Hello, pipal! M-am decis sa va incant cu un fic drag mie, care nu-mi apartine, dar pe care il preatuiesc nespus de mult. Autoarea se numeste Andru, careia ii cer scuze pentru ca nu i-am cerut permisiunea sa-l postez, dar cu care am cazut la un acord. Toata lumea castiga.
Cei ce vor sa citeasca ficul in varianta originala Edward&Bella sa-mi trimita mesaj privat. 





-         Haide, haide! mi-am rugat vechea camioneta in timp ce conduceam spre scoala.

A te trezi tarziu in prima zi de scoala, dupa vacanta de primavara nu era o idee chiar atat de buna… Si asta daca voiam sa-mi mentin perfectul meu record, ceea ce ma straduiam sa fac.
Insa stiam ca notele mele extrem de bune si recordul fara pata erau, cel mai probabil, cauzate de lipsa mea de popularitate. Adica, nu ma suparam daca oamenii spuneau tot felul de chestii urate pe la spatele meu, si chiar in fata mea, dar era putin aiurea sa nu am pe nimeni sa ma sprijine. Sau pe cineva care sa vorbeasca civilizat cu mine. Asta chiar este tot ce cer de la viata.

Mda, stiu ca  o fata noua incepe scoala astazi, am raspuns unui gand trecator, dar nu aveam prea mari sperante in legatura cu ea. Ea era ruda cu Sasuke Uchiha; iar asta va asigur ca spune totul.
Sasuke Uchiha era rebelul scolii, baiatul rau.  Desigur, era cel mai sexy tip din lume si fiecare fata din scoala si-ar fi vandut sufletul pentru el… inafara de mine. Ochii lui uimitori, negrii ca taciunele, parul lui ciudat begru si muschii socanti nu ma afectau cu nimic. Da, el este un tip superb si nu mi-e frica sa admit asta, dar niciodata nu trebuie sa te iei dupa aparente. Iar eu stiam ce era in spatele aparentelor: un „crai” usuratic, care nu dadea doi bani pe fetele pe care, cu un zambet, le ametea si le scotea la o aventura de o noapte, dupa care le zvarlea ca pe niste carpe, fara sa-i pese ca le frangea inimile. Dar paream sa fiu singura fata din liceul “Konoha” care vedea asta. Sau singura careia ii pasa. Ma rog, ati prins ideea.

Era un lucru bun ca il uram, deoarece se vedea de la posta ca si el ma ura pe mine. Acesta fusese un fapt evidentiat de multe ori, cel mai recent acum doua zile.
Am oftat in timp ce parcam masina in spatiul meu. Nu aveam spatii de parcare aliniate sau chestii de genul, dar eu parcam acolo de cand incepusem sa invat aici. Probabil din cauza ca era cel mai indepartat loc de scoala; un proscris, ca mine.

Mi-am insfacat ghiozdanul si am sarit afara din camioneta, incepand sa fug prin ploaia care era nelipsita, aici, in Konoha. M-am miscat cat de repede am putut, iar clopotelul suna exact dupa ce eu m-am lasat sa cad in scaunul meu. Imediat ce mi-am tras suflul si am citit de cateva ori lectia, mi-am scos copia din La Rascuce De Vanturi si am inceput sa citesc.
Doar dupa cateva minute dupa ce am ajuns eu, doamna Kurenai intra pe usa.

-         Buna dimineata, clasa. Asezati-va, va rog.

Nu se schimba nimic. Zumzaiala convorbirilor continua netulburata. Doamna Kurenai absorbi o gura mare de aer si tipa:

-         Taceti din gura!

Ca prin minune, toti se linistira.

-         Multumesc, spuse doamna Kurenai

Am ignorat-o si mi-am infundat nasul mai adanc in cartea mea. Eram atat de absorbita incat nu am observat linistea relativ ciudata ce cuprinse camera cand usa se deschise, apoi se inchise la loc. Nu am observat schimbarea decat atunci cand o voce de clopotel incepu sa vorbeasca.

-         Um… imi pare rau ca am intarziat, doamna, spunea ea.

Intr-un sfarsit, m-am uitat si eu in sus pentru a ma holba, ca toata lumea, la fata care statea in cadrul usii.
Avea un par lung, negru ca abanosul aranjat in toate partile, ca la un arici, deasupra ochilor de un albastru stralucitor, ca seninul cerului de vara. Era mica si scunda – imi amintea de un spiridus – si ceea ce purta erau fara doar si poate de firma. Puteam practic sa aud toti baietii din clasa palpitand. Mi-am dat ochii peste cap: noul Uchiha.

-         Ah… Tu trebuie sa fii Hinata Uchiha, spuse doamna Kurenai si puteam spune ca incerca din toate puterile sa nu fie dezagreabila. Parea sa-i fie greu si nu o acuzam; adica, numai cu cateva saptamani in urma cel mai „faimos” baiat din scoala a aruncat o caramida prin geamul masinii ei pentru ca il notase cu un foarte meritat F, iar acum, sora lui statea in fata ei.

-         Da, replica Hinata Uchiha. Iertati-ma pentru intarziere. Fratele meu ne-a condus la scoala – cred ca asta inseamna ceva.
-         Poti sa spui asta din nou, mormai doamna Kurenai. Scutura din cap si flutura mana ingaduitoare. Ia loc.

Ochii frumosi ai Hinatei zburara deasupra clasei in cautarea unui loc liber. Din locul meu, din spate, i-am putut vedea pe toti colegii mei intepenind, o exteriorizare a dorintei ca ea sa se aseze langa ei. Pentru o clipa, era ca si cum le puteam citi mintile: Hinata arata super si ii va apropia de Sasuke. Mi-am dat ochii peste cap si eram cat pe-aci sa ma apuc de citit, cand Hinata facu ceva ce ma uimi. Ranji radioasa in timp ce trecea printre banci, si se aseza in locul liber de langa mine.

Am clipit socata. Scuzati-ma, dar in ce ciudata dimensiune paralela ar vrea un Uchiha sa stea langa mine?

-         Salut, spuse ea zambind.
-         Uh… buna, am murmurat. Puteam simti privirile colegilor gaurindu-ma, dar i-am ignorat.
-         Ai avut o vacanta buna?
-         Um… da, cred. A fost… linistita, am replicat pe jumatate sincera. Nu chiar atat de linistita, mai mult… plictisitoare. Dar tu? am intrebat-o.
-         Desigur ca da! Am mers la o gramada de magazine! exclama ea cu ochii stralucind.

M-am luptat cu impulsul usor de explicat de a-mi da ochii peste cap. Ce era  cu fete si cumparaturile, oricum? Eu nu ma chiar potrivesc in tiparul de adolescent tipic – cel mai probabil o alta cauza pentru lipsa de popularitate, la naiba – dar nu puteam vedea ce era atat de distractiv la cumparaturi oricum. Poate eu si Hinata nu ne vom intelege prea bine. Mai ales cand va afla ca toata scoala ma uraste.

-         Eu am fost inainte la o scoala in Biloxi, dar nu mi-a placut prea mult, asa ca parintii mei au spus ca pot veni aici cu fratele meu, continua Hinata.
-         Sasuke, am marait eu.
-         Il cunosti? Sprancenele ei fin desenate se unira.
-         Eu… m-am blocat la timp, inainte sa spun „il urasc” cum intentionam. Asta nu cred ca i-ar veni bine la inima Hinatei. Il… Il cunosc, am continuat. Sunt fortata sa stau cu el la Biologie.

Bravo Sakura, ai dat-o in bara si mai rau. Asta este ideea ta despre magulire?

-         Oh. Hinata se holba la mine pentru un moment. Imi venea sa-mi trag palme singura, daca treaba asta nu ar face-o Hinata sau unul dintre asa zisii „prieteni” ai fratelui ei, daca afla ce spusesem.
-         Scuze, i-am spus tinandu-mi privirea in carte.
-         Am sa-ti dau un sfat, murmura ea.

Fu randul meu sa ma holbez la ea.

-         De ce?
-         Pentru ca pari o persoana draguta. Sunt sigura ca ne vom imprieteni, si nu vreau sa-ti distrugi viata, replica Hinata
-         Um… bine. Nu ma puteam gandi la altceva ce puteam spune.
-         Nu-ti da intalniri cu fratele meu. Nu vorbi cu fratele meu. La naiba, stai departe de fratele meu! spuse ea cu dintii inclestati.

A spune ca eram surprinsa nu ar fi exprimat ceea ce simteam acum. De ce as vrea eu sa fiu pe undeva pe langa Sasuke Uchiha? Si de ce mi-ar da el voie s-o fac? Doamne. Cred ca va afla adevarul in curand.

-         Nu te ingrijora. Asta nu are sa se intample, am spus dupa o pauza destul de lunga.
-         Nu, vorbesc serios! exclama Hinata neparand sa proceseze cuvintele mele. El este un porc arogant si… stai, ce-ai spus?
-         Il urasc pe fratele tau. El este un porc arogant, ceva gen playboy. Nu vreau sa te jignesc pe tine, tu esti draguta, dar asta-i adevarul.
-         Spune inca odata? se holba Hinata la mine cu ochii cat cepele.
-         Playboy, crai… ma rog, sunt alte denumiri pentru un barbat care…
-         Da, stiu ce vrei sa spui cu asta! Dar tocmai ai spus ca il urasti pe fratele meu? Hinata arata total socata, de parca vazuse o vaca sarind peste Luna.
-         Da, am spus incet, nefiind singura daca a fost ofensata, asa ca am adaugat: Sentimentul este reciproc oricum.
-         Reciproc? Adica, te uraste si el? intreba masurandu-ma de sus pana jos in timp ce eu dadeam din cap. Sunt surprinsa, continua ea. Tu pari a fi tipul lui.
Am tremurat.
-         Are un tip? Credeam ca orice parasuta este tipul lui daca este de acord in a se culca cu el cand are el chef. Mi-am dat ochii peste cap si mi-am amintit ca Hinata era sora lui.
Din nou.
-         Scuze.

Dar, spre usurarea mea, ea radea.

-         Asta este foarte adevarat, spuse ea, si nu m-ai jignit deloc. Nu am ce face daca sunt ruda cu el, si sper ca asta nu va fi un obstacol in drumul prieteniei noastre. Cred ca o sa ne inteleg perfect. Ranji la mine. Unite de ura impotriva fratelui meu. Nu am crezut ca voi intalni o alta fata care nu-l idolatrizeaza.
Fu randul meu sa rad. Poate am gresit inainte; poate Hinata si cu mine putem fi prieteni pana la urma…






-         Ugh. Uita-te la el cum se plimba pe aici de parca detine locul asta. Magar stupid, isi tranti Hinata furculita pe masa si isi impinse farfuria cu paste, dezgustata.

M-am intors sa ma uit in directia in care se uita si ea. Sasuke mergea ca de obicei spre masa lui „super”, cu o blonda superba agatata de bratul lui, care arata ca si cum urma sa se hiperventileze in orice secunda. Mi-am dat ochii peste cap cand am recunoscut-o: Temari Sabaku, o fata de la Seniori. Dar, din nou, Sasuke putea avea pe orice voia, chiar daca era cu 20 de ani mai batrana.

-         Care-i faza, este masa lui sau ceva de genul? clocoti Hinata in timp ce la masa fratelui ei toti se intorceau sa vorbeasca cu el, toti odata.
-         Ceva de genul, am murmurat uitandu-ma in farfuria mea cu pasta. Cred ca este un fel de cult. Unul malefic.

Ea pufni.

-         Deci cine sunt toti tipii si fetele cu care sta el, oricum?
-         Gasca lui si sleahta de fane, am raspuns.
-         Are fane? ridica Hinata o spranceana.
-         Pai, da. Si cred ca noi doua suntem singurele fete care nu fac parte din el. Pentru numele lui Dumnezeu, unii au si tricouri, e ca o religie! Cum am mai spus, malefic.

Rase.

-         Nu glumesc.
Dar atentia Hinatei era din nou concentrata pe masa lui Sasuke.
-         Cine este blondul?
-         Naruto Uzumaki. Sora lui, Ino Uzumaki, a fost intr-un fel versiunea feminina a lui Sasuke pana cand a absolvit anul trecut, asa ca, desigur, el este in gasca lui Sasuke. M-am strambat. Stii, nu m-am gandit niciodata prea bine la asta, dar Naruto are un singur lucru in comun cu Sasuke: iscarea scandalulilor.  El este rebelul tacut, pe cand celalalt este unul zgomotos, foarte zgomotos. Si, cea mai mare diferenta, nu l-am  vazut niciodata cu o fata atarnand de el, cum este Sasuke. Are o multime de fete dupa el, evident, dar nu accepta avansurile niciuneia. Personal, cred ca e pe invers . Sau emo. Sau amandoua.

M-am oprit din vorbit pentru a lua o gura din suc. Sincer, incepeam sa sun ca Ten-Ten, adica moara stricata. Am uitat sa mentionez si patetica?

-         E pe invers? Ochii Hinatei se marira considerabil.

Am dat din umeri.

-         Nu stiu. Pana la urma, nu l-am vazut nici cu un ins atarnat de el. De ce? Esti interesata? am tachinat-o.
-         Desigur ca nu! Adica, este prietenul lui Sasuke! se uita Hinata urat la mine, si privirea aceea fu destul sa ma faca sa-mi iau cuvintele inapoi.
-         Glumeam, Hinata.
Strambandu-se, ea isi trase incet pastele in fata si incepu sa invarta furculita prin ele.
-         Deci, ce ora mai avem?
-         Pai… Trigonometrie si… oh, nu!
-         Ce? se sperie Hinata.
-         Psihologie… am gemut eu. Urasc ora asta.
-         E chiar asa de rau? se amuza ea.
-         Eh, subiectul in sine nu este chiar atat de rau, dar fratele tau este si el la ora asta, si are acest enervant obicei de a-mi face viata cat mai mizerabil posibil. Ca sa nu mai spun despre domnul Asuma, sotul profesoarei de Engleza, care este foarte pasionat de materia pe care o preda… Si chiar foloseste soareci ca sa demonstreze cum merge mintea umana. Cred ca va trebui sa observam pesti astazi… am meditat.
-         Care-i treaba cu pestele? intreba Hinata tragand inca o privire la masa lui Sasuke.
-         N-am nicio idee, dar ultima tema pe care ne-a dat-o a fost sa meditam o ora inainte de a veni la scoala ca sa vedem daca devenim mai calmi.
Hinata pufni.
-         Desigur, Sasuke a folosit asta ca scuza sa intarzie la ore, am continuat scarbita. Tu cand ai psihologia?
-         Nu o am. Nu fac ore de psihologie deloc, declara Hinata cu ochii inca pe Naruto Uzumaki.

Am oftat, si m-am intors spre masa „super” exact la timp ca sa il vad pe Sasuke ridicandu-se si indreptandu-se spre tomberonul de langa masa alaturata noua pentru a-si arunca tava plina cu mancare neatinsa.

-         Alerta, un idiot se apropie, bolborosi Hinata.

Dar HInata era Hinata, si incepeam s-o cunosc destul de bine de-acum. Isi impinse piciorul in fata fratelui ei care tocmai trecea pe langa noi, facandu-l sa se impiedice. El scapa tava plina de paste pe podea, de unde pastele zburara pe rochia lui Temari, distrugand-o. Ea chitai alarmata, ca snoaba ce era, in timp ce el isi recapata echilibrul si se intorcea sa se uite la cine ii pusese piedica.
Asta are sa fie una buna.

-         Hinata, am soptit speriata, observand ca toata lumea din cantina se holba la noi.
-         Ooops, scuze, Sasu spuse ea cu ochii ei albastri stralucind inocenti. Cred ca va trebui sa fiu atenta de-acum unde imi pun picioarele mele mari.
Sasuke se uita incruntat la ea si tipa furios:
-        Hinata, ce naiba ai… Dar atunci ma vazu pe mine si vocea lui cobori. De ce stai cu ea?
-         Numele ei este Sakura, marai Hinata. Si este prietena mea.
Am privit-o cu neincredere. Serios? Eram prietena ei?
-         Nu-mi pasa care este numele ei! sasai Sasuke. Incerci cumva sa-mi distrugi reputatia? Pentru ca merge!
M-am inrosit si mai tare in timp ce mai multi elevi se intorceau sa se holbeze la noi. Perfect. Absolut perfect.
-         O crezi sau nu, Sasuke, dar reputatia ta nu este una de care ar trebui sa te mandresti!

Sasuke se incrunta la ea, si expresia fetei ii era cu adevarat infricosatoare. Dar Hinata nu clipi o geana si se holba la el cu o expresie la fel de ucigatoare. Insa Sasuke facu ceva care surprinse toata cantina. In loc sa raspunda cu insulte ucigatoare, cum in mod normal ar fi fost reactia lui,  se intoarse brusc pe calcaie si iesi din cantina.
Toti, incluzandu-ma pe mine, se holbara la Hinata. Sasuke nu se daduse batut niciodata astfel.

-         La ce va uitati? facu Hinata privind imprejur cu expresia aia de spiridus criminal. Aproape imediat, oamenii isi intoarsera ochii spre mancarea lor. Atunci, Hinata zambi si isi ridica mana in sus.
Si atunci mi-am dat seama de doua lucruri care erau clare: Hinata Uchiha nu era cineva cu care te puteai juca fara sa te arzi si… HInata chiar era prietena mea. I-am zambit in chip de raspuns si mi-am izbit mana de a ei, felicitand-o.



merita sa il continui?     :)
PS: probabil unii dintre voi o sa se intrebe UNDE E DESCRIEREA ?! dar stati cuminti:*
o sa avem capitole intregi numai cu descriere:*

da normal ca merita sa-l continui
imi place foarte mult
adu nextul cat mai repede te rooog
te-am pupat spor la scris

Astept Nextuk fcului.
Genial capitol

Genial, GENIAL. Ce-mi place cum povesteesti :x Hinata bad-girl, I like it Te roog pune nextul mai repede ca abea astept sa vad ce se intamplaa :o3 Spor la scris si la idei :*

Buna eu am mai citit ficuri in genu asta dar vreau sa vad cum o conturezi . Descri minunat ! DECI NEXXTT NEXxt

super interesant ficul.imi place idea dar actiunea e putin grabita in rest ce pot spune.astept cu nerabdare nextul si sa ma anunti.

am venit cu cap 2 :)
spor la citit >:D<





- Cine-i fata cea noua? intreba Haku dupa ce am iesit din cafenea.

Stupida de Hinata. De ce nu a putut sa stea si ea acolo la liceul ei tampit? Acum trebuia sa admit ca sora mea statea cu cea mai nasoala persoana din scoala. Hei, nu ca nu admit adevarul, Sakura putea fi o persoana draguta, si era frumoa… frumusica, dar era atat de enervanta.
Si cand am devenit atat de superficial? Am scuturat din cap, incercand sa alung gandurile care imi aminteau despre motivul pentru care ma ascundeam in spatele unei vieti care nu era a mea.

- Numele ei e Hinata, am replicat eu, fara sa ma gandesc.

Idiotule, m-am apostrofat singur. Acum are sa te intrebe de unde stii asta.

- De unde stii asta? intreba Neji.
- Ea este… um, sora mea, am marturisit simtindu-ma ca la Inchizitia Spaniola.
- Nu stiam ca ai o sora, facu Haku.

Mi-am dat ochii peste cap.

- Asta pentru ca nu v-am spus niciodata. Ugh, am psihologia acum, am gemut schimband subiectul.
- Omule, facu Neji. Ce crezi ca proiect tampit ne va da de data asta?
- Nu stiu, am replicat in timp ce mergeam spre cladirea nr. 3. Dar am o presimtire ca n-o sa-mi placa.
- De parca iti place tie ceva vreodata, rase Neji.

M-am strambat.

Nu ca as avea eu ceva personal impotriva Psihologiei. Este o stiinta interesanta, avand in vedere pasiunea mea de a citi expresiile oamenilor si de a le concretiza in ganduri. Asta este ceva psihologic, practic.
Dar profesorul care o preda, domnul Asuma, nu era chiar profesorul meu preferat. Nu ca as avea vreun profesor preferat, dar ma rog. Pasionat de materia sa de parca era Biblia (si vorbim de un adult aici), cu o fixatie pe mine, nu poate intra nici la categoria „acceptabil”. Si partea care ma enerveaza cel mai tare, este ca isi inchipuie ca va putea intr-un fel sau altul sa ma schimbe.
Nu ma voi schimba decat cand vreau eu. De fapt, nu stiu daca pot spune ca ma voi schimba, deoarece nu sunt exact ceea ce par.
Mda, Sasuke. Iti dai seama ca suni ca o telenovela idioata?

- Hello, striga Neji. Pamantul catre Sasuke.

Am tresarit.

- In caz ca nu ai observat, sau auzit, s-a sunat, ranji el ca raspuns privirii mele intrebatoare.
- Aham, fu replica mea geniala.

M-am uitat in jur si intr-adevar, nu mai era nimeni. De cand am devenit atat de aerian? Sau mai degraba, de cand imi permit sa ma gandesc la „cel mai aiurea eveniment din viata mea”?

- Oh, vai, vom intarzia, spuse iarasi Neji batjocoritor trecandu-si degetele patratoase prin parul lui intunecat.
- Pun pariu pe 5 dolari ca nu, am spus zambind in timp ce strabateam coridoarele liceului. Va veni cu minim 10 minute dupa noi.
- Eu pun pariu ca a ajuns deja. Este prea nerabdator si fascinat de noul proiect – Neji se stramba – ca sa intarzie.
- Te-ai procopsit cu un pariu, am anuntat eu si i-am inhatat mana inainte sa aiba sansa sa refuze.

Ochii i se ingustara, dar nu se mai deranja sa incerce sa ma refuze, si mormai:

- Fraiere, imi scutura el mana fara vlaga.

Am ridicat pur si simplu o spranceana ironica, in timp ce am terminat de urcat scarile. Inaintea usii clasei, am stat cateva secunde in anticipatie, cercetandu-l cu atentie pe Neji. Ma privea pe sub gene, incercand sa mascheze faptul ca se uita la mine, o incercare esuata din prima. Hmm. Neji este un actor ratat… cu pensie, mi-am spus amuzat si am deschis incet usa. Oropsitii sortii care aveau nenorocul de a avea Psihologia flecareau fara nicio problema la mesele lor, ceva ce nu insemna nimic neobisnuit pentru o ora tinuta de domnul Asuma. M-am intors nerabdator pe calcaie in directia catedrei domnului Asuma, dar spre multumirea mea, doar pentru a o vedea goala.

- Ha, Neji am exclamat. Imi datorezi 5 dolari!
- Idiotul de Asuma.Nu vine exact atunci cand ai nevoie de el, bolborosi Neji scotand cei 5 dolari din buzunar si lasandu-i sa cada in palma mea.

Mai mormai ceva fata de mutra mea victorioasa, apoi se indrepta spre locul lui obisnuit de langa Kamy, prietena lui actuala, ceea ce ma lasa pe mine in cautarea unui loc liber langa o fata libera in care sa stau. Intr-un sfarsit, mi-am tarat picioarele si m-am asezat langa Ayumi, care arata de parca murise si se afla in rai cand mi-am tras scaunul sa ma trantesc in el. Mi-am dat ochii peste cap: nu vedea faptul ca ma asezasem langa ea doar pentru ca singurul loc liber din clasa era langa noua prietena a Hinatei. De fapt, inca ma miram vazand ca Sakura nu facuse atac de cord din cauza socului de avea pe cineva, practic, vorbind cu ea, ca sa fiu sincer.
Insa atunci, scartaitul usii imi intrerupse monologul interior si Asuma isi facu aparitia in clasa, dupa 10 minute intarziere si cu un ranjet lung cat o zi de post.
Naiba sa ma ia, ranjetul acela nu prevesteste nimic bun.

- Buna ziua, clasa. Imi pare rau ca am intarziat. Au aparut niste chestiuni de rezolvat in legatura cu noul proiect in ultima clipa.

La asta, toata clasa se holba incruntata la professor. Desigur, incluzandu-ma pe mine. Am observat din coltul ochiului cum Ayumi isi tragea scaunul mai aproape de mine, intr-o incercare patetica de a fi subtila.

- Care este noul proiect, domnule? am intrebat, pregatindu-ma pentru alta enormitate.
- Ah, domnule Uchiha, ranji el la mine. Imi pare bine ca ai intrebat chiar dumneata.

Ce vrea sa spuna cu asta? m-am intrebat, ingustandu-mi ochii. Extraterestrul asta nu are niciodata logica.

- Ai sa ne spui atunci? am intrebat nepoliticos, insotit de arhicunoscutul sentiment de jena.

Nu ma putusem elibera de toate obiceiurile de “baiat bun” pe care le practicam des in Alaska. Mai era o blestemata de voce care ma certa si ma calca pe nervi pentru tot ceea ce faceam acum.
Du-te dracu’… i-am raspuns cu un marait mental.

- Desigur, se uita urat profesorul la mine, dar nu pentru mult timp deoarece se intoarse spre video-proiectorul mai vechi decat masina Sakurei si incepu sa mestereasca ceva la el.

Dupa un minut, pe perete se proiecta desktopul calculatorului scolii, cu vechea si demodata tema a Windows-ului. Asuma rataci printr-un folder intesat de slide-uri in Power-Point, pana cand dadu de cel pe care il cauta. Mi-am dat ochii peste cap. Pentru un profesor, Asuma nu este deloc ce numesc eu ordonat.
Dar cuvantul afisat pe un font roz, deasupra a doua inele ma facu sa imi inghit cuvintele inapoi.


CASATORIE

Nu ma intelegeti gresit, totusi, dar chestiile oficiale si de durata lunga nu sunt exact tipul meu. Eu prefer aventuri de o noapte, nu nunti mari si albe. Chiar speram ca Asuma nu avea sa ne puna sa facem ceva ce banuiam a fi o enormitate, si inca una… enorma.

- Ca sa fiu clar, fiecare se va “casatori” cu un cineva din aceasta clasa.

Mda, destul de enorm. Ce-mi place cuvantul asta.
Am simtit toate privirile fetelor din clasa fixandu-ma, si m-am intors si eu pentru a gasi o fata cu care nu m-as fi suparat sa ma casatoresc. Si chiar speram ca termenul era metaforic, caci dupa o zi, as intenta divort.

- Pot sa ma casatoresc cu Neji, domnule? am intrebat fara sa ma gandesc.

Elevii chicotira, si de abea atunci mi-am dat seama ce spusesem.

- Perechile vor fi de o fata si un baiat, raspunse Asuma intepat. Nu iau in calcul casatoriile homosexuale.

Asuma a spus cuvantul… Uimitor, avand in vedere ca e Asuma, mi-am spus ironic. E un progres.

- De ce nu? se auzi vocea lui Neji insotita de alte chicote, si m-am intors sa ii arunc o privire apreciativa, desi ma simteam de parca urma sa intru in pamant.
El ranji, si continua:

- Parca sunt aprobate de stat…
- Ei bine, eu nu am sa tolerez o asemenea enormitate! izbucni Asuma incepand sa se inroseasca. Uite cine vorbeste de enormitati…

Si acum serios, de ce toti profesorii trebuie sa se inroseasca cand se enerveaza?

- Domnule Neji, am sa te rog sa parasesti sala… continua Asuma inspirand si expirand adanc.
- Oh desigur, va fi placerea mea, il intrerupse Neji grabit ridicandu-se si imi arunca o privire care spunea: Fa ceva sa scapi si tu.
- … daca mai pomenesti ceva de subiect! latra profesorul, continuand propozitia. De asemenea, daca nu ai sa fii in aceasta clasa ma indoiesc ca vei putea face ceva in legatura cu partenera ta.
Un motiv pentru care nici eu nu as pleca de la ora. Si asta inseamna ceva…
- Atunci, am spus eu privind prin clasa din nou. Ce spuneti de Saori, domnule?

Voiam sa iau una buna inainte ca toate sa fie luate. Maxilarul lui Saori cazu in timp ce se holba la mine aratand de parca ii picase cerul, luna si Saturn in cap. I-am facut din ochi.

- De fapt, Sasuke, v-am ales eu partenerii. Acum, inainte sa va spun cu cine sunteti repartizati, am sa va vorbesc despre implicatiile acestui proiect.

Se ridica de la catedra si se duse din nou spre rabla de video-proiector, schimband slide-ul.

- Practic, va trebui sa traiti cu partenerul sau partenera de Vineri – adica peste doua zile – pana la sfarsitul lunii urmatoare si…
- Dar asta inseamna 4 saptamani, am protestat eu ingrozit.
- Mda, stiu asta, Uchiha. A treia saptamana veti avea o “pauza” de la partenerul sau partenera – Asuma devenea plictisit de enumerat – pentru a vedea cat de diferita va fi viata voastra. Acest proiect international are scopul de va face sa interactionati cu oamenii. Casatoria este despre incredere si intelegere. Considerati-va norocosi ca acest proiect are doar 5 saptamani deoarece o casnicie dureaza o eternitate.
De asta a fost inventat divortul. Destept om cel care l-a facut oficial.
- Deci, asa cum spuneam inainte de a ma intrerupe Uchiha, veti trai cu partenerul, veti face ce fac cuplurile si..
- Asta include si… intreba Neji de data asta, dar domnul Asuma il intrerupse inainte sa spuna cuvantul urat din toata inima de toti profesorii, inafara de cel de Biologie.
- Daca esti atat de disperat sa incluzi acest aspect eu nu te pot opri, desi spre binele vostru, va sfatuiesc sa nu.
I-am ranjit lui Neji peste banci.
- Ma rog, isi drese glasul Asuma, veti trai impreuna si veti petrece cat de mult timp posibil impreuna. Eu va voi da un caiet special in care va veti scrie sentimentele si si experientele av…
- Ca un jurnal? am vrut eu sa aflu.
- Veti inceta odata sa ma intrerupeti? tipa Asuma rosu ca racul.
Apoi, pun pariu ca numara pana la zece si incepu din nou:
- Mda, cam ca un jurnal. Nu trebuie sa scrieti mult, dar la sfarsitul proiectului minim 10 pagini trebuie sa apara completate, aproximativ 2 pagini pentru fiecare saptamana, asta incluzand saptamana de separare in care va trebui sa scrieti despre cum v-ati simtit fiind departe de “jumatatea” voastra. Apoi, veti completa un chestionar usor despre sentimentele voastre si ce ati inteles din acest proiect, acestea fiind trimise la compania care a pornit tot acest proiect.
- Ne vom simti liberi, am intrerupt eu din nou, dar domnul Asuma ma ignora.
- Scrisul nu poate fie enorm si daca va fi totusi asa va voi cere sa-l refaceti. Eseul va fi notat si da, conteaza foarte mult pentru medie, asa ca fiti atenti.
Cu ultimele cuvinte se uita sugestiv la mine, si i-am intors privirea cu o expresie de inger nevinovat. Apoi isi drese glasul.
- Ati priceput?
- Da, domnule Asuma, am cantat noi in cor.
- Perfect. Acum, va voi spune cine va fi sotul sau sotia voastra pentru urmatoarele cateva saptamani. Cand va spun numele, ridicati-va si apoi asezati-va langa partenerul vostru, spuse Asuma distras, asezandu-se la catedra.

Rasfoi cateva hartii si incepu sa citeasca o lunga lista de oameni necunoscuti.
Dupa cele spuse pana acum, nu parea sa fie nici o ordina alfabetica a numelor, erau pur si simplu la intamplare. Nu puteam sa imi dau seama cu cine urma sa fiu repartizat. Si nu puteam sa contez nici pe noroc, avand in vedere faptul ca sunt cea mai ghinionista persoana, dupa Haruno.

- Saori Mashito si Haku Zakuzi.

La naiba. Uite cum se duce alegerea mea.

- Neji Hyuuga si Ten-Ten .

Am zambit spre Neji, dar el se stramba. Nu era nimic mai rau decat sa fii “casatorit” cu o fosta. Dar atunci, numele meu ma facu sa ciulesc urechile.

- Sasuke Uchiha si…

Fetele care ramasesera intepenira si mi se paru ca urechile li se lungisera, daca asta era posibil.
Dar numele care parasi buzele blestematului de Asuma era mai mult decat o enormitate. Asta era o situatie de 1000 de ori mai rea decat sa fii repartizat cu o fosta. O situatie care ma facea sa imi retrag toate comentariile gen : Asuma este pasnic.

- Sakura Haruno.
- Ce?? am tipat in acelasi timp cu o voce pe care nu ma asteptam s-o aud.
In clasa se lasa o liniste de se auzea si musca, in timp ce toti ne-am intors sa ne holbam la Sakura. Sa imi distruga Neji pianul daca asta nu a fost domnisoara Stie-Tot tipand la un profesor.



please spuneti-mi parerilie:*****
Meli & Co

WOW ce tare este ficul tau si ma bucur ca am trecut pe aici . Imi place mult ideia si chiar sunt curioasa ce se va intampla in continuare . Daca poti te rog mult , mult sa ma anunti si pe mine cand pui nextul .

Hihii :x Asuma-sensei ce destept esti :x Iti multumeeeeesc pentru ca m-ai anuntat in legatura cu acest capitol. E minunat de wonderful :x Te roog pune nextul mai repede :o3 Abea astept sa vad ce se intampla cu micii marii Sasuke si Sakura, si desigur si de Hinata :x

prea tare!!!! mi-a placut la nebunie
atept nextul cat mai repede
te-am pupat spor la scris

Hei!Hei!Hei! Super capitol si asadar il astept pe urmatorul!!!

super capitolul!!!
astept nextul cu mare nerabdare :))
te-am pupat spor la scris

Acesti fic este absolut extraordinar !!!!!!!! tot ce pot spune despre el este ca trebuie continuat neaparat este absolut , extraordinarrrr [ Ps.s. Cand pui next-ul sa ma anunti si pe mine ]

a venit si cap 3 :)
spor la citit >:D<
Meli&Co

CAP 3. LA NAIBA CU SOTUL MEU

SAKURA P.O.V.

Nu, nu, nu! Din toti prostii din clasa a trebuit sa ma “casatoresc” cu el, cel mai lipsit de neuroni?! Ce naiba i-a trecut prin cap domnului Asuma?
Un zambet care arata clar ca se asteptase la o asemenea reactie violenta din partea noastra rasari pe fata domnului Asuma.

- Domnule Uchiha, domnisoara Haruno daca aveti o problema, v-as ruga s-o discutam dupa ore. Inainte de asta, Sakura, va trebui sa te muti.

Urland in minte toate injuraturile pe care le auzisem de la Uchiha de-a lungul celor aproape doi ani de cand se mutase aici, mi-am strans cartile si m-am dus la banca lui Sasuke, asezandu-ma pe scaun cu scarba. Eu injur rar, dar asta este o ocazie speciala.

- Ce idiot, murmra Sasuke pentru sine. Sa ma repartizeze cu mica, stupida, enervanta, Sti…
- Uite care-i treaba, am sasait eu. Urasc situatia asta la fel de mult ca si tine, bine? Asa ca taci din gura si resemneaza-te.

Arata socat ca i-am vorbit pentru o secunda, dar apoi isi intoarse oceanele intunecate in care refuzam sa ma pierd spre mine.

- Probabil patetica mea sora ti-a insuflat curaj?
- Poate, am pufnit eu, sau poate ca imi doream sa iti spun asta de cand lumea.

Isi inclesta dintii.

- Cand se termina lectia, ii cerem lui Asuma sa schimbe partenerii.
- Va fi placerea mea, Uchiha, am spus eu scurt.
- Foarte bine, Haruno, pentru ca eu nici macar nu am sa ma prefac ca sunt casatorit cu tine. Niciodata. Fereasca Sfantul… Mai bine imi face Neji bucati pianul decat sa traiesc o eternitate cu tine. Si daca crezi ca voi face asta doar pentru o medie te inseli amarnic, termina el si imi intoarse spatele.

- Oh, nu te ingrijora, am raspuns eu ironica. Nu astept inteligenta de la cineva ca tine.

L-am auzit maraind, si am zambit. Dar ceva din tirada lui de dinanite inca imi staruia in minte.

- Sati, stai, stai… cum adica, sa-ti faca Neji bucati pianul? Ai un pian?

Sasuke se intoarse din nou spre mine, cu o expresie ingrijorata, socata. De parca spusese prea mult. Soarele i se juca in par, si am simtit un nod in gat. Daca il urasc asta nu inseamna ca nu sunt fata… la naiba.
Wow. Cred ca am injurat de 5 ori astazi.

- Eu, hmm, se balbai el parand speriat, cum nu-l mai vazusem niciodata. Parea alta persoana. Nu am spus asa ceva, incerca el sa se scuze.
- Ba da, am insistat.
- Ba nu, marai el.
- Ba da.
- Ba nu!
- Ba da! am sasait eu furioasa de-a dreptul. Nu ma fa sa spun asta la toata clasa!

La amenintarea mea, Sasuke arata de parca vazuse o fantoma.

- Nu ai sa faci asta, spuse el taraganat, accentuand pe fiecare cuvant.

Ochii ii ardeau sfredelindu-i pe ai mei ca un burghiu.

- Singurul mod de a ma opri este de a recunoaste si de a-mi explica, mi-am incrucisat eu bratele.

Desi, o lovitura la reputatia lui n-ar strica. Foarte tentant.

- Bine, bine, am spus asta si da, am un pian acasa despre care Neji ma ameninta sa spuna la toata lumea sau sa-l distruga, murmura el pe sub respiratia sa.

L-am privit uimita, de parca nu era idiotul de Uchiha langa mine.

- De ce ai un pian? am intrebat uimita.
- De aia, facu Sasuke iritat, dar apoi incerca s-o dreaga: Este al tatalui meu.
- Dar ai spus “sa-mi”, deci este pianul tau. Si dupa cum te-ai exprimat tii la el, am reflectat eu simtindu-ma ca Sherlock Holmes Junior. Stii, amenintarea de mai sus inca e valabila…

El marai.

- Te urasc, Haruno.
- Si eu la fel, mersi de compliment, i-am raspuns. Este un motiv in plus pentru care as spune, nu crezi?
- Naiba sa te ia, injura el din nou.
- Idem, am ranjit eu. Desi cred ca si naiba ar fi scarbita de tine si nu te-ar atinge nici cu o gheara.
- Bine, imi place sa cant la pian si asta este ultimul lucru pe care ai sa-l mai afli pe tema asta! exclama el cu ciuda.

Am tacut din gura si l-am privit intorcandu-se din nou cu spatele spre mine. Lui Uchiha ii placea sa cante la pian? Ei bine, nu mai exista surprize pe lumea asta.
Era ca si cum alaturai doi termini total diferiti, Uchiha si pian. Cine s-ar fi gandit ca “craiul” liceului, un bad boy foarte “bad” canta la pian? Si de asemenea, frica lui de a isi pierde reputatia nu mai aparea in aceiasi lumina patetica in care o vedeam inainte.
Numai baietilor sensibili le place pianul.
Am gandit eu asta? Daca da, oficial, am innebunit. Vorbim de Uhiha aici, dusmanul meu de moarte!
Domnul Asuma termina de citit numele elevilor si partenerilor lor si incepu sa palavrageasca despre implicarile acestui proiect ridicol. Urmarind un peste ar fi fost mult mai bine decat asta. Ceva ce nu-mi statea in fire, l-am ignorat pe profesor si am petrecut restul orei intr-un concurs de uitat urat unul la celalalt cu presupusul meu sot. Parea foarte furios in legatura cu ceea ce scosesem cu clestele de la el. Ciudat.
Cand clopotelul suna intr-un sfarsit, iar elevii se grabira afara din clasa, numai neji se obosi sa se uite spre Sasuke si spre mine care stateam, fierband, in fata catedrei domnului Asuma. L-am auzit chicotind spre Sasuke inainte de a iesi.
Domnul Asuma se intoarse spre noi imediat dupa ce usa se inchise:

- Este vreo problema?

Prima baby! In sfarsit!
Deci ce pot zice?
Marele bad boy Uchiha Sasuke, are un pian?
Ce urat se comporta cu Sakura incontinuare, dar nici ciresca nu este mai prejos!
Descrierea imi place, dialogul ii ok, deci daca nu te dearanjeaza, mi-ai putea trimite un PM data viitoare!
Te si te !

aa 2a !!! e bine si asa a fost un capitol cu adevarat superb vreau nextl cat de repede. P.s. faza cu pianul a fost dee milioane la propriu

aa 2a !!! e bine si asa a fost un capitol cu adevarat superb vreau nextl cat de repede. P.s. faza cu pianul a fost dee milioane la propriu

Bunaa draga mea >:D< Ma bucur foaaartee tare ca m-ai anuntat ^.^ Multumesc:* Acest capitol e extraodinar :o3 Sasuke si Pianul, baba si mitraliera Abea astept nextul, spor la idei si scris! :*

doamne deci capitolul a fost super!!!!
deci marele bad boy sasuke uchiha are un pian ha???
sakura fa-l praf >:)
tot ce pot spune este wow!
astept nextul cat mai repede te-am pupat
spor la idei

Pentru inceput iti multumesc mult ca m-ai anuntat . Acum sa trecem la fic : este bestial , unul dintre preferatele mele , foarte cool si il iubesc . Nu stiu cum faci sa iasa totul asa bine , dar e secretul tau si nu ma bag . Abia astept nextul si te rog daca vrei sa ma anunti in continuare .

Woaa, buna ! ;;)
Ce avem noi aici? Fic inspirat zici, ha? Cuvant cu cuvant, cumva? /:)
Sursa ( ca sa nu ma credeti vreo nebuna ) Intervenit de Crystal: Fara link-uri.
Daca spuneai ca mai ai un fic asemanator chiar te credeam, treceam cu vederea...In fine, de cand am citit titlul m-am gandit la ficul scris de Andru. Pe care sincer il adoor. :x
In rest, pe tine nu te cunosc, nici macar cum te cheama. Nu stiu daca tu esti acea Andru, dar sincer nu ma intereseaza. Las pe seama unui moderator/admin/etc. sa decida ce sa faci in continuare; daca meriti sa-l continui sau nu. Nu stiu... daca ti-a placut atat de mult acest fic puteai sa il recomanzi tuturor. Dar sa il iei de pe blogul ei si sa schimbi numele personajelor nu mi se pare corect. Poate nu gandesc eu corect, nu stiu... :-??
Sa vedem ce o sa alegi sa faci in continuare. Pa pa ! :)