerele servitorilor de la resedinta din Paris a familiei Uchiha.
Ma indrept catre camera pentru servirea mesei si sunt intampinata de privirile dulci ale prietenilor mei, vampiri si ei, si privirea rece a Amaliei ce ma anunta ca am intarziat cu un minut si 53 de secunde. Off chiar trebuie sa fie asa de...stricta?
Spunem rugaciunea si ne asezam la masa, incepand sa povestim diverse lucruri. M-ati cunoscut pe mine, pe Amalia si acum sa incepem cu prietenii mei: Hinata: o fata cu parul mov, lung pana la fund, ca al meu, si ochii lila. Este o fire timida dar este si cea mai buna prietena a mea careia ii pot spune orice. Neji: un baiat cu parul castaniu si ochii lila, varul Hinatei, este un baiat inteligent ce ma considera ca pe o sora mai mica pe care o pretuieste mult. Naruto ufff...baiatul asta este un varcolac dar se intelege bine cu vampirii. Eu spun ca baiatul are prea multa energie pentru varsta lui si nu stie ce sa faca ca sa o consume, o place pe Hinata si daca nu ma insel sunt impreuna, are parul blond ca soarele stralucitor si ochii de un albastru senin in care te pierzi cu usurinta( dar mai frumosi sunt ochii abisali ai brunetului meu de care m-am indragostit). Mirka:  o fata cu o fata gingasa, mereu cu zambetul pe buze si gata sa ajute oricand daca te afli la ananghie, este sora lui Naruto, desi nu pare caci ea are doar ochii albastri si parul roscat si ondulat. Alaturi de Hinata noi formam clubul SWAN, fiindca lebada este o pasare gratioasa cu care se aseamana balerinele,  iar noi trei cu asta ne ocupam. Dupa masa noi mergem in sufrageria din aripa de sud care consta in camerele pentru invitati si pentru  confort si rasfat zilnic. Ne asezam pe divanurile  tapitate si cusute cu fire de aur, pe care se aflau si numele noastre si incepem sa povestim despre venirea lui Sasuke, pentru ca aveam de cand sa organizam o serata in cinstea lui. Locul unde ne aflam este  dupa biblioteca din aripa de sud. Un pasaj secret  duce la o camera facuta special pentru noi  cinci si un loc special pentru stapanul lor Sasuke. In aceasta camera podeaua este din marmura si peste tot sunt coloane din cristal pe care se inalta trandafiri negri si albastri, peretii sunt din diamant pur si in mijlocul camerei se afla o fantana arteziana in toata frumusetea ei. Avem si o pasare pheonix aici, dar o tinem intr-o colivie de aur. Intr-un loc din camere se aflau sezlongurile noastre, pe care stateam si faceam planuri pentru serata. A ramas ca eu cu Hinata sa ne ocupam de decoratii, Mirka de invitatii, iar Naruto si Neji sa asigure ca nimeni nu intra la  serata inafara de invitati si ca Sasuke sa nu afle nimic despre asta. El e invitatul special X.
Asa ca ne pregatim cu totii fiindca va fi o zi lunga si noi de abia am inceput.



Bine dragilor, asta a fost si daca primesc comm o sa postez maine urmatorul capitol. Va pup.

scz ca e scurt dar e miezul noptii si mi-e somn dar recuperez maine

EDIT 29.06.2017 

Mersi pentru comm<3.


Capitolul 3: Reintalnirea

Sakura pov:


Ei bine, eu impreuna cu Hinata ne-am dus pe la diverse magazine toata ziua cred, pentru a cumpara decoratiunile perfecte pentru serata de maine. Este bine pana acum. Sasuke nu a aflat nimic, ciudat fiind faptul ca el va sosi in aceasta seara, si eu cel putin nu prea pot sa ascund lucruri de el. Asta ingreuneaza totul. Pana la urma ne-am hotarat ce sa cumparam: panglici din matase albastra de Caraibe, foarte lungi si fine, niste trandafiri negri si albastri si unii albi pentru balcoane si balustrade. De asemenea un tort mare cu 12 etaje din ciocolata germana cu mici fructe pe el si cu trandafiri din zahar. Ne-am intors acasa si am rugat-o pe Amalia sa se ocupe ea de meniu.
-Sakura, ma duc sa o intreb pe Mirka cum merge cu invitatiile si ce mai stie de Stapanul Sasuke. Bine? Si daca ai nevoie de mine sa vii in aripa de nord la biblioteca. Spunand acestea, eu dau afirmativ din cap, iar Hinata pleaca lasandu-ma singura, in drumul spre camera mea.
Deschid usa de la camera si ma uit la ceas.  E deja 19:30 si imi e un somn de toata frumusetea.
O chem pe Rose sa o aduca pe Kira, iar ea nu raspundea. Ciudat! Ea intodeauna raspunde cand o strig, dar de data asta o las in pace. In schimb vine Kira, ce se aseaza la picioarele mele si incepe sa se mataie. Cat de dulce poate fi tigrul asta. Merg pana la camera cu haine, care era de doua ori cat camera mea, si imi aleg de acolo o rochie mov cu bretele subtiri, scurta pana  aproape de genunchi si de la genunchi imi pun o pereche de dress-uri lungi, tot de culoare mov cu dantela neagra, la fel ca rochia. Ma pun pe pat, iar Kira se aseaza in patul lui cu baldachin albastru mic cam pentru el si incepe sa toarca, asezandu-si locul cu gherutele. Ma uit la el si ii urez noapte buna, iar el  casca, urandu-mi se pare, acelasi lucru. 



Sasuke pov:



Eram in limuzina si ma indreptam spre resedinta mea din Paris, unde ma va astepta rozalia mea. Ma intreb cum arata, ei, oamenii, cresc mult mai repede decat noi, dar se si sting repede. Imi e dor de ea, m-am indragostit  inca din prima clipa in care am vazut-o  acum noua ani, pasind in camera de mana cu Mina. De abia astept sa o revad. Nu am mai simtit asa ceva pentru nimeni de cand sotia mea Helene a murit ucisa de tatal meu. El nu era de acord cu faptul ca ea era un om, dar era totusi o printesa si una frumoasa. Avea parul castaniu, lung si ondulat si ochii  ciocolatii si fermecatori. Era buna la suflet si inimoasa, iubea copii, desi nu am mai apucat sa am parte de unul deoarece a fost ucisa chiar in luna a patra de sarcina. Rozalia nu seamana cu ea dar simt o legatura intre ele doua. Parintii mei au murit otraviti de un asasin necunoscut, iar fratele meu mai mare, Itachi inca traieste si sta impreuna cu sotia lui Konan in Viena la palatul meu, pe care   i l-am daruit lui. Itachi arata ca  mine, numai ca are parul mai lung si doua dungi sub ochi, iar Konan are parul albastru scurt pana la umeri si ochii negri. Am si doi nepotei pe deasupra. O fata de 12 ani pe nume Marie cu parul negru si ochii albastri si un baietel de 10 ani, Kail un baiat cu parul si ochii negri. Amandoi imi sunt foarte dragi si le fac toate poftele. Am ajuns in sfarsit la resedinta mea si  cand intru in palat sunt intampinat de toti vampirii si servitorii de acolo, care se aflau de o pare si de alta a holului lung. Ei fac o plecaciune in fata mea, in timp ce eu ii salut si merg inainte unde ii vad pe Hinata, Naruto, Neji si Mirka. 
-Ma bucur sa va revad dragi copilasi! Ce ati mai crescut! Nu sunteti toti..spun cu o jumatate de gura si ma uit la fiecare in parte, dupa care Hinata raspunde sfioasa:
-Sakura a avut foarte multa treaba azi si s-a dus in camera ei pe la sapte si jumatate si nu a mai iesit. Posibil ca doarme. Ii multumesc Hinatei si o rog sa ma conduca in camera mea din aripa de est. Ajuns in fata camerei, Hinata imi deschide usile si raman placut surprins de ceea ce vad. O camera cu peretii albastri si podea din marmura alba. Langa un perete se afla patul meu cu baldachin grena si cu asternuturi din satin negru. De o parte si de alta a patului se puteau obsreva doua noptiere cu doua veioze pe ele si cu cate trei sertare fiecare.
-In incaperea cu usa neagra se afla dulapul dumneavoastra, iar in camera cu usa alba se afla baia. Totul a fost decorat dupa ultima moda din Londra si sper sa va placa. Imi spune Hinata cu o voce calda, dupa care continua: Mai aveti nevoie de mine? Daca nu, atunci poftiti un clopotel si daca doriti ceva sunati. Dupa asta, dau afirmativ din cap si imi intinde o perna din catifea neagra pe care vad un clopot din aur cu coada lunga, iar eu il iau rugand-o sa plece. Intru in camera cu haine si imi aleg o camasa neagra si o deschid la primii doi nasturi, lasand sa se vada o mica parte din pieptul meu si o pereche de pantaloni albi din blug. Ma indrept spre baie, unde observ ca era decorata cu bun gust. Avea peretii acoperiti cu marmura de un albastru deschis, iar pe jos puteam vedea marmura neagra. Avea si o oglinda pe un perete si sub oglinda o masuta de toaleta cu chiuveta din sticla. Langa peretele din fata mea era o cada din cristal alb  si niste prosoape din matase  pe un cuier micut. 
 Ea se afla la cateva camere de mine, iar gandul acesta ma face sa ma indrept, punandu-mi paltonul pe mine, spre camera rozaliei din capatul holului. Bat la usa, dar nimic. Intru in camera incet ca sa nu o trezesc si observ ca ea dormea ca un inger pe patul pufos si nici ca se trezise, desi era trecut de miezul noptii. Ma indrept incet spre ea si privirea imi este atrasa de un tigru siberian pe care l-am recunoscut imediat. Acesta s-a sculat, dar nu mi-a facut nimic si s-a culcat inapoi. Asa stapana asa animal. Acum ca ma uit mai bine la rozalie era si mai frumoasa. Parul il avea lung si ravasit pe spatele ei, iar ochii ii avea inchisi, lasand sa se vada ploapele albe si fine. O sarut usor pe buze. Mi-am dat jos paltonul si am invelit-o cu el. O mangai pe fata  fina si doresc sa mai stau cu ea, cand o aud pe Hinata care ma striga disperata ca a sosit cineva pentru mine. Da, cred ca au sosit fetele vampir pe care  le-am cerut pentru a-mi da sangele lor. Un  vampir cand e indragostit  are foarte multa pofta de sange si apetitul sexual ii creste considerabil. Asta se intampla de 9 ani, n-as fi vrut s-o ranesc pe Sakura. Ies incet din camera si ii acopar gura Hinatei cu mana mea, in semn sa taca, iar ea isi cere scuze facand o plecaciune in fata mea. Eu ii spun sa se ridice, dupa care o rog sa plece,  eu indreptandu-ma spre camera mea unde eram asteptat.


Sakura pov:


Deschid ochii incet si stau putin sa ma dezmeticesc. Sunt invelita??? Dar credeam ca nu m-am invelit! E parfumul lui pe palton, deci a venit. 
-Te panichezi degeaba! aud o voce si imi intorc capul si o vad pe Rose stand pe Kira, picior peste picior, cu mainile de o parte si de alta a corpului si cu o privire calda si blanda. L-am urmarit: a fost chiar fericit sa te vada, te-a si sarutat. Incepe sa rada iar eu zambesc dulce ......Doar nu se refera la un sarut adevarat, nu? Sau da..
-Dar ce ai patit? Ti s-a stricat cumva discul de nu te mai opresti? spun si arunc o perna in ea, dar perna trece prin Rose si il loveste pe Kira, care se scoala buimacit si se uita urat la mine.
-Imi cer scuze Kira, dar acea perna zbura cu 30 km/h si avea ca destinatie capul lui Rose. Acesta vine la mine si se mataie....
-Ce mai stai aici? Du-te sa-l vezi odata ca a inceput o poveste de dragoste si vreau sa stiu cum se termina! tipa la mine Rose.
-Dar ce sa-i spun? Adica nu stiu, nu l-am mai vazut de atatia ani si  stii cat sunt de timida. spun in timp ce o iau pe vechea mea papusa Sara si o strang tare la piept.
-Cum ce sa-i spui? Il imbratisezi, ii spui ca ti-a fost dor de el si poate il si saruti. Spune ea cu un zambet pervers pe fata.
-Sa-l sarut? Ai innebunit de tot, Rose? Cred ca ti s-a urcat fantoma la cap..dar nu apuc sa termin ce aveam de spus deoarece aud un ciocanit in usa. Ma uit la Rose, iar aceasta da din umeri in semn ca nu stie cine e, apoi dispare. Ma ridic din pat si deschid usa, iar in fata mea  era....

E interesanta povestea, imi place!!

Sper sa pui next-ul!
:*

Super . Deci imi place foarte mult acest fic. Idea este originala, descriere dialog nu mai spun la cat mi-a placut . Am cateva intrebaru:
-Cand se duce in camera la sasuke?
-Daca se duce in camera lui ce vede?
-Ce face sasuke in camera cu alea , ca daca e vro pervrsitate il decapitez .
-Cand va fi Sasusaku?
-Cand pui next-ul?
-Ce se v-a intampla?
Ok , scuze . Cred ca te-am zapacit . Dar serios , ce se va intampla . Curiozitatea asta ma omoara aici , ma roade , ma termina , ma macina , ma enerveaza .Astept ( Cu greu , dar rezist o zi ) sa vad ce se intampla . Acest fic este superb , minunat , extraordinar etc...

ok deci nextu va veni in seara asta si sakura mai vedem ce va face va fi sasusaku in curand chiar din urmatorul capitol si suspans ce se va intapla.

EDIT 29.06.2017 
Bine, am venit cu nextul, deci multumesc mult pt comm si spor la citit.


Capitolul 4:O dragoste neimpartasita, un cadou si o lacrima


Sakura pov:


Am deschis usa si in fata mea il vad pe Sasuke, mai frumos ca niciodata si cu ochii blanzi atintiti asupra mea. Ii  zambesc dulce si ii sar in brate, in timp ce lacrimile au inceput sa isi faca loc printre genele mele.
-Sasuke! Mi-a fost dor de tine si nu stii cat de mult mi-ai lipsit! spun si el imi ridica barbia cu doua degete si imi spune ca totul va fi bine acum ca e aici, apoi se apropie de buzele mele, iar eu inchid ochii si tot ce mai simt sunt buzele lui cu gust de ciocolata peste ale mele. Ne sarutam timp de cinci minute iar el intra mai apoi in camera si inchide usa, rupand incet sarutul. 
-Cat ai crescut! Te-ai facut foarte frumoasa si imi pare rau ca nu am fost aici tot timpul ca sa te pot urmari cum cresti si te dezvolti. Spunand asta imi mangaie fata si parul  matasos, iar eu tot nu ma opresc din zambit. Ma ia pe sus si ma duce in pat, dupa care se urca si el peste mine. Cred ca sunt mai rosie si mai agitata decat un arici intr-o fabrica de baloane. Se uita la mine si zambeste bland, dupa care isi trece degetul mare peste buzele mele si imi trage in jos buza inferioara, fortandu-ma sa deschid gura. El se apropie de mine si ma saruta tandru jucandu-se in gura mea.
Ma mai saruta de vreo zece ori si se da jos de pe mine, cerandu-si scuze. Stai putin! Scuze!?
-Pentru ce iti ceri scuze? Nu mi-ai facut nimic rau.. spun in timp ce stau in pozitia in care el ma lasase.
-Pentru nesabuinta mea! Nu vreau sa te ranesc cu monstrul care zace in corpul meu! Urasc raul ce ti l-as putea provoca fara sa vreau.  Despre ce tot vorbeste? Nu mai inteleg nimic!  Totusi vorbele lui ma atingeau la inima si in momentul acela doar atat mi-a trecut prin cap sa-i spun:
-Sasuke tu nu esti un monstru! Tu esti o persoana buna care merita respect si iubire. Nu inteleg de ce-ti ceri scuze.. Tu nu mi-ai face rau niciodata si stiu asta, asa ca nu-ti mai face inima rea degeaba! In acest timp ma apropii de el si il imbratisez pe la spate, iar el zambeste, fericit parca de ceea ce auzise..
Dupa asta ma asez pe pat langa el si ii iau mana, unindu-mi degetele lungi si subtiri cu ale lui. Vrea sa ma sarute, dar in acel timp aud o ciocanitura in usa si imi da drumul la mana. Spun un simplu intra si pe usa apare Amalia cu o fata nervoasa.
-Ma scuzati ca va deranjez, domnisoara Haruno, dar ati intarziat la repetitiile de balet din Casablanca? Tipa la mine Amalia. Simteam ca trebuia sa linistesc atmosfera...
-Nu-ti face griji. Am uitat, am vrut sa mai schimb cu Sasuke doua vorbe, dar ma imbrac imediat si sunt jos in mai putin de cinci minute. 
-Bine, dar sa nu se mai repete si hai misca-te mai repede! spuse cotoranta, dupa care tranti usa in urma ei.
-Sasuke, cred ca ar trebui sa pleci si tu si ne vedem cand revin, bine? spun in timp ce brunetul da afirmtiv din cap si re ridica si ma saruta pe frunte,  urandu-mi  succes. Nu-mi vine sa cred ca e dimineata deja. Ma gandesc in timp ce-mi aleg din dulap o rochie neagra pana la genunchi cu volanase si imi pun cele doua coliere bine cunoscute  la gat. Ma incalt cu o pereche de balerini negri ce se legau in spirala  peste dress-ul negru si putin transparent pana la genunchi. Imi iau dintr-un alt dulap rochia mea alba cu decolteu micut, fara bretele si cu putin sclipici pe ea..plus opincile albe ce se legau pana aproape de genunchi si imi mai iau si dress-ul alb pana la talie dupa care le pun frumos impachetate intr-o plasuta si plec din camera lasand-l pe Kira dormind.
Cobor, unde sunt asteptata de celelalte membre ale clubului Swan, ce pareau nefericite din cauza Amaliei pentru ca si ele fusesera certate de ea din nu stiu ce motive. Amalia ne face semne sa iesim afara si sa intram in limuzina, parca mai nervoasa ca niciodata. Pornim spre destinatie  foarte grabite se pare. Ajunse acolo, suntem intampinate de o casa, sau mai bine zis un conac din piatra si foarte elegant, luxos, ce ne astepta cu bratele deschise sa-i impartasim talentul dansului.


Sasuke pov:


Stau pe scaunul din camera mea in timp ce in corpul meu se absorbe lichidul cu care traiesc al uneia dintre servitoarele vampir pe care le-am chemat. Mai mult de jumatate din ele erau pe jos. Mai dureaza putin pana vine rozalia si nu vreau sa ma vada in starea asta pe care ea  mi-o provoaca...Oftez indelung si fata din bratele mele se preface in praf. Nu vreau sa ii fac rau, dar nici sa-i ranesc sentimentele. Si incerc sa-mi potolesc setea cum pot, cateodata recurgand si la masuri drastice..Ma tot gandesc la buzele ei dulci ca mierea si la corpul ei micut si firav ca al unei zane din portelan. Vreau sa fiu tot restul eternitatii mele cu ea si sa o veghez de sus, daca as muri inaintea ei. As face orice pentru ea, absolut orice, fara sa-mi pese de consecinte. A crescut asa gratioasa si eleganta, o adevarata doamna.


Sakura pov:


Am terminat in sfarsit dansul si acum ma duc sa ma schimb in hainele in care am venit, dupa care eu si fetele vom lua o mica pauza in care sa discutam despre serata si  sa ne plimbam prin magazinele din preajma. Putina libertate ne acorda si noua vrajitoarea de Amalia dupa atata munca.
Ies afara si soarele ma loveste in fata, parca urandu-mi bun venit la lumina zilei si la aerul curat de la Paris. Ma gandeam la serata, in timp ce  ne plimbam si privirea imi este atintita asupra unui colier absolut superb in forma de semiluna mare cu safire. Primul nume care-mi trecu prin minte a fost Sasuke. Nu am mai stat pe ganduri si l-am cumparat, vanzatoarea punandu-l intr-o cutie din catifea rosie. Hinata si Mirka si-au cumparat cate ceva si ele: Hinata si-a luat un lantisor in forma de fluture cu diamante si rubine, o pereche de pantofiori din matase cu  toc inalt si o rochie lunga si alba ce era din matase chinezeasca, amestecata cu satin si cadea in forma de x pe sanii ei  foarte voluptosi,  plus o gentuta asortata cu pietricele pretioase micute, stralucitoare si o umbrela de soare  foarte eleganta si alba. Mirka si-a luat un palton alb de dama dintr-un material foarte placut la atingere si un design interesant, si-a mai luat  o rochie lunga de bal de culoare turcoaz ce se asorta cu ochii ei albastri si cu parul sau ca focul. Lantisorul pentru Sasuke aveam de gand sa i-l dau personal la intoarcere. Fara sa-mi dau seama ajung deja acasa si cobor din limuzina si fug pe scari in aripa de est cu darul in mana, nerebdatoare sa i-l dau lui Sasuke.  Insa cu cat  ma apropiam de camera lui Sasuke, ma cuprinde o teama ingrozitoare auzind niste gemete si rugaminti. Scot din plasa oglinda fermecata, care arata posesorului tot ce doreste sa vada, iar mie nu-mi vine sa cred ceea ce vad..

Wow...vede ca-i suge sangele unei vampiirite?
sau ce?
sper sa pui nextul repede ca sa nu mor aici in fata ecranului

Vreau nextul!!!!!!!!!!!!!!!!!!Ce vede sakura?scrie!Vreau nextul ca nu ma satur niciodata de ficul asta

Cand vede ca??? Offf suspansul asta. Vreau nextul , imi place la nebunie, e foarte frumos ficul, ador viata Sakurei, acesta se afla intr-un basm inconjurata de magie! Iar Sasuke nu imi vine sa cred cat de grijului este, wow, cam prea grijului insa asta doar pentru ca o iubeste.
In concluzie, draguto vreau nextul si il vreau repede!! Te rog foarte frumos sa il pui repede, repede!!
Spor la scris iubita!! te pup !!

Ce , ce vede ? Ce se intampla ? Nu ne mai lasa atata in suspans ca ne omoara si nu mai apucam sa citim povestea . Serios , pune next-tul . Vrem next-ul , Vrem next-ul , Vrem next-ul !!!!!! Te rog ! ^.^

Am trecut si pe aici . Mi-au placut foarte mult toate capitolele si vreau sa vad ce idei mai ai, deci sa vi repejor cu nextu , te pup !!!!

bine capitolul va sosii in seara asta va pup

CAAAAAAAAAAND?iN seara asta?Bah tu vrei sa ma omori?Baga-l te rog acuma.Dulcica ca o savarina cu miere si scortisoara

EDIT 29.06.2017

Capitolul 5: Serata

Sakura pov:


Cand ma uit in oglinda, nu-l vad in camera nicaieri pe Sasuke. De unde se auzeau gemetele? Aud un tipat si apoi  vocea lui Sasuke, iar eu paralizez complet. Nu mai stiam ce sa fac iar corpul meu practic nu mai raspundea la miscarile dictate. Cu ultimele puteri, am fugit de acolo si nu m-am oprit, pana ce  nu am ajuns in camera.  Am intrat val-vartej, facandu-l pe Kira sa sara din pat speriat. Mi-am uitat plasa acolo..Inchid si apoi incui usa, dupa care ma trantesc langa Kira si incep sa-l mangai, gandindu-ma la ce am auzit si la ce a spus Sasuke. Nici nu stiu ce a spus macar! Odata si odata trebuia sa te sperii si tu, iar asta a fost momentul perfect in care tu sa-ti dovedesti ca poti mai mult de atat si sa te mai maturizezi un pic. Trebuie sa uit de asta si sa ma concentrez asupra seratei ce va avea loc in seara asta, in cinstea lui Sasuke. Iar eu nu mi-am pregatit nici rochia, de apoi celelate lucruri de care trebuia sa ma ocup cu prietenii mei. Ma hotarasc pana la urma si ies din camera, lasand-l pe Kira in pat si fug spre aripa de sud, in camera secreta cu coloane, de dupa biblioteca si acolo ii intalnesc pe prietenii, cerandu-mi scuze de intarziere.
-Nu te mai scuza atat Sakura! Nici nu ti-am simtit lipsa, cel putin eu. Dar, cu toate astea totul decurge perfect. Stapanul nu banuieste nimic si nici ca ar banui ceva. Totul este gata: meniul, decoratiile, invitatiile care au fost trimise si am primit confirmari foarte multe. Deci poti fi sigura ca asta va fii cea mai faina serata de pana acum! Imi spune Naruto vesel si plin de energie, dar cu o urma de seriozitate in glas. Se pare ca atitudinea Hinatei l-a schimbat cat de cat.
-Da, totusi avem nevoie de tine aici. Tu esti cea mai apropiata de stapanul Sasuke si trebuie sa-l aduci aici! La ora 19:30 trebuie sa fie in camera de bal din aripa de vest si vezi ca nu cumva servitorii sa scoata un sunet despre asta! Uite cum vom proceda: avem un nou afacerist ce doreste sa discute cu Stapanul nostru, si te-a trimis pe tine ca sa-l aduci in aripa de vest. Ii spui ca trebuie sa se imbrace elegant pentru ca acel domn tine mult la aspect si dexteritate si de asemenea la comportament si casa celui cu care va lucra. Dupa ce se imbraca, tu il vei conduce in aripa de vest  prin partea laterala. Inauntru il vor astepta invitatii si noi de asemenea. Mirka va face prezenta si ceilalti ii vor face supriza lui Sasuke. 
-Am priceput, dar sigur o sa mearga? intreb eu cu  sfiala in glas.
-Desigur! Adica ce poate merge rau? intreba Hinata entuziasmata.
-In fine. Ma descurc eu cumva. spun cu jumatate de gura, dupa care hotaram sa ne ducem sa ne pregatim de serata.  Merg in camera mea, ma opresc  la dulap, de unde imi aleg o rochie rosu-sangerie, cu  cateva volanase cu putin negru. Rochia era lunga pana in pamant si avea cateva modele florale pe ea. O probez, dupa care ma dezbrac si o pun pe umeras, in timp ce Kira zambeste. Stiu ca vrea sa vina la serata. Pai cum sa nu.. asta imi lipsea acum: o intreaga camera cu vampiri si oamenii macelariti de tigrul meu.
 Este aproape ora 18:00. Trebuie sa ma duc la Sasuke, dar nu imi termin gandurile caci aud un ciocanit in usa.
-Cine este? Intreb in timp ce incerc sa ascund rochia undeva.
-Sasuke! Aud o voce de dupa usa si raspund repede stand in fata oglizii. Imi spune ca a venit ca sa  povestim despre ce am mai facut in tot acest timp si ne asezam unul langa celalalt pe marginea patului si incepem sa discutam.
- Era sa uit! Sasuke ti-am luat ceva. Tocmai atunci mi-am amintit ca de fapt am uitat colierul in plasa.
-Asta cautai? Ma intreaba Sasuke scotand de la spate medalionul si plasuta cu haine. Este chiar frumos medalionul. Multumesc mult. Ce faceai tu in fata camerei mele? ma intreaba cu o urma de severitate si putina nervozitate in glas.
-Tocmai venisem de la repetitii, am vrut sa-ti dau personal medalionul chiar in acel moment. Am urcat pe scari, m-am  indreptat spre camera ta si am auzit gemete si m-am speriat. Am scapat lucrurile, am fugit in camera mea. Imi pare rau. 
Sasuke se apropie de mine si ma imbratiseaza.
-Nu-ti face griji. Nu m-am suparat, dar imi pare rau ca te-ai speriat  din cauza mea. Te rog iarta-ma Hele..dar nu mai continua. Cine e Hele? Ma simteam atat de bine in bratele lui, incat nu am mai comentat. El totusi s-a uitat la privirea mea uimita si m-a intrebat daca sunt in regula. Eu dau aprobator din cap si il strang tare in brate, dupa care ma uit la ceas si vad ca a recut jumatate de ora. Nu se poate! Am doar 15 minute sa ma pregatesc si pe el si pe mine. Ii spun lui Sasuke ceea ce mi-a dictat Neji  si ii spun ca in timp ce el se va schimba si eu voi face acelasi lucru, deoarece omul acela doreste sa il insotim pe el si pe sotia lui la o cina pentru a ne cunoaste mai bine. Brunetul aproba   si pleaca. Dupa zece minute sunt gata si eu. Il vad pe Sasuke ca intra in camera iar mie imi venea sa lesin. Era minunat, avea un cosum alb asortat cu o camasa neagra si o cravata rosie. In piept avea un trandafir negru si in mana tot un trandafir negru de pus in piept cu o funda rosie. Se apropie de mine si imi ia mana in a lui.
-Zana mea imi pastrati va rog un dans in aceasta noapte  pe care dumneavoastra o eclipsati?
-Desigur, bunule domn! ii raspund zambind.
-Dar daca v-as ruga sa nu dansati cu altcineva? ma intreaba cu un zambet dulce pe fata.
-Dar imi pot permite sa va intreb de ce? Spun  in timp ce el se apropie de urechea mea si imi sopteste bland si cald:
-Pentru o sa ma faceti sa-mi pierd mintile si sa devin gelos.
-Am inteles...Deci pornim? il intreb revenind la atitudinea si limbajul normale.
-Daca imi permiteti sa va insotesc, bineinteles, doamna mea. Dau aprobator din cap si imi ofera bratul sau. Il iau si pornim spre aripa de vest pe partea laterala. Ajungem si vad luminile stinse. Se pare ca am ajuns la timp. 
-Bine ati venit, Stapane! se aude in toata sala si Sasuke ramane uimit si multumeste tuturor. Se intoarce spre mine si ma saruta  de fata cu toti invitatii din sala ce stateau ingenuncheati in fata lui.
-Doamnelor si domnilor! As dori sa-i multumesc frumoasei mele iubite si prietenilor ei loiali pentru o asemenea surpriza pe care ei au pregatit-o in cinstea mea. Sunt foarte bucuros si recunosc ca sunt surprins si de asemenea sper sa va distrati cu totii in aceasta noapte. Dupa asta se aude un ropot de aplauze in toata sala si vad pe chipurile domnisoarelor ciuda si ura fata de mine. Sasuke se intoarce din nou spre mine si imi pune in piept  trandafirul. Se apleaca usor in fata mea si  ma intreaba daca ii acord acest dans, iar eu raspund afirmativ si incepem sa dansam vals, pe melodia Once Upon a December   si simt cum dansatorii se opresc din dans si toate privirile sunt atintite asupra noastra. Dupa ce melodia se termina, facem o plecaciune si suntem aplaudati de toata sala. 

Dar oare Sakura s-a gandit la ce surpriza ii pregateste Sasuke sau nici nu banuieste?

mii de scuze pentru greseli dar nu stiu ce a avut tastatura asta ca nu raspundea la comnezi si vrau sa-mi spuneti comm cu critici dure dar nu foarte dure......va rog

Totuna,nu conteaza!Minunat e ca ai bagat nextul care e miiinunnat!!!!!
Baga-l repede si pe celalalt

Hey hey drag mea..Am ajuns si eu pe la fic-ul tau si pot spune ca-mi place!
Ma incanta ideea si chiar vreau sa vad cum o descrii si cum continui!
Mi-ar placea sa nu se certe cei doi sau sa existe o despartire ci doar o poveste frummoasa de dragoste, insa vom vedea...:*