Dorinţe imposibile.

Astept pareri. Dorinţe imposibile. - Pagina 3 268890

E foarte frumos! :X
Îmi placee!! ;;)
Astept continuarea :d te pup dulce! kiss

Vai ca daca nu pui nextul ma supar raU DE TOT!
Am citit ficul aseara pe la ora 1 scuze ca n-am dat comm mi se inchideau ochii :X

Îl pun în seara asta fiţi liniştite măăăă !
Vă iubesc. Dorinţe imposibile. - Pagina 3 962758

Şi acum, mult-aşteptatul NEEXXT la Bluff*Tv* ! Vizionare plăcută !:-x Capitol pervers dedicat lui Choco ! Dorinţe imposibile. - Pagina 3 962758

Capitolul 6 - Amestec de fericire şi spaimă.

Mă uit absorbită la flacăra ce arde încontinuu. Mă gândesc cum vom ajunge noi înapoi în oraş. Dar o altă întrebare mă macină ... Cum am ajuns aici ? Oare cum vom supravieţui ? Îmi scutur puţin capul pentru a alunga aceste întrebări fără răspuns pentru mine. Mă uit la Itachi şi văd că a adormit. Este atât de drăguţ când doarme. Pare un pisoiaş inocent. Zâmbesc şi mă ghemuiesc lângă el, adormind. Razele puternice ale dimineţii se joacă pe chipul meu, îndemnându-mă să mă trezesc. Pentru prima noapte în sălbăticie,nu a fost rău deloc. Am dormit foarte bine, lângă puiul ăsta care încă doarme dus. Mă frec la ochi pentru a mă mai dezmetici puţin. Mă ridic în picioare şi las vântul cald de primăvară să-mi ciufulească părul rozaliu. Sunt într-o stare de euforie totală. Parcă aş fi drogată, dar nu sunt. Încep să mă învârt ca un copil mic, dar mă împiedic şi cad pe nisipul moale. Mă ridic repede şi mă scutur. Hmm, mă gândesc să fac o baie. Nu strică, nu-i aşa? Măcar până se trezeşte Itachi. Mă îndrept spre mal cu paşi de felină şi mă opresc. Las valurile să se izbească de picioarele mele, făcându-mă să tresar. Apa este călduţă, perfectă pentru o baie. Mai rămân câteva secunde acolo, pentru a mă obişnui cu apa. Cu paşi mărunţi, dar calculaţi, mă afund din ce în mai mult în mare. Îmi ridic mâinile deasupra capului şi mă arunc în apă. După câteva secunde, mă ridic la suprafaţă, pentru a mai lua o gură de aer. Brusc, simt cum sunt trasă de picioare la fund. Nu înţeleg ce se întâmplă şi mă panichez. Deodată, nişte braţe puternice îmi cuprind talia. Oh, era doar Itachi. Când s-a sculat? Sau mai bine zis, când a ajuns aici? Mă rog... Ne ridicăm la suprafaţă, iar eu îmi dau părul ud pe spate.
- M-ai speriat îngrozitor de tare... spun eu în timp ce mă jucam cu un fir rebel de păr.
- Ştiu. Asta era şi ideea. zise şi începe să mă stropească. Fac şi eu acelaşi lucru şi îl bag cu capul în apă, dar acesta mă trage din nou la fund. Ne îmbrăţişăm strâns sub apă, dar nu mai pot să respir, aşa că îmi scot capul. Iese şi el într-un sfârşit şi mă prinde de mână trăgându-mă mai aproape de el şi pupându-mă dulce pe obraz. Roşesc, îmi bag mâinile în părul lui şi închid ochii, dar îi deschid brusc pentru că simt că iar se joacă cu închizătoarea sutienului. De data asta nu mă mai enervez, m-am gândit să-i fac jocul. Îi zâmbesc pervers şi îl muşc de gât, acesta tresărind la încercarea mea. Se apropie mai mult de faţa mea şi îmi cuprinde buzele într-un sărut pasional, dar în acelaşi timp şi pervers. Rup sărutul când îi era mai drag lui, dar nu cedează. Mă muşcă şi el la rândul lui de gât, fiind surprinsă. Coboară mai jos, ajungând la sânii mei, dar îl împing încet, păstrându-mi zâmbetul şmecher. Dintr-o dată, mă bufneşte râsul, adică la ce faţă avea, de căţeluş plouat, parcă implorându-mă să ne continuăm jocul. Strâmb din nas şi îi spun să ne întoarcem la mal. Nu mai zice nimic, doar că până am ajuns, a stat bosumflat, pe mine apucându-mă râsul de fiecare dată când mă uitam la el. Ne aşezăm pe nisipul moale. Îmi pun mâinile sub cap şi privesc cerul senin care nu exprimă absolut nimic, decât un albastru foarte deschis. Deodată, un chiorţăit puternic se aude din stomacul meu, însemnând că mi-e foame. Itachi începe să râdă, nu ştiu de ce, dar îi ador răsul şi zâmbetul.
- Mă duc să caut ceva de mâncare, poate găsesc. spun eu în timp ce îmi mângâi burtica.
- Vin şi eu cu tine ! sare repede Itachi.
- Mă descurc şi singură mă ! i-o tai repede. Vin repede, promit ! şi acestea fiind spuse, îi dau un pupic scurt pe obraz şi mă afund în pădure. Mă plimb cât mă plimb, privind copacii ce se înălţau către cer şi observ ceva roz într-un tufiş. Cred că e zmeură. Nu sunt otrăvitoare. Mă apropii de acel tufiş şi gust una. Sunt foarte bune. Îi duc şi lui Itachi câteva. Deodată, un sâsâit zgomotos se aude din tufiş. Înghit în sec şi încep să mă îndepărtez încet de tufiş, dar într-o fracţiune de secundă, un şarpe uriaş îşi face apariţia în faţa mea. Shannaro! Se apropie din ce în ce mai mult de mine, eu îndepărtându-mă din ce în ce mai mult de el. O durere usturătoare simt în gleznă. Cum a ajuns atât de repede la glezna mea??? Ţip cât mă ţin plămânii încât toate păsările care erau adăpostite în copaci au zburat. Şarpele începe să se îndepărteze de mine. Respir din ce în ce mai greu şi privirea mi se înceţoşează. Mă prăbuşesc la pământ... La un moment dat, se aud nişte paşi venind spre mine, semn că se apropie Itachi. Închid ochii, aşteptându-l. Era un şarpe veninos. Mi-a amorţit piciorul, otrava îşi face efect. Nişte buze calde îmi acoperă rana. Deschid puţin ochii şi îl văd pe Itachi încercând să sugă otrava şi se pare că reuşeşte. Adică nu mă mai simt atât de rău. Mă ia în braţe şi ne întoarcem la mal. Mi-a salvat viaţa, din nou. Nu ştiu ce m-aş fi făcut dacă nu era el acolo. Ajungem la plajă şi mă aşează pe nisipul moale.
- Îţi mulţumesc, Itachi! îi spun în timp ce el împrăştia nisipul de nervi, cred.
- Sakura, eu sunt vinovatul aici. Nu trebuia să te las să te duci singură, sunt un prost. spune el vizibil nervos.
- Nu!! A fost vina mea! Eu n-am vrut să mergi cu mine! Hai să trecem peste asta, faptul e consumat deja.
- Spune-mi, cum te mai simţi? mă întreabă el îngrijorat.
- Mult mai bine, datorită ţie. răspund afişând un zâmbet cald şi sincer.
Mă ridic şi îl iau în braţe, el făcând acelaşi lucru. Nu pot să cred câtă grijă are de mine. Dacă ar fi fost altcineva, cred că m-ar fi lăsat acolo. Îl strâng şi mai tare, oftând lung. Ceea ce pentru mine e foarte ciudat, e că eu sunt mai mare decât el cu doi ani şi mai sunt şi profesoara lui. Îi dau drumul şi îl privesc în ochi, aceştia exprimând tristeţe şi îngrijorare...
- Itachi, te iubesc ! îi şoptesc eu la ureche...

Mda... e cam plictisitor nu ? Dorinţe imposibile. - Pagina 3 23826

Wow, scz ca nam mai trecut, e atat de frumos!
Imi place enorm de muult!
Vreau repede next si vreau sa fie perverss!!

cred ca glumesti... cum sa fie plictisitor? e sooper::X:X e pentru prima data cand iti citesc ficu si e sooper:*:* vreau continuarea cat mai repede :X te poop :*

ma bucur enorm de mult ca iti place Puff`:x si tie Ingrid :*
:X
Va iubesc. >:D< Stiati asta nuuu ?? :x Dorinţe imposibile. - Pagina 3 947835

Sper că glumeşti =))
Cum să fie plictisitor ?
E perfect!
Continuarea pe cand ? :o3

Nextul maine, draga mea. :-x
Va iubesc ma! Dorinţe imposibile. - Pagina 3 127686

Ok,ok ;;)
Aştept :-* !

Astept pareri. Dorinţe imposibile. - Pagina 3 268890

Scuze, scuze, scuze si iar scuze ca n-am trecut pe la capitolul tau. Mai ales ca mi l-ai dedicat... Multumesc foarte mult!!! Sincer nu cred ca meritam, dar iti multumesc oricum. Acest capitol este foarte frumos si imi place ca ai pus chestii picante pe acolo. lough

Astept nextul care sper sa apara cat mai repede. Choco te pupaceste dulcic, dulcic de tot!!! kiss

Şi acum, Nextul la Bluff*TV*! Vizionare plăcută ! :-x Sper din tot sufletul să vă placă ! :x

Capitolul 7 - "Gata! Totul se termină aici!" - Momentul adevărului!

Din perspectiva lui Itachi :

Mă desprind încet de ea, privind-o în ochi. Acei ochi verzi, atât de inocenţi. Nu am să înţeleg niciodată ce s-a întâmplat cu mine, nu înţeleg de ce simt nevoia să o protejez atât de mult ... Înţeleg doar un singur lucru. Că o iubesc. Chiar dacă este mai mare decât mine, pe deasupra îmi este şi profesoară. Câte lucruri se pot întâmpla într-un timp atât de scurt ... Nu am mai simţit pentru nimeni ceea ce simt pentru ea. Este unică, inegalabilă şi felul ei de a fi , plus formele ei perfecte ... pur şi simplu mă înnebunesc. Îi mângâi braţul de la umăr în jos, făcând-o să tresară şi o prind de mână. Nu ştiu cum vom pleca de aici, dar vreau să savurez toate momentele petrecute cu Sakura. Sunt conştient de faptul că atunci când o să ne întoarcem acasă - cumva - totul se va ruina. Va trebui să uităm de tot. Mă întreb, acel "te iubesc" spus de ea, este sincer? Dacă vrea doar să se folosească de mine? Îmi scutur puţin capul pentru a alunga aceste gânduri. Simt o mână caldă atingându-mi fruntea.
- Itachi-kun, esti în regulă ? mă întreabă ridicând din sprânceană.
Dau din cap în semn că da şi îi dau drumul la mână. Este a doua zi de când suntem aici. Cred că fratele meu, Sasuke e cel mai îngrijorat dintre toţi. Da aşa e, mai am un frate mai mic cu trei ani decât mine. E într-a noua. Suntem la acelaşi liceu. Pot spune că (,) cu el mă înţeleg cel mai bine din familie. Niciodată nu ne certăm, sau dacă o facem, o facem foarte rar. Sakura pleacă de lângă mine, puţin tristă după câte am observat, dar eu rămân în acelaşi loc, neclintit, gândindu-mă la ceva care să ne ajute să plecăm de aici. Nu prea aş dori asta, vreau să rămân aici cu Sakura, doar noi doi, cred că a fost, este şi o să fie cel mai frumos moment petrecut din viaţa mea, dar din păcate, trebuie să plecăm ...

Din perspectiva Sakurei (a mea) :

Se poartă foarte ciudat. Nu înţeleg ce i-am făcut. Poate din cauză că am fost foarte neglijentă cu mine însămi. Până la urmă, trebuia să vină cu mine. Ce-i drept, nu mă mai doare aşa de rău glezna, mulţumită lui Itachi. Mă întreb ce fac ceilalţi, oare sunt îngrijoraţi, oare nici nu ne-au simţit lipsa? Oftez şi închid ochii, pentru a alunga aceste gânduri. Mă aşez la malul mării, privind absorbită valurile ce se izbeau de acesta. Eu nu ar trebui să fiu aici, nu ar trebui să fiu aici cu el, nu ar trebui să îl iubesc atât de mult ... Poate că ăsta e destinul. Ne vrea împreună. La un moment dat, Itachi se aşează şi el lângă mine, făcându-mă să tresar. Mă uit la el, dar acesta pare prezent doar cu fizicul, nu şi cu pshicul. Se uită în gol, nu înţeleg ce are, nu ştiu cum să-l ajut. Mă simt neputincioasă. Vreau să deschid gura să spun ceva, dar acesta îşi întoarce privirea către mine, brusc. Roşesc, deoarece m-a luat prin surprindere. Îşi afundă mâna lui în părul meu, eu uităndu-mă la el în continuare. Îşi apropie buzele de ale mele, dar îmi îndepărtez capul, el retrăgându-se repede. Nu mai vreau să trăiesc acelaşi sentiment, trebuie să-l uit, odată pentru totdeauna. Nu contează cât de mult îl iubesc, trebuie să rămânem la stadiul de prieteni, nimic mai mult. Oftez, întorcându-mi privirea înapoi la mare. Este atât de liniştită ... Mă întreb cât timp vom mai sta aici ? Nu aş pleca niciodată, aş vrea să rămân pentru totdeauna cu el, dar nu se poate. Totul are un început şi un sfârşit. Cred că o să-mi explodeze capul la câte gânduri am. Mă ridic de pe nisip şi continui să mă uit la valurile liniştite. Itachi face şi el acelaşi lucru.
- Itachi, spune-mi sincer. Tu ... doar te foloseşti de mine - înghit în sec - sau mă iubeşti cu adevărat? spun eu foarte hotărâtă. Momentul adevărului! Vreau doar purul adevăr.
- Sakura, chiar vrei să ştii cu adevărat ce simt eu pentru tine? spune acesta apropiindu-se de mine şi apucându-mi bărbia cu două degete. Dau afirmativ din cap, puţin temător. Îmi cuprinde buzele într-un sărut mult mai special, de care nu am avut parte niciodată de la el. Se putea simţi iubirea ce ne-o purtăm amândoi, unul pentru celălalt. Îmi întredeschid buzele, acesta introducându-şi limbuca, mai apoi formându-se un duel între a mea şi a lui. Rupe foarte lent sărutul, privindu-mă în ochii cu blândeţe. Cât de romantic poate fi ... doar noi doi, la malul mării.
- Nu m-aş folosi de tine niciodată, îţi jur! Eşti şi vei fi în inima mea pentru totdeauna, chiar dacă va veni momentul să ne despărţim! spuse acesta zâmbindu-mi sincer.
Nu mai am cuvinte. Oare este adevărat? Poate ar trebui să îl cred. Merită o şansă. Nu zic nimic, doar îi răspund cu acelaşi zâmbet blând şi sincer pe care el mi-l oferă mereu. Îi dau un pupic scurt pe năsuc şi începem să ne plimbăm pe plaja pustie ... Nu spunem nimic, doar ne mai furăm câte o privire din când în când. Ne plimbăm ţinându-ne de mână. Oh doamne, de abia acum mi-am amintit că sunt în lenjerie intimă. Mă întreb pe unde o fi rochiţa mea? Dar mă rog, puţin îmi pasă de rochie, acum vreau să petrec cât mai mult timp cu el, cel care mi-a furat inima.
- Ia spune-mi, ai vreo idee cum vom scăpa de aici ? spun eu cu tristeţe în glas.
- Păi, din păcate nu, dar puţin îmi pasă, ceea ce mă interesează este să petrecem cât mai mult timp împreună. zice acesta zâmbind larg.
Roşesc foarte tare, deoarece simt cum obrajii îmi ard. Zâmbesc în sinea mea. La un moment dat, observ ceva alb mişcându-se cu rapiditate pe valurile mării. Pare a fi o barcă, sau poate este doar imaginaţia mea foarte bogată. Dar nu, nu este, se apropie din ce în ce mai mult de noi. Suntem salvaţi ! Ăsta e singurul lucru care se învârte în capul meu. Un sentiment de bucurie dar şi de tristeţe îmi inundă întreg sufletul.
- Itachi, vezi ce văd şi eu? spun eu sărind de bucurie.
- Da, Sakura-chan, suntem salvaţi! zise acesta.
Barca asta are o inscripţie ciudată pe ea. Un cerc pe jumătate roşu , iar cealaltă jumătate este albă, puţin prelungită. La bord este un băiat tânăr, seamănă extrem de mult cu Itachi, doar că are părul mai scurt şi mai ciufulit.
- Sakura, este fratele meu! Sasuke ! Doamne, îţi mulţumesc din tot sufletul!
- Ah... Scuze că îţi spun, dar din păcate, trebuie să uităm tot ce s-a întâmplat! Gata Itachi! Totul se termină aici! spun eu cu jumătate de glas, lăsându-l pe Itachi mut şi neclintit din loc. O lacrimă se scurge pe obrazul meu fin. Da, aşa este ! Trebuie să uităm totul !

Ceee?
Nu se poatee
Of Doamne
E atât de.. atât de.. nici nu am cuvinte!
E perfect!
Nextul te rog dulce ca o savarină :o3
Te pup dulce!

Mulţumesc Ellie că îţi place!
Chiar mă bucur.
:-x
Te puuup dulce ! :x

Astept cat mai multe pareri ! ^.^
Va iubeeesc. >;d<

Nu-mi place!
Îl ador

O mică,micuţă problemă Când pui nextul :o3 ?
Sper că.. curând! ;;) :o3
Te pup!

Dap. Asa e. In viitorul apropiat.:))
Adica maine draga mea:X
Te puuuuuuuuuup dulce !! Si din nou, chiar ma bucur din tot sufletul ca iti place!:x

Astept cat mai multe pareri. xD. ^.^

mamaa
E atat de trist. Si eu care vruiam sa fie pervers:))))
Eh, eu astept nextul! Ai un fiic minunat scumpa!
Te pwp!

Merci Puffule ca iti place. :x:x:x:X:X
Si mii de scuze ca nu a fost pervers ... dar aveam alte idei :)
Din nou , multamax ca iti place mah! :x
Te iubesssscccc Puffule.:x

Mai lasat fara cuvinte. E ata de trist si totusi atat de frumos. sad

Cand pui nextul? happy

Maine, draga mea.:X:X:X