Capitolul 8: Lacrimi inghetate...

~Sakura povesteste~

In licarirea slaba si mladioasa a unei raze de lumina se auzi un sunet stins si suav ca zborul unei pasari in inaltul albastru, apoi un dulce nectar a fost lasat pe fruntea mea adormita, aproape inconstienta.. Un sunet grav si puternic dezmierda linistea divina.. Mici pietre verzi de olivina* au fost descoperite de valul somnului ce te duce in lumea feerica si tainica a visului.. Un vis atotstiutor si perfect ce m-a facut sa tresar. Mana mea fina si subtire trecu pe deasupra fetei, lasand in urma ei umbra ce imi acoperea si ferea ochii plini de perle de cristal, de falnicul licar de lumina ce intra prin draperiile groase. Un zgomot puternic taie linistea diminetii si imi lasa corpul sa tresara putin. Mi-am ridicat incet capul tragand dupa el parul meu precum cuartul roz ce stralucea in lumina slaba. Mana mea se sprijini in salteaua patului pufos pe care eram si vocea mea subtire, aproape insesizabila dar totusi rece se auzi:
-Intra...
Niste ochi purpurii isi facura aparitia in tocul usii din lemn de pin, si niste suvite bleumarine ca marea involburata acoperea chipul alb si luminos al Hinatei. Se deplasa incet prin camera, pana in dreptul geamului. Mana ei au tras puternic de draperii lasand lumina cenusie sa intre. Mici lacrimi inghetate de cristal cadeau din cerul pe care se zarea subtil cate o incercare de lumina. Acel peisaj trist ma facu sa nu imi dau seama ca fata ma intreba ceva in disperare, disperare ce o puteam simti atat in vocea ei, cat si in ochii mari.. Un zambet aparu pe fata mea mascand oarecum o falsa fericire:
-Da? se auzi ecoul vocii mele in incaperea imensa.
-Sa va aduc ceaiul?
-Ceai? Bine.. Dar sa nu fie slab..
Fata a dat din cap afirmativ si dupa ce corpul ei subtire s-a aplecat putin in semn de respect, a placat incet, inchizand usa incet si gingas, de parca i-ar fi fost frica sa nu se sparga. Un deget de al meu se juca cu o suvita rozalie de par pana cand, epuizata de jocul lor, m-am trantit pe patul mare. O farama de Rai ateriza pe fata mea gadilandu-ma. M-am ridicat incet, am luat mica pana si printre buzele mele un suflu cald iesi... Delicata pana alba isi lua zborul stralucind in razele fade ale soarelui ce se ascundea dupa norii cenusii si grei. A facut o rasucire jucandu-se incet si delicat cu aerul cald si apoi a aterizat pe parchetul lucios, alaturi de un covor alb pufos. M-am ridicat incet si picioarele mele lungi s-au indreptat spre baia mare, luminata puternic. Am deschis incet usa cabinei si mana mea tras de rochia alba, lasand-o sa cada. Am dat drumul la robinet si picaturi mici de cristal se zdrobeu de corpul meu. Am lasat apa sa ma invaluie si am intins mana dupa o sticluta argintie ce continea un lichid rece. Am lasat acel lichid sa curga pe mana mea calda si uda si am fost invaluita de parfumul cu aroma slaba de iasomie si crin alb. Placerea a continuat pentru inca cinci minute, dupa care am iesit si mi-am acoperit corpul ud cu halatul alb. Pasii mei singuratici se auzeau pe gresia rece deranjand linistea melancolica ce ma tragea in adancurile tristetii si ma purta spre lacuri de lacrimi. M-am indreptat incet spre geamul mare ce dezvaluia un dans diafan al luminii cu fluturii albi gratiosi ce isi cautau craiasa cu inima de gheata. Jucam bine rolul ei in acel moment, intrucat ma simteam prinsa intr-o stare de neputinta totala, debordand insa de indiferenta. O indiferenta ce ma durea un pic.. Un ciocanit staruitor dar totusi dulce se auzi de pe partea cealalta a usii duble si o voce subtire si blanda ma trezi din starea de inconstienta partiala in care ma aflam:
-Pot intra?
-Intra.. se auzi vocea mea nepasatore.
Hinata se indrepta spre noptiera si aseza tava pe care se afla ceaiul pe ea.
-Stapanul Sasuke mi-a zis sa va dau si acesta scrisoare cand va servesc ceaiul, spuse bruneta inmanadu-mi un plic alb pecetluit cu o fundita de un rosu pasional ce iti lua privirea. Mana mea a prins bucata de hartie si a luat-o, ducand-o la piept. Un mic zambet fin aparu pe fata mea alba. M-am indreptat spre pat, in timp ce micul fulg alb isi lua zborul de langa talpile mele, ce paseau sfioase pe parchetul alunecos. M-am asezat pe patul mare si Hinata mi-a inmanat ceasca cu ceai fierbinte. Aburul ce iesea deforma usor imaginea brunetei ce se indeparta tot mai tare pana cand am vazut doar usa mare inchizandu-se zgomotos. Sorbind incet ceaiul l-am terminat si am deschis plicul.

~Letter~

"Mica mea pisicuta, am plecat la birou, insa nu iti face griji.
Voi ajunge cat de repede pot. Te rog, astepta-ma treaza.
Abia astept sa-ti sarut buzele dulci sa-ti simt parfumul. Sa ai o zi cat mai placuta.

Cu multa dragoste, iubitul tau,
Sasuke Uchiha"

~End letter~

Am lasat ceasca inca calduta si bucata de hartie pe noptiera si m-am ridicat ducandu-ma spre dulapul mare din lemn de mahon. Am ales de acolo o pereche de pantaloni scurtuti si un tricou, si m-am imbracat incet. Mi-am luat un halat sangeriu din satin, lasandu-l nelegat, si am iesit pe usa mare. Scarile negre, bine stiute, mi se desfasurau in fata ochilor sub lumina impunatoare a candelabrului. O privire calda a unor ochi caprui ma asteptau la capatul lor. Sai ma privi cu ospitalitate si dupa ce se apleca imi spuse:
-Ce ati vrea sa faceti azi, Stapana?
-Off.. Aveti vreo biblioteca?
-Desigur.. Pe aici, spuse brunetul aratand spre un hol lung. Ajunsi la capatul holului am descoperit o usa mica, cu un aer vechi ce a fost deschisa de mana lui Sai. dupa ce i-am zis sa imi aduca un ceai, am intrat si analizat intreaga incapere. Camera arata ca o biblioteca veche plina de carti, desprinsa parca dintr-un alt secol. De o parte si de alta erau rafturi uriase cu carti ce se intindeau pana la tavanul inalt. Un birou mare, pe care se aflau cateva carti mari si cateva documente, se afla in mijlocul camerei. Acea incapere era lipsita de orice existenta a prezentului. M-am asezat pe scaunul mare din catifea rosie si am asteptat in liniste ceaiul, care nu a intarziat sa apara. Dupa ce ceaiul a fost turnat cu indemanare in cana mica de portelan de catre o servitoare, am luat o carte de pe birou si am rasfoit incet paginile vechi ale ei. Am intrat incet, putin cate putin in acea lume tainica ce mi se oferea printre randurile cartii. Ochii mei verzi au fost din nou acoperiti de feeria somnului ce m-a dus pe taramurile necunoascute ale visurilor.

*olivina=piatra pretioasa de culoare vrede