Capitolul 13: Dans nebun...

~Sakura povesteste~

Ochii mei de o stralucire opaca au fost imbatati incet cu acea lumina rece ce imi cuprindea corpul in al ei suras indiferent. Pleoapele dezvelira, de sub negura intunericului, acea scanteie verzuie ce era inecata usor in oftate prelungi. Deranjata de acea lumina laptoasa, scancesc putin apoi privesc fix, far pic de nesiguranta camera mare si pustie. Totul era scufundat intr-o liniste molipsitoare ce se auzea clar, transmitand un fior cald de-a lungul corpului meu inert. Uram linistea.. Dintotdeauna am urat-o, insa in ultima vreme empatizam tot mai mult cu ea, cerand indurare destinului.

Mi-am sprijinit corpul partial adormit in mana firava si tremuranda si am analizat minutios incaperea calduroasa. Ochii mei oarecum absenti, s-au pierdut suav in continutul acelei suferinte. Nelinistea disparuse sadic lasand in urma ei o dulce amintire. Acel dulce ce il gustasem de multe ori de pe buzele pofticioase ale brunetului. Ma ridic lesne privind patrunzator geamul mare ce stralucea haios in umbra luminii. Soarele isi varsa incet umplutura de nectar invaluind colturile intunecate si de mult uitate ale camerei. Privirea mea era atintita absent spre mustul dulce al zapezii. Incet, incet copacul mare si impunator prinsese o culoare roza fiind invaluit de o aura nectarina. Acea sfioasa lumina palea incet sub norii inchegati greu deasupra florilor ciresului.

Corpul meu se pierdu incet si tremurand in acel peisaj, pana cand mainile lui grave mi-au prins corpul, trantindu-l lent si jucaus pe patul mare. Dupa ce mintea mea se dezmortise, i-am spus chicotind, in timp ce pe fata mea aparu o urma falsa a unui zambet sters dozat puternic intr-o arcuire vizbil incantata:
-Aham.. Chiar aveam nevoie de asa ceva.
Ochiul meu drept clipi ironic, lasand urma unei mici satirizari.
-Hai sa mananci, se auzi ecoul slab al vocii sale clare. Ma privi patrunzator si oarecum pofticios, si imi zambi ingreunat de situatie. Printre cuvintele lui fara sens ii vedeam ochii de un albastru linistitor si zbuciumat si acel roz transparent ce ii aparu in obraji, in urma cercetarii corpului meu subtirel.
Ma ridic incet, oftand adanc si ii zambesc siret, sarutandu-l incet si lasciv pe obraz. Acesta imi zambi simpatic, insa privirea mea se indrepta rece spre usa, privind sfioasa lemnul stralucitor.

M-am indreptat felinic spre ea, prinzand incet manerul. Acesta taie linistea efemara printr-un scartait scurt si enervant, fiind acompaniata divin de vocea mea subtire:
-Sper ca e calda cafeaua..
Am cercetat putin parchetul lucios, pasind inexistent pe el. Mainile lui puternice mi-au prins din nou talia, de acesta data tandru si primitor. Corpul lui dur se lipi de al meu, facandu-ma sa tresar incet. Cateva fire de par blond imi mangaiau demonic pielea facandu-ma sa respir repede si temator. Buzele lui se apropiara incet de urechea mea, simtindu-i rasuflarea rece si avida de caldura. Trase incet aer, tinadu-l putin in el, apoi expira spunadu-mi cuceritor:
-Stiu ceva mai fierbinte decat cafeaua.

Buzele lui poposira apoi pe obrazul meu, gustand excitate din el. Mainile mele s-au jucat incet pe piciorul lui facandu-l pe acesta sa scanceasca slab sub unduirea mea, apoi m-am intors brusc si i-am spus soptit:
-Prefer cafeaua, perversule.
La auzul cuvintelor mele tainice acesta incepu sa chicotesca amuzat dandu-mi incet drumul la corp. Suflul lui prinse foarma unui oftat jovial si isi incretise fruntea gandindu-se la un lucru ce-l macina de mult. Nu am ezitat prea mult si i-am spus clar si hotarat:
-Ce e? Nu ti-a placut replica?
Pe fata mea aparu un zambet ce se transforma incet intr-un chicot si corpul meu se apropie incet de al lui. I-am atins incet chipul ingandurat apoi mi-am apropiat buzele de ale lui prinzandu-le tandru intr-un dans nebun...

Capitolul 15:Iluzii..

~Sasuke povesteste~

Miscari lente.. Agonizante.. De parca timpul nu ma lasa sa ajung la ea. Disperarea mea atinsese cote maxime, cand.. O cladire impunatoare se desfasura deodata in fata mea. Pasii mei alerti ma indreptara spre poarta mare. Am apasat nervos si puternic pe clanta si am trantit usa de perete. Zgomotul facut de aceasta sfasie nebunesc de dureros acea liniste ce persista peste intreaga incapere.. Corpul meu, incordat la maxim, se exprima in repeziciunea miscarilor ce imi faceau loc printre angajatii casei. Scarile lungi, din lemn, imi impuneau o noua prapastie intre mine si fericire. Acea fericire de care eram dependent, dupa care tanjeam nevolnic. Nimic nu ma putea opri. O voiam.. Era a mea. Am inaintat rapid, aproape frenetic, pe scarile mici si am ajuns la capatul lor.

M-am uitat dezorientat in jur si am zarit un par roz pierdandu-se incet dupa un perete. Era acel roz innebunitor ce imi prindea fiinta intr-o transa invincibila. Mi-am ratacit pasii si privirea dupa ea, insa cum am dat coltul, i-am vazut talia subtire indepartandu-se din nou spre un alt hol. Alergam ca prostul pe acele holuri. Se uita din cand in cand in spate si imi zambea sardonic, ca si cand ar fi vrut sa imi distruga nu numai corpul, dar sa faca pulbere sufletul si sentimentele pure ce le aveam. Am mai trecut un hol, inca unul. Cate holuri mai avea casa asta?

Am tot alergat ca dementul dupa acea silueta difuza, probabil o plasmuire a imaginatiei mele.. Ma simteam inlantuit, mai umilit ca niciodata. Legat cumva de trecutul acela negru. Legat de tot ce era entitatea ei. Pierdeam cumva relitatea, in labirintul tuturor iluziilor. Ma prinsese bine cu mireasma si sercetele ei. Cu zambetul usor fortat, totusi dulce, cu imbratisarile ei pasionante, ce exprimau mai mult decat o noapte de amor nebun. Imi era indispensabila. Stiam ca era ca si cum as fi alergat sa prind oxigenul din aer, dar nu puteam renunta la prezenta ei. Era culoarea ce imi aparea in minte cand negrul invada totul in preajma lui. Sa-i ating chipul himeric, sa-i inspir incet parfumul, sa ma inec cu verguritatea ei, sa ma imbat cu elixirul verde ce il purta in ochii ei pangariti.. Voiam sa fiu eu.. Nu mai doream sa creez imaginea antica a unui Adonis sculptat minutios in deplinatatea virtutii barbatesti. Voiam sa fiu pustiul ce tanjeste dupa propiul lui inger..

Iluzia acelui labirint stresant imi facu inima sa bata cu putere si suflul intretaiat era armonizat enigmatic cu cateva cuvinte ce le spuneam fara vlaga:
-Sakura.. Opreste-te.. Sakura..

Din nou un sir de scari ce duceau in cutea din spate a vilei. Mi-am cedat fiecare miscare scarilor apoi am inaintat dupa ea prin gradina. Se opri putin si se uita irezistibil la mine. Isi uni mainile la spate si se balansa inocent. Privirea ei nu mai era aceeasi.. Nimic din inocenta sa nu mai era intact. Acum parea o usuratica dornica doar de aventuri. Era fardata puternic, rujul rosu scotandu-i in evidenta conturul rotunjor al buzelor subtiri. Se apleca usor lasandu-ma sa imi pierd privirea in decolteul ei adanc ce era marginit de un maieu subtire. Pantalonii scurti acopereau usor fesele, pulpele sale fiind aproape goale. In tot acest timp corpul meu era inert. Privirea mea scruta imaginea aceea perversa si sinistra a Sakurei. Ca si cum timpul ar fi schimbat radical puritatea pe rujul puternic si sanii mari. Ce se intamplase cu ea? Se intoarse lent cu spatele la mine si facu cativa pasi apasati spre libirintul verde. Isi mai intoarse o data capul spre mine si se pierdu din nou dupa un zid de gard natural.

Oricum ar fi aratat, sufletul ei era pur, inocent. Nu concepeam sa gasesc o altfel de Sakura, asa ca am continuat sa merg dupa ea. Ma simteam josnic, pierdut. Dar eram mai disperat si mai pierdut fara ea. Labirintul isi continua unduirile secretuoase si ma facea sa o doresc din ce in ce mai mult. As fi putut renunta oricand insa nu voiam. Ii pierdusem urma dupa un zid, mergand alert dupa ea. Apoi am observat ca tabla de sah se intorcea in favoarea mea. Era capatul labirintului..


Mi-am decheiat un nasture de la camasa, ea uitandu-se nervoasa si indignata la mine. Ma apropiam din ce in ce mai mult de ea, rasufland greu, fara sa schitez nici un zambet. Expresia mea nu degaja decat o neutralitate ambigua, o frica neindreptatita. Era ceva in imaginea ei ce ma facea sa o tin la distanta, sa nu o doresc. Poate era de vina noua ei infatisare, dar era ceva mai presus de aspect. Ca si cum deodata totul se transformase intr-o falsitate clara si fara nerusinare, ea se metamorfoza intr-o bestie nepura. Miscarile ei erau incarcate de o lascivitate banala, neatragatoare. Cu toate astea.. Era ea..

I-am luat corpul in brate si i-am spus:
-Uite cum facem.. Iti stergi rujul ala oribil si eu o sa-ti sarut buzele dulci.
Aceasta zambi demonic si isi indrepta mana spre buzunar, avand grija sa treaca cu ea peste piciorul meu. Si-a scos de acolo rujul rosu si si-a accentuat morbid buzele cu el. Impudic si latent. Asa vedeam acel joc abject. Si totusi.. Doar i-am sarutat incet obrazul, apoi vocea ei rasuna laconic in mintea mea:
-Ah.. Sasuke.. Nu inca.. Inca nu pot..
Am privit-o uimit apoi mi-am lipit incet buzele mele de ale ei, asteptand sa ma sarute pasional ca de fiecare data. Acum provenienta ei desarta pierduta intr-o inocenta stralucitoare imi era mai familiara ca niciodata. Toata esenta ei murmura eoteric acea dorinta. Acea dorinta ce o facu in sfarsit sa isi miste buzele incet, foarte incet.. Pieptul ei era umplut sacadat de aerul ce mai patrundea printre buzele noastre. Mi-am dus mana lin prin parul ei, deranjadu-l, apoi am trecut excitant cu degetele pe spatele ei. Isi desparti buzele de ale mele si scoase un geamat usor, aproape nedorit. Pasiunea ma facu sa ii ridic incet bucata de material ce ii acoperea trunchiul. Semana cu o scolarita ce abia acum descoperea tainele erotice ale amorului. Se lasa purtata de atigerile mele, isr eu i-am dat in jos bretelele maieului apoi mi-am plimbat mainile pe spatele ei, descheindu-i sutienul. De dupa materialul negru iesisera doi sani micuti, tari, perfecti, cu o rotunjime apetisanta si sfarcuri intarite. I-am sarutat incet gatul si am "gustat" din sanii ei, mainile mele coborand pe abdomen in jos. Aceasta ridica un picior provocator, iar eu am tras-o, aproape brutal, spre mine. I-am apucat fesele si am lipit-o de mine pentru a simti taria mea barbateasca dintre picioare, sa vada cat de mult o doresc. Imi zambi vag, apoi inchise ochii si continua sa ma sarute. Varful limbilor noastre s-au atins copilaresc apoi un val de placere imi inunda corpul. Mana ei se juca in zona picioarelor,deschizandu-mi slitul pantalonilor. Se uita inca o data la mine apoi spuse:
-Saracul baiat. Ce excitat e..
-Da.. Si tu esti rea.
-Saraca "jucarie".. Nu are unde sa se duca..


Inainte de a raspunde vocea ei se pierdu pe buzele mele, schimband acea liniste trista intr-o pace feerica. Am continuat acel joc lasciv, pana cand ea se pierdu in bratele mele. Eram buimacit de ceea ce puteam simti cand eram cu ea. A fost atat de perfect. Atat de simbolic, de pasional si totusi nu facusem nimic. Doar ne-am pierdut unul in bratele celuilat. Nici un cuvant nu putea descrie ce simteam, cat de mult o doream, ce mult imi placea sa o simt aproape.