Offf offf am ratat doua capitole.
Imi pare rau numai ca am fost foarte ocupata cu scoala.
Yumi deci ador ficul !
Ce ma bucur ca Mike a disparut din peisaj pentru o vreme.
Sper sa dispara de tot in curand.
Imi pare foarte rau pentru ce a ajuns biata Sakina.
Si o admir foarte mult pe Sakura, e foarte desteapta.
Si totusi nu imi vine sa cred cum a ajuns Itachi si sunt 100% sigura ca este doar din vina Sakinei doar ca ea nu isi da seama.
Sper ca totul sa fie bine.
Totusi ma intreb oare ce se va intampla in camera de hotel?
Oare cum va reactiona Mike cand va vedea ca Sakina nu e acasa?
Oare ce v-a vorbi Sakina cu Itachi?
Oare acestia doi vor lega ceva?
Totusi ma intreb ce se mai intampla intre Sasuke si Sakura?
Offff vreau nextul!!!
Iubire spor la scris si la iei noi si cel mai important succes cu scoala!
Astept nextul cu sufletul la gura si te rog daca ai timp sa ma anunti cand il pui!
Mersi , te pupacesc dulce !

Scz ca nam mai trecut pe la ficul tau doar ca mi sa stricat netu
Imi plac mult capitulele mai ales cand Sakina sa dus dupa Itachi in acel bar
Sper ca nextu sa vina repede te pwp si sopr la scris

te iubesc ... pune repede nextu !!1


[size=14]Editat de ♪ choco ♪ : Te-as ruga frumos sa scrii mesaje care sa cuprinda mai mult de zece cuvinte, altfel faci SPAM si nu ai voie. Multumesc pentru intelegere.[/size]

Scoala asta ne fura tot timpul...imi pare sincer rau. O sa incerc sa-l pun in weekend. Nu promit nimic dar incerc! Merci ca va place si ca sunteti atat de draguti incat continuati sa-mi da-ti comentarii:*: Sunteti cei mai tari!

Scumpo te inteleg si sper sa aduci nextu cat mai repede.
P.S. Esti cea mai tare si ai cel mai misto fic

styu k scoala asta ne ia tot timpul mai ales cu chestiile extrascolare.In plus profesorii astia ne baga in ce vor ei fara k macar sa ne intrebe .aia nu styu k avem si noi viata?ce ma enerveaza.sper sa pui next cat mai repede chiar dak te inteleg.spor la scris

Imi...imi pare raaaaaaau!!!!!

Scuze Yumi nu am mai lasat deloc com mai ales de cand a inceput scoala asta blestemata:((

Sa stii k adoooor fuc-ul tau desi cuplul SasuSaku nu e preferatu meu...Dar imi place:P

Imi place la nebunie acest capitol:P Abia astept sa vii cu nextu

Bye Bye ti pop si iti urez noapte buna ( e 23:54 :) )

Deci? Cand vine nextu'??? Astept de prea mult timp...

Byeee :*

Capitolul 36: Betia conduce la nopti interesante

Ia sa vedem. Trebuie sa fie in toata Osaka asta macar un hotel de 4 stele, nu? E imposibil, doar suntem in Japonia! Cautam cu privirea printre cladirile exagerat de inalte, un hotel, in acelasi timp fiind atenta si la sofat, in timp ce Itachi a adormit pe umarul meu...mda...un adevarat gentelman, ce sa mai? Vroiam sa-i dau o palma sa se trezeasca dar aveam destul de multe motive pentru care n-o faceam: 1 s-ar fi trezit pe moment, nu pentru totdeauna 2 ar fi copilaros din partea mea 3 nu pot sa ma si uit dupa hotel sa si sofez si sa mai am si grija lui si 4 imi era frica ca din reflex sa nu-mi traga vreo palma. Atata-i mai trebuia! Ma mai uit vreo 5-6 minute dupa un hotel si am gasit unul de 4 stele, foarte dragut, cel putin din exterios. Dupa vreo 2 ture de "traversat" parcarea, intr-un sfarsit am gasit un loc unde sa-mi pun masina. Imi trag centura, imi iau geanta si ies din masina pentru a ma indrepta spre inalta si luxoasa constructie. Totusi...am un sentiment straniu ca am uitat ceva. Ceva foarte foarte important. Stau cateva secunde pe ganduri in timp ce tocul meu se juca pe asfaltul rece. A! Am uitat sa inchid masina! Ce prostuta sunt! Apas pe un buton de la cheie si dupa ce aud un sunet "sigur" imi continui drumul.

Usile cu senzori erau prezente, odata cu ele si o mica fantana ce se afla pe coridor. In partea stanga fiind un mare restaurant cu bufet suedez, in fata scarile "regale", liftul si in dreapta era receptia. Cu patru ceasuri mari puse pe perete, fiecare indicand ora din anumite orase ale lumii. Moscova, Paris, New York si Tokyo. Ok...la receptie era o doamna in jur de 45 de ani. Anii ce-au trecut atat de repede, rautaciosii au lasat urme vizibile pe saraca fata a femeii. Se vedea totusi ca la tinere a fost frumoasa. Avea parul brunet, lung, prins intr-un coc, chit ca acum era vopsit si aspru, probabil ca in anii din urma era moale si natural. Ochii ei de-un verde inchis precum padurea in vazul noptii, erau plictisiti si indiferenti. Se vad anii multi de experienta. Cand si-a ridicat privirea din foile pe care le semnase, mai intai mi-a spus:

-Bun venit la Osakanton. Cu ce va putem aju...?si cam atat a putut saraca doamna sa scoata din gura, caci a ramas incremenita cand mi-a vazut culoarea din par. Dupa cateva secunde de "suspans", privirea ei rece a revenit si a vrut sa-si dea ochii peste cap. Probabil se gandea ca sunt o alta fata a lui tati. Tati care poseda multe hoteluri, inebunita dupa roz. Intrandu-mi gandul asta in minte am dat un pic din cap dupa care am spus tare si raspicat:

-Asta e culoarea mea naturala!

Ok...acum saraca femeie cu siguranta a ramas fara cuvinte. Nu stiu de ce era mai uimita. De faptul ca parca i-am citit gandurile sau pentru culoarea mea naturala? Nu aveam timp sa-si revina ea si sa observe ca noi suntem pe Terra asa ca pe un ton mai obraznic, luand in considerare diferenta de varsta dintre mine si ea, i-am spus ca vreau o camera de doua persoane. Am cerut deasemenea sa stam la etajul unu pentru a nu ma chinui ca in iad cu brunetul pe scari sau in lift, sa-l tin pana cad pe jos din cauza greutatii. "Sfatuindu-se" cu iubitul ei calculator mi-a spus direct si indiferent.

-Nu avem decat camere de doi cu pat dublu, nu paturi separate. Etajul unu este ful asa ca va duc la 12.

Sa faca ce? Eu vorbesc singura? Poate ca ochii ei verzi si rai ii faceau pe unii sa taca, dar nimeni nu-mi intrece mie smaraldele. Am scos din poseta o bancnota mare, va asigur, am pus-o orbeste pe masa si am intrebat-o pe doamna cu un zambet viclean:

-Sunteti sigura ca nu se mai pot gasi camere la etajul unu, izolalte de celelalte?

Ea vazand suma, nu a putut sa nu accepte si cica din greseala nu vazuse ca exista camera 12 libera. Aha... Of of. Tara asta! Ce sa-i faci. Ii multumesc dulce dupa care ma duc sa-l iau pe Itachi din masina. Doarme. Si cap'sorul lui doarme, dar el doarme de ani buni. Frate vai de mine cum il duc eu pe asta pe scari! L-am prins de sold si i-am dat mana peste gatul meu, tarandu-l cum am putut mai bine pana la intrarea din spate, dupa care usor-usor, "tip-til tip-til" am ajuns in fata locuintei noastre de peste noapte. Pfu! Sper ca aceasta camera are si etaj, la cati bani i-am dat femeii aleia. Cand am deschis usa, am ramas placut impresionata. Cersafurile albe, noi, frumos mirositoare, imbratisau patul moale si negru, din lemn de brad masiv. Doua noptiere inconjurau marele pat si ele fiind din acelasi material. Televizorul cu plasma era in fata noptierelor, tot in fata si o masa cu oglinda, in stanga fiind un birou cu o vaza plina cu crini. Ador crinii! Si in dreapta era baia albastru, foarte spatioasa, cu dus, oglinda, veceu, fion si jacuzzi. Macar stiu ca cele doua sute de euro nu au fost risipite. Ma indrept repede catre pat si poc! II dau drumul vampirului sa cada liber pe cersaful moale.

-Ok, asculta aici mister vampire. 1 Maine discutam drastic despre actiunile tale 2 sa nu te puna Dumnezeu sa uzi patul! 3 esti batut in cap ceea e nu-i nou si 4 esti mort de beat.

Stiam ca nu am cu cine sa vorbesc, dar imi placea sa am impresia ca ma asculta si tace ca un catelus adorabil si ascultator. Oftez zgomotos si ma apropri sa-l dezbrac. Ii dau camasa neagra la-o-parte si incerc sa-i desfac cureaua din piele, cand am terminat in sfarsit sa fac asta, doua brate inspaimantator de puternice ma ridica in sus de parca as fi un copilas mic in bratele bunicului si ma face sa-mi iau picioarele de pe covor. Itachi m-a strans de brate atat de puternic incat m-a ridicat de pe covor si m-a asezat deasupra lui, in aer, el fiind pe pat. Faceam "schema" asta cu unchiul meu cand eram mica. Se numea "avionul". Nu pot sa uit cum ma ridica ca o pana si incepea sa faca zgomote specifice "avionului". Ma amuza atat de tare pe-atunci, pe la 6 ani, cand viata era o joaca si prietenii erau cei mai importanti...

Uitati next-ul dragii mei. Nu este cine stie ce dar este un semnal ca nu am uitat de voi si nici de fic! Este cam grabita actiunea si textul este cam scurt, dar ce sa facem...scoala asta ne prosteste pe zi ce trece Sper totusi ca v-a placut si ca nu ati deschis pagina degeaba. Si ca veni vorba, sa stii draga mea Ruby ca m-am gandit si eu la ideea asta si as fi deacord caci mai am multe idei in legatura cu ficul, dar cred ca as plictisi cititorul daca ar fi "Ura dintre doua clanuri" pagina 50 Asa mai bine ar fi pe sezoane diferite . Nu stiu...imi dau cu parerea. Voi ce credeti? :*

Capitol necorectat! Pupici!

ub sfarsit ai adus si u nextul.off chiar nu mai aveam ce citi.ms c la-ai pus.si ma bucur ca sunt prma la comm si cam putut citit ceva frumos inainte de somnik

Yumii ai adus nextu cat am putut sa-l astept.
Sa inteleg ca Itachi doar se prefacea ca doarme? sper ca rozalia sa renunte la atitudinea pe care a adoptat-o. Oare ce vor face cei doi? se va lasa cu bataie sau saruturi... dar iar asteptam secole >.<

Pupici

Mersi muuuuuuuuuuuuuuuuult de tot k nu ai uitat de fic.cu scl e chiar super greu si chiar dak nu vine imediat sper sa citesc nextul

Este frumos si imi place. Imi pare rau ca s-a terminat asa repede fiind obsinuita de la tine cu acele capitole lungi, insa sper sa vina cat de repede posibil next-ul, si daca poti sa ma anunti si pe mine ar fi perfect~!
Spor la sscris, la idei si timp. Te pup!

[/center]Inebunesc deci imi place la nebunie capitolul
Adu rapid nextu[center]